BusinessMagazin

Tag: primar

  • Primarul unei localităţi din Italia cerşeşte pentru a protesta că taxele nu ajung la bugetul local

    “Cerşesc pentru a-mi ajuta oraşul”, a declarat Antonio Bigotti, primarul din Savignone, cu 3.200 de locuitori, transmite agenţia ANSA, în pagina electronică.

    “Nu este corect ca banii plătiţi de concetăţenii mei să ajungă în buzunarele celor din oraşele mari”, a declarat primarul, ales pe o listă civică. “Trebuie să rămână aici”, a adăugat el.

    Cu pălăria într-o mână şi cu un prieten care cântă la chitară alături, primarul a declarat că a strâns până în prezent zece euro. Banii vor fi donaţi unei asociaţii care se ocupă de lucrările de reconstrucţie după inundaţii. Liguria a fost afectată de ploi torenţiale, inundaţii şi alunecări de teren care au provocat moartea a cel puţin opt persoane în nordul Italiei, în octombrie anul trecut.

  • Cum poate salva serialul “Game of Thrones” economia unei ţări

    Compania de producţii HBO, cunoscută pentru seriale ca “Game of Thrones”, “True detective” sau “Californication” va construi cele mai mari studiouri ale sale din Europa Centrală şi de Est la Dubrovnik, lângă graniţa Croaţiei cu Muntenegru.

    Primarul oraşului Dubrovnik, Andro Vlahusic a declarat că a fost în Statele Unite pentru a negocia termenii afacerii cu cei din conducerea HBO. Conform site-ului justdubrovnik.com, planul include un studiouri şi un parc tematic ce se va întinde pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi.

    Decizia nu a surprins, dat fiind faptul că în ultimii ani HBO a ales oraşul de pe malul Adriaticii pentru mai multe seriale, inclusiv câteva sezoane din “Game of Thrones”.

    Creatorii acestui popular serial de televiziune, D.B. Weiss şi David Benioff, au declarat în 2014 că “Game of Thrones”, un serial original HBO, se va încheia după cel de-al şaptelea sezon. Cu toate acestea, managerii postului american par să îşi dorească mai mult de şapte sezoane pentru celebra producţie TV.

    Weiss şi Benioff au declarat recent că principala lor preocupare constă în crearea unui final “potrivit şi satisfăcător” pentru “Game of Thrones”, indiferent de cât de multe sezoane ar necesita acest lucru. “Vrem să încheiem show-ul pe o notă înaltă”, a spus D.B. Weiss. “În mare, ştim deja câte ore au rămas de difuzat din acest serial. Nu vrem să adăugăm încă 10 ore la ceea ce avem deja. Aici e vorba de a găsi acel moment, cel mai potrivit (pentru încheierea serialului, n.r.), atât pentru noi, cât şi pentru HBO, dar care, înainte de toate, va fi cel mai potrivit şi pentru public”, a adăugat David Benioff.

    Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul original HBO “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.

  • Primarul Sucevei şi viceprimarii, daţi în judecată de Rosal pentru că nu i-au prelungit contractul

    Ion Lungu a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că a fost deschis ”un nou front” cu firma Rosal, care l-a dat în judecată pe el şi pe viceprimari, pentru că nu i-au prelungit contractul de salubrizare menajeră în municipiu.

    ”Ne cheamă pe persoană fizică în instanţă. E lipsă de fairplay. Ne cer să răspundem în faţa judecătorului la un chestionar prin care ne întreabă dacă e legal să prelungim contractul”, a spus Lungu, care a precizat că a primit un chestionar cu întrebări la care ar trebui să răspundă în faţa judecătorului.

    Lungu a mai spus că nu a fost de acord cu prelungirea contractului cu firma Rosal pentru că ar fi ilegal, motiv pentru care a fost iniţiată licitaţia pentru desemnarea unui alt operator de salubrizare menajeră pentru 12 ani, aceasta urmând să se desfăşoare în 16 iunie.

    Primarul consideră că firma Rosal ar trebui ”să joace meciul în teren” şi nu să încerce să câştige ”la masa verde”.

    Consiliul Local Suceava a decis, în urmă cu o săptămână, să mandateze temporar asocierea dintre firmele Florconstruct şi Diasil, pentru a asigura salubrizarea menajere în oraş, după ce contractul cu firma Rosal a expirat.

    Rosal a transmis administraţiei locale o adresă prin care susţine că singura soluţie privind salubrizarea menajeră în Suceava este cea de prelungire a contractului care a expirat în 18 aprilie şi a avertizat consilierii locali că vor fi acţionaţi în instanţă şi li se vor cere daune totale de 17,2 milioane de lei, reprezentând contravaloarea serviciilor pe patru ani, cât susţine Rosal că ar fi trebuit prelungit contractul.

    Firma Rosal a contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) declanşarea procedurii de selecţie a unui nou operator şi a cerut municipalităţii, conform prevederilor contractuale, prelungirea contractului cu patru ani.

    Până la finalizarea procedurilor de selecţie, licitaţia fiind programată pentru 16 iunie, autorităţile locale au organizat o licitaţie pentru desemnarea unei firme care să se ocupe temporar de salubrizarea menajeră a oraşului, la care au fost invitate 14 firme de salubrizare, dar au fost prezentate doar trei oferte.

    Din cele trei oferte prezentate a fost selectată cea a asocierii dintre firmele sucevene Florconstruct şi Diasil, cu care urma să fie semnat contractul temporar. Şi această licitaţie a fost contestată de firma Rosal la CNSC, iar CNSC a dispus, în 14 aprilie, suspendarea licitaţiei până la judecarea pe fond a contestaţiei.

  • Primarul din Gheorgheni, arestat preventiv pentru fapte de corupţie, a fost plasat în arest la domiciliu

    Potrivit portalului instanţelor de judecată, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins propunerea procurorului de la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Târgu Mureş, de prelungire a măsurii arestării preventive în cazul lui Mezei Janos şi a dispus punerea acestuia de îndată în libertate, decizia fiind definitivă.

    Astfel, primarul din Gheorgheni a fost plasat în arest la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile. Pe durata arestului la domiciliu, Mezei Janos trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţă ori de câte ori este chemat şi nu are voie să comunice cu un suspect, dar şi cu mai mulţi martori din dosarul în care este cercetat pentru abuz în serviciu şi şantaj. În cazul în care acesta încalcă cu rea-credinţă obligaţiile care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

    Primarul Mezei Janos a fost reţinut la sfârşitul lunii ianuarie de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu şi şantaj, el fiind prezentat apoi Tribunalului Mureş cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă instanţa a decis atunci ca acesta să fie cercetat sub control judiciar.

    Pe perioada măsurii preventive, lui Mezei Janos i s-a interzis să exercite funcţia de primar, dar şi să comunice, direct sau indirect, cu anumite persoane.

    Cu toate acestea, potrivit procurorilor DNA, Mezei Janos a continuat să se comporte, în anumite situaţii, ca primar al municipiului Gheorgheni, încercând să determine consilierii locali să adopte în şedinţă textul unei scrisori al cărei iniţiator a fost el însuşi. Documentul urma să fie adresat din partea Consiliului Local Gheorgheni acţionarului majoritar al SC Monturist SRL, cu solicitarea ca acesta din urmă să fie convins să îl oblige pe denunţător să-şi retragă sesizarea penală formulată împotriva edilului.

    Totodată, Mezei Janos ar fi determinat o persoană din Primăria Gheorgheni să ia înregistrările dezbaterilor şedinţei Consiliului Local din 16 februarie de la consilierul la care se aflau şi să i le trimită acasă, în condiţiile în care o copie a acestor înregistrări putea fi obţinută de persoanele interesate numai dacă ar fi fost depusă o cerere în acest sens şi solicitantul ar fi plătit cheltuielile pentru realizarea copiei.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au extins acţiunea penală faţă de Mezei Janos cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la delapidare.

    Astfel, procurorii au cerut înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă, iar în 19 martie Curtea de Apel Târgu Mureş a decis arestarea preventivă a primarului.

    În ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale se arăta că, în cursul anului 2013, Mezei Janos, în calitate de primar al municipiului Gheorgheni, judeţul Harghita, şi-a exercitat în mod fraudulos atribuţiile de serviciu, încheind, în numele municipiului, un contract de vânzare-cumpărare a unei parcele de teren în suprafaţă de 400 de metri pătraţi, amplasată pe malul Lacului Roşu, prin care a înstrăinat acest bun către o societate comercială, în condiţiile în care acest teren nu putea să fie vândut, deoarece constituia parte din capitalul social adus ca aport la S.C. Monturist S.R.L de către municipiul Gheorgheni (sub forma folosinţei bunului, prin concesionarea pe o durată de 49 de ani către societatea respectivă).

    De asemenea, în 17 ianuarie, Mezei Janos l-a somat pe administratorul S.C. Monturist S.R.L, care este denunţătorul în acest caz, ca, până în 19 ianuarie, ora 09.00, să vină la sediul Primăriei şi să-şi prezinte demisia, în caz contrar “urmând să sufere consecinţe negative, precum darea în vileag a unor fapte reale şi/sau imaginare care îl vor determina să nu mai poată munci şi locui în municipiul Gheorgheni”.

    “În acest mod, Mezei Janos încerca să îl determine pe administratorul S.C. Monturist S.R.L să renunţe la demersurile sale legitime de a obţine, prin diverse demersuri legale (acţiuni civile în justiţie, denunţuri penale etc.), restabilirea integrităţii patrimoniului societăţii. Acest demers al inculpatului Mezei Janos a avut ca scop asigurarea şi pe viitor a folosinţei netulburate a terenului obţinut ilegal de către reprezentantul firmei care obţinuse, în nod nelegal, terenul de 400 metri pătraţi”, susţinea DNA.

    Primarul Mezei Janos declara atunci, corespondentului MEDIAFAX, că la percheziţiile care avuseseră loc procurorii anticorupţie i-au cerut “toate actele în legătură cu Monturist”.

    “M-au întrebat în legătură cu Monturist – este firma noastră, a primăriei, unde suntem proprietari cu 48%. Nu ştim ce vor deocamdată, mi-au zis să dau toate actele în legătură cu Monturist. Eu sunt acasă şi sunt (n.r. – procurorii DNA) la mine, şi la primărie, şi nu ştiu pe unde mai sunt, şi ne cer toate documentele. Eu nu am nimic cu chestia asta, este un denunţ, se pare fals, pe care domnii trebuie să-l vadă şi să-l controleze”, spunea primarul.

    El preciza că nu este implicat deloc în firma respectivă.

    Mezei Janos este membru al Partidului Civic Maghiar şi se află la al doilea mandat consecutiv în funcţia de primar.

  • REPORTAJ: Primarul unei comune arădene şi-a scris numele pe o fântână din 1884, pe care a modernizat-o – FOTO

    Fântână aflată în centrul localităţii arădene Şiria este locul în care opresc turiştii, fiind situată la marginea drumului judeţean care face legătura între Arad şi staţiunea montană Moneasa.

    Fântâna se află în parcul din oraş şi a fost construită în anul 1884 de către un baron local, Ladislau Bohuş, apa din izvoarele subterane ale zonei cu dealuri fiind adusă în centrul localităţii printr-o conductă, de unde curge în permanenţă.

    Anul trecut, Primăria Şiria a reabilitat parcul central cu suma de 250.000 de lei. Parcul a fost transformat radical, fiind create alei pietonale pavate şi iluminate. Au fost amplasate bănci şi mobilier specific, în timp ce iarba sălbatică a fost înlocuită cu gazon şi panseluţe.

    În parc se află Castelul Bohuş, construit în 1838, care găzduieşte acum două muzee memoriale: ”Ioan Slavici” şi ”Emil Monţia”.

    Primarul spune că modernizarea parcului s-a făcut tocmai pentru a scoate în evidenţă castelul, care este cel mai important monument local, după Cetatea Şiriei.

    Odată cu această lucrare, încheiată în luna decembrie a anului trecut, a fost modernizată şi fântâna, în acest caz lucrările costând aproximativ 11.000 de lei.

    Zidul din care ies conductele de apă a fost placat cu marmură, pe care apare portretul baronului şi al soţiei acestuia, iar în mijloc este reprezentată Cetatea Şiriei, monument istoric datând din secolul al XIII-lea şi aflat în vârful unui deal, la aproximativ 500 de metri înălţime. Cetatea este principalul punct de interes turistic al comunei Şiria, iar drumul de acces pleacă chiar de la fântâna din parc.

    Pe peretele din marmură al fântânii, Primăria a scris informaţii privind anul construirii şi anul reabilitării acesteia. Se menţionează că modernizarea a fost posibilă ”prin grija primarului”, mesaj în care apare şi o greşeală gramaticală: ”Fântâna a fost reconstruită şi modernizată în anul 2014 prin grija primarului ing. Bot Valentin şi al Consiliului Local Şiria”.

    Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul Valentin Bot a spus că şi-a trecut numele pentru ca localnicii să nu uite cine a modernizat fântâna publică.

    ”Aşa cum am scris cine a construit-o, am considerat că e bine să scriu şi cine a modernizat-o. Peste zeci de ani, oamenii vor şti care este primarul care a făcut acest lucru. Eu zic că este o faptă care trebuie să rămână consemnată”, a declarat edilul.

    Localnicii şi turiştii au păreri împărţite despre gestul primarului.

    ”Nu ne deranjează numele, ne bucurăm că fântâna este mai frumoasă cu marmura asta. Înainte era o singură ţeavă din care curgea apa, iar pe perete o pictură care s-a distrus şi arăta urât”, a spus un bărbat care locuieşte peste drum de parc.

    ”Ne-am obişnuit să vedem nume de primari şi portrete chiar pe pereţii din biserici. E păcat că nu-şi dau seama că fac o impresie proastă. Un primar e ales ca să facă fapte bune pentru comunitate, nu ar trebui să facă atâta caz din asta. Să repari o fântână nu e ceva demn de manualele de istorie. Poate dacă dădea banii din propriul buzunar”, este de părere un turist din Craiova.

    Banii folosiţi pentru modernizarea parcului şi a fântânii publice au fost alocaţi din bugetul local.

    Localitatea Şiria se află la aproximativ 30 de kilometri de Arad şi are o populaţie de 8.103 de locuitori, conform ultimului recensământ.

  • Suceava: Primar în conflict de interese, după ce a semnat contracte cu firma la care a fost asociat

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), primarul din Vicovu de Jos, Constantin Mutescu, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese în materie penală întrucât, în perioada exercitării mandatului, a încheiat, în calitate de reprezentant al Primăriei, 12 contracte în valoare totală de 20.749.718,03 de lei (4.683.274,95 de euro) cu SC Vicov Construct SRL, societate comercială la care a fost atât asociat, cât şi administrator, până în 24 iunie 2008, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Inspectorii de integritate au constatat că acesta a încălcat dispoziţiile din Codul Penal potrivit cărora “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial […] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Reprezentanţii ANI au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, în vederea verificării indiciilor privind infracţiunea de conflict de interese comisă de Mutescu.

    Mutescu, primar independent, a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, dar nu a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare, menţionează sursa citată.

  • Primarul din Gheorgheni, pus sub control judiciar pentru abuz în serviciu şi şantaj, arestat preventiv

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de DNA, Curtea de Apel Târgu Mureş a decis, miercuri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului din municipiul Gheorgheni (Harghita), Mezei Janos, acuzat de abuz în serviciu şi şantaj.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Primarul Mezei Janos a fost reţinut la sfârşitul lunii ianuarie de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu şi şantaj, el fiind prezentat apoi Tribunalului Mureş cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, însă instanţa a decis atunci ca acesta să fie cercetat sub control judiciar.

    Pe perioada măsurii preventive, lui Mezei Janos i s-a interzis să exercite funcţia de primar, dar şi să comunice, direct sau indirect, cu anumite persoane.

    Cu toate acestea, potrivit procurorilor DNA, Mezei Janos a continuat să se comporte, în anumite situaţii, ca primar al municipiului Gheorgheni, încercând să determine consilierii locali să adopte, în şedinţă, textul unei scrisori al cărei iniţiator a fost el însuşi. Documentul urma să fie adresat din partea Consiliului Local Gheorgheni acţionarului majoritar al SC Monturist SRL, cu solicitarea ca acesta din urmă să fie convins să îl oblige pe denunţător să-şi retragă sesizarea penală formulată împotriva edilului.

    Totodată, Mezei Janos ar fi determinat o persoană din Primăria Gheorgheni să ia înregistrările dezbaterilor şedinţei Consiliului Local din 16 februarie de la consilierul la care se aflau şi să i le trimită acasă, în condiţiile în care o copie a acestor înregistrări putea fi obţinută de persoanele interesate numai dacă ar fi fost depusă o cerere în acest sens şi solicitantul ar fi plătit cheltuielile pentru realizarea copiei.

    În aceste condiţii, procurorii anticorupţie au extins acţiunea penală faţă de Mezei Janos cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare la delapidare.

    Astfel, procurorii au cerut înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă, iar săptămâna trecută Tribunalul Mureş a admis în parte cererea procurorilor şi a dispus înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestul la domiciliu în cazul lui Mezei Janos. Decizia magistraţilor de la Tribunalul Mureş a fost contestată, iar Curtea de Apel Târgu Mureş a decis arestarea preventivă a primarului.

    În ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale se arăta că, în cursul anului 2013, Mezei Janos, în calitate de primar al municipiului Gheorgheni, judeţul Harghita, şi-a exercitat în mod fraudulos atribuţiile de serviciu, încheind, în numele municipiului, un contract de vânzare-cumpărare a unei parcele de teren în suprafaţă de 400 de metri pătraţi, amplasată pe malul Lacului Roşu, prin care a înstrăinat acest bun către o societate comercială, în condiţiile în care acest teren nu putea să fie vândut, deoarece constituia parte din capitalul social adus ca aport la S.C. Monturist S.R.L de către municipiul Gheorgheni (sub forma folosinţei bunului, prin concesionarea pe o durată de 49 de ani către societatea respectivă).

    De asemenea, în 17 ianuarie, Mezei Janos l-a somat pe administratorul S.C. Monturist S.R.L, care este denunţătorul în acest caz, ca, până în 19 ianuarie, ora 09.00, să vină la sediul Primăriei şi să-şi prezinte demisia, în caz contrar “urmând să sufere consecinţe negative, precum darea în vileag a unor fapte reale şi/sau imaginare care îl vor determina să nu mai poată munci şi locui în municipiul Gheorgheni”.

    “În acest mod, Mezei Janos încerca să îl determine pe administratorul S.C. Monturist S.R.L să renunţe la demersurile sale legitime de a obţine, prin diverse demersuri legale (acţiuni civile în justiţie, denunţuri penale etc.), restabilirea integrităţii patrimoniului societăţii. Acest demers al inculpatului Mezei Janos a avut ca scop asigurarea şi pe viitor a folosinţei netulburate a terenului obţinut ilegal de către reprezentantul firmei care obţinuse, în nod nelegal, terenul de 400 metri pătraţi”, susţinea DNA.

    Primarul Mezei Janos declara atunci, corespondentului MEDIAFAX, că la percheziţiile care avuseseră loc procurorii anticorupţie i-au cerut “toate actele în legătură cu Monturist”.

    “M-au întrebat în legătură cu Monturist – este firma noastră, a primăriei, unde suntem proprietari cu 48%. Nu ştim ce vor deocamdată, mi-au zis să dau toate actele în legătură cu Monturist. Eu sunt acasă şi sunt (n.r. – procurorii DNA) la mine, şi la primărie, şi nu ştiu pe unde mai sunt, şi ne cer toate documentele. Eu nu am nimic cu chestia asta, este un denunţ, se pare fals, pe care domnii trebuie să-l vadă şi să-l controleze”, spunea primarul.

    El preciza că nu este implicat deloc în firma respectivă.

    Mezei Janos este membru al Partidului Civic Maghiar şi se află la al doilea mandat consecutiv în funcţia de primar.

  • Primarul din Galaţi susţine că Ponta i-a spus că podul peste Dunăre de la Brăila se va face în 2030

    Primarul din Galaţi, Marius Stan, şi-a exprimat dezamăgirea, luni, într-o conferinţă de presă, că un proiect al său privind realizarea unui tunel pe sub Dunăre, care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, nu beneficiază de susţinere politică, afirmând, în acest context, că premierul Victor Ponta i-a spus, în urmă cu două săptămâni, despre proiectul autorităţilor din Brăila privind construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura cu judeţul Tulcea, că acesta se va realiza abia în 2030.

    “La ultima vizită la premier, acum două săptămâni, m-am dus foarte supărat pe acest subiect la domnul premier pentru că apăruseră pe SEAP cele două subiecte. Textual, mi-a zis domnia sa: «Haideţi, domnule, să fim serioşi, proiectul acesta de pod pe la Brăila se va face prin 2030». Reţineţi, sunt vorbele premierului pe care mi le asum şi pentru care răspund de ceea ce vorbesc. Nu sunt neserios – ei, când asculţi ce spune premierul şi după aceea, vineri acum, când te duci la întâlnirea cu factorii de decizie de la Brăila, în faţa ministrului Transporturilor şi a celor de la CNADR şi ţi se spune că, domnule, noi anul acesta deja începem proiectul, cine minte?“, a spus primarul Marius Stan.

    Potrivit lui Stan, pe SEAP, în momentul de faţă este înscris atât studiul de fezabilitate privind proiectul susţinut de el pentru realizarea unui tunel pe sub Dunăre care să asigure legătura dintre municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea, cât şi cel autorităţilor din Brăila care doresc construirea unui pod peste Dunăre care să asigure legătura dintre judeţele Brăila şi Tulcea.

    Cu toate acestea, a afirmat primarul Marius Stan, proiectul care vizează realizarea tunelului pe sub Dunăre nu a beneficiat de susţinerea Guvernului, care nu l-a inclus în Masterplanul de Transport trimis la Uniunea Europeană, spre deosebire de cel privind podul de la Brăila.

    De asemenea, Marius Stan s-a plâns de faptul că proiectul său nu a avut nici susţinerea parlamentarilor gălăţeni.

    “Este o înfrângere politică“, a spus Marius Stan.

    Pentru realizarea proiectului autorităţilor din Brăila cu fonduri europene, Marius Stan a spus că va fi nevoie de sume de bani importante de la Guvern şi de la BEI sau BERD, fiind vorba despre o investiţie totală de circa 800 de milioane de lei, dacă vor exista patru benzi de circulaţie pe pod.

    Stan a recunoscut că, spre deosebire de proiectul său care presupune o investiţie privată, pe podul dorit de brăileni nu se vor putea impune taxe de pod, fiind vorba şi de bani europeni, chiar dacă vor totaliza numai 25%.

    Pe de altă parte, proiectul dorit de edilul Marius Stan vizează realizarea unui tunel cu bani privaţi care să subtraverseze fluviul Dunărea între municipiul Galaţi şi judeţul Tulcea.

    Costurile pentru această construcţie, care măsoară în total 8,9 kilometri, au fost estimate la circa 200 de milioane de euro fără TVA, dar se pot majora şi cu 40%.

    Marius Stan a criticat totodată Masterplanul de Transport, despre care a spus că nu are decât nişte “liniuţe” trasate pe harta României, iar municipiul Galaţi, nefiind inclus în arterele importante de circulaţie, nu se va putea dezvolta din punct de vedere economic.

    “Valea Jiului 2 va scrie pe noi”, a conchis edilul.

  • Primarul Ploieştiului, arestat preventiv pentru luare de mită, şi-a dat demisia din funcţie

    Avocatul William Brânză, unul dintre apărătorii lui Iulian Bădescu, a declarat, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, că primarul a demisionat din funcţie.

    “Am abordat atât probleme de ordin tehnic cât şi probleme de ordin procedural. Ca element de noutate vreau să vă spun că de astăzi (n.r. – marţi) Primăria Ploieşti nu mai are primar. Domnul primar Bădescu şi-a dat demisia”, a spus avocatul.

    Iulian Bădescu se află, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, unde se judecă contestaţia sa la măsura arestării preventive dispuse de Tribunalul Prahova.

    La ora transmiterii acestei ştiri, instanţa a rămas în pronunţare.

    Iulian Bădescu, lider al PSD Ploieşti, se afla la primul mandat de primar, după ce în perioada 2008-2012 a fost senator din partea PDL.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. În timp ce era transportat în arestul Poliţiei Prahova, situat în municipiul Câmpina, la 30 de kilometri de Ploieşti, lui Bădescu i s-a făcut rău şi a fost dus la Spitalul Municipal din Câmpina, apoi transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti. Bădescu, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut ca un pacient diabetic, dependent de insulină.

    El a fost internat la SJU din Ploieşti cu hipertensiune şi hiperglicemie, iar în 4 martie a fost dus cu o ambulanţă la Tribunalul Prahova, unde s-a judecat propunerea de arestare preventivă formulată pe numele său. Instanţa a decis atunci ca Bădescu să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, decizia nefiind definitivă.

    Ulterior, lui Bădescu i s-a făcut rău din nou şi a leşinat, iar un echipaj de la Serviciul de Ambulanţă Prahova a intervenit pentru a-i acorda primul ajutor. După câteva zeci de minute, Iulian Bădescu a ieşit din sediul Tribunalului Prahova flancat de poliţişti, fiind transportat la SJU Ploieşti, unde a stat aproximativ o oră şi jumătate.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

  • Relu Fenechiu, condamnat în dosarul ”Transformatorul”, transferat de la Iaşi la Penitenciarul Vaslui

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a decis, la sfârşitul acestei săptămâni, transferarea lui Relu şi Lucian Fenechiu, condamnaţi definitiv, în ianuarie 2014, la câte cinci ani de închisoare în dosarul ”Transformatorul”, de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi în unitatea cu regim semideschis şi deschis de la Vaslui, în condiţiile în care cei doi au ispăşit o cincime din pedeapsă.

    Odată cu schimbarea regimului de detenţie, din închis în semideschis, Relu Fenechiu şi fratele acestuia vor avea la Penitenciarul Vaslui o serie de drepturi în plus faţă de ceea ce au beneficiat în unitatea de detenţie de la Iaşi.

    Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Vaslui, cei doi se vor bucura de ”o libertate în plus de mişcare” şi vor putea ieşi la muncă în afara unităţii de detenţie, însă sub pază.

    ”Cele două persoane private de libertate au ajuns în custodia Penitenciarului Vaslui, în urma unei decizii a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cei doi sunt cazaţi într-o celulă cu patru paturi, au în permanenţă uşa deschisă, beneficiind astfel de o libertate în plus de mişcare, însă doar pe un anumit traseu strict stabilit de penitenciar, conform legii”, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

    Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, în 30 ianuarie 2014, pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul fostului ministru şi deputat PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta având de executat cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian. Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată. Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Relu Fenechiu a fost membru al PNL timp de 18 ani şi se afla la al treilea mandat de deputat în momentul condamnării. El a fost preşedintele PNL Iaşi din 2004, iar din 2008 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel central, după decizia instanţei demisionând din PNL.

    De asemenea, Fenechiu a fost ministru al Transporturilor timp de şapte luni, până în iulie 2013, când s-a retras din această funcţie ca urmare a condamnării în primă instanţă în dosarul Transformatorul.