Tag: Plan

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 mai 2016

    COVER STORY:Surprizele primei jumătăţi de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat conducerea Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane de smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. Acestea sunt cifrele, surprizele sunt altele.

     
     

    COMPANII: Afacerea germană de familie care propune românilor case de 1 milion de euro
     

    INTERNAŢIONAL: Brexit, intrarea pe teritoriul incertitudinilor


    SOCIETATE: Hipsterii neonazişti austrieci şi ultraşii polonezi, noile feţe ale extremismului


    REPORTAJ: Malta, locul unde istoria întâlneşte marea albastră


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Companiile care influenţează din umbră cele mai importante decizii luate în România cheltuie anual între 60 şi 80 de milioane de euro

    Comunicarea instituţională sau lobby‑ul s-a schimbat în ultimii 10 ani foarte mult nu doar în România, ci peste tot în lume. Viteza informaţiei şi tehnologia au adus cetăţeanul şi consumatorul în centrul atenţiei tuturor şi i-au dat o putere pe care cu greu o putea cineva previziona acum 20 de ani“, descrie Laura Florea, managing partner al companiei de public affairs Point şi preşedinte al Asociaţiei Registrului Român de Lobby, importanţa unui concept destul de des utilizat în limbajul academic şi politic/instituţional, care nu are încă un conţinut clar şi general acceptat.

    România nu face excepţie de la tendinţele internaţionale şi, chiar şi în lipsa unei reglementări, domeniile regăsite sub denumirile de advocacy, public affairs, reputation management şi altele sub care se regăseşte deseori activitatea de lobby pe piaţa locală, este din ce în ce mai efevescent. Una dintre puţinele cercetări în domeniu (Lobby în România, realizată de firma de cercetare GfK) arată că, dintre reprezentanţii grupurilor care au declarat că sunt implicaţi în activitatea de lobby, cei mai mulţi reprezintă ONG‑urile (din domeniile educaţie, ecologie, libertăţi fundamentale, tineret, drepturile consumatorului, minorităţi etnice, sănătate etc.) – 38%, companiile multinaţionale (din domeniile telecomunicaţii şi tehnologia informaţiilor, produse farmaceutice, bunuri de larg consum, servicii financiare şi bancare, energie, retail, băuturi alcoolice, tutun, agricultură etc.) – 29%; companiile româneşti 12%, firmele de avocatură 9%, iar firmele specializate de lobby (care în principal reprezintă interesele companiilor) constituie 4%. Astfel, nu doar firmele specializate în activitatea de lobby fac lobby, aceasta fiind nu doar o meserie, ci o activitate specifică grupurilor care vor să influenţeze politica publică, o decizie politică sau o lege, după cum sesizează autorii studiului „Lobby în România vs. Lobby în UE“, publicat anul trecut.

    „România nu este cu nimic diferită faţă de Bruxelles în privinţa grupurilor de interese care influenţează politicile publice. Cele mai puternice şi mai ascultate grupuri sunt asociaţiile de afaceri, fie că sunt sectoriale sau transsectoriale. Ele sunt din ce în ce mai puternice şi mai profesionalizate, dar din spate vin din ce în ce mai puternice ONG-urile şi thinktank-urile. Companiile, sindicatele, patronatele, organizaţiile profesionale şi chiar biserica sunt şi ele foarte active în influenţarea politicilor publice“, mai spune Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrului Român de Lobby (ARRL). Florea observă că pe fondul unui interes în creştere pentru implicarea în formularea politicilor publice a grupurilor de interese, piaţa de servicii de consultanţă în lobby şi public affairs creşte. Florea apreciază că în prezent aproximativ 250 – 300 de organizaţii fac lobby în România, indiferent că este vorba despre companii, asociaţii de business, ONG-uri şi thinktank‑uri, sindicate şi patronate, firme de avocatură şi consultanţi fiscali sau firme de consultanţă în lobby. „Domeniile vizate sunt preponderent cele hiperreglementate: sănătate, farmaceutic, energie, telecomunicaţii, infrastructură, alimentaţie, financiar-bancar, jocuri de noroc, comerţ, tehnologie şi altele asemenea.“ Potrivit preşedintelui ARRL, 70 de organizaţii care fac lobby sunt înscrise în Registrul de Transparenţă în Activităţi de Lobby şi Advocacy, o iniţiativă de autoreglementare a industriei de lobby. În ce priveşte firmele de consultanţă specializate în public affairs şi comunicare, astăzi activează  în jur de 12-15 firme pe piaţa locală, la care se adaugă un număr şi mai mare de firme de avocatură sau consultanţă fiscală care sunt extrem de implicate în activităţi de lobby pentru clienţii lor. Preşedintele ARRP apreciază că între 60 şi 80 de milioane de euro se cheltuiesc anual de către grupurile de interese pentru activităţi de lobby direct şi activităţi conexe de comunicare, iar o parte din aceste cheltuieli sunt pentru angajarea de consultanţi de specialitate. Florea observă şi că industria emergentă de public affairs şi lobby se ridică undeva la 8-10 milioane de euro în România, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice.

    În ce priveşte tentativele de reglementare a activităţii de lobby în România, acestea au apărut în contextul luptei împotriva corupţiei, potrivit studiului „Lobby în România vs. Lobby în UE“. Astfel, strategiile de luptă împotriva corupţiei adoptate în 2001 şi 2004 menţionau printre obiective elaborarea unui proiect de lege privind activitatea de lobby, precum şi asigurarea transparenţei în activitatea decizională. Ulterior, după aderarea României la UE, valurile legislative din 2008 şi 2011 au pus accentul mai ales pe transparenţă în activitatea decizională a autorităţilor publice, reglementarea activităţilor de lobby nemaifigurând ca obiectiv distinct sau menţionat expres. Tranziţia de la economia de comandă la cea de piaţă a dus la apariţia unei pieţe „în care interesele economice şi politice s-au intersectat, au coexistat şi, de multe ori, s-au protejat unele pe altele, în speranţa menţinerii unor privilegii individuale şi/sau de grup, contrare, de cele mai multe ori interesului public“, potrivit autorilor studiului citat.

    „Toate iniţiativele de legiferare de până acum, dintre care cea mai recentă datează din 2010, nu au ţinut cont nici de realităţile sociale din România, nici de recomandările instituţiilor internaţionale şi europene şi nici de modelele de succes din unele ţări sau de motivele de eşec legislativ din alte ţări. Cu alte cuvinte, ele au fost legi scrise prost, care au fost aspru criticate atât de societatea civilă, cât şi de mediul de afaceri.“, observă Laura Florea. Ea menţionează existenţa unei intenţii la nivelul Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic de a promova un registru voluntar de transparenţă la nivelul administraţiei centrale, inspirat din Registrul de Transparenţă de la Bruxelles, unde entităţile care desfăşoară activităţi de influenţare a politicilor publice vor fi invitate să îşi declare interesele. Efectele unei reglementări juste şi în linie cu recomandările internaţionale vor aduce mai multă transparenţă şi etică în desfăşurarea activităţilor de lobby, dar şi reciprocitate în sensul în care funcţionarii şi demnitarii vor avea obligaţii şi rigori etice, sesizează Florea, care observă şi cum o reglementare proastă va duce în subteran şi mai mult această activitate, aşa cum s-a întâmplat în Polonia sau în Ungaria. Pe de altă parte, Radu Nicosevici, om de afaceri din Timişoara şi membru al Academiei de Advocacy, a declarat anterior pentru BUSINESS Magazin că o lege a lobby-ului nu ar aduce nimic nou în legislaţia românească, nefăcând decât să suprareglementeze nişte relaţii contractuale de prestări servicii deja reglementate prin Codul civil. Cât despre aspectul penal, „traficul de influenţă nu se poate face transparent, pe baza unui contract de prestări servicii de lobby, iar interesele servite prin trafic de influenţă nu se vor înregistra niciodată în vreo declaraţie de interese, indiferent cât de «dură» ar fi legea lobby-ului“, explica Nicosevici.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 mai 2016

    COVER STORY: Ascensiunea SUV
     
    De la vehicule miliater la camionete, de la maşini de familie la modele de lux – istoria aşa-numitelor Sports Utility Vehicles (SUV) începe încă din anii 30, dar succesul lor a devenit evident la sfârşitul secolului trecut. Iar mai recent, popularitatea lui Duster nu face decât să confirme acest succes. Care este secretul popularităţii uriaşe de cre se bucură SUV-urile şi cât de mult reprezintă ele în contextul industriei auto globale?

    SOCIETATE: Avem circa 300 de organizaţii de lobby. Ce fac acestea? 


    TINERI MANAGERI: Povestea din spatele listării vedetei de AeRo


    ECONOMIE: Cine este în spatele celui mai controversat blog de pe Wall Street

    TEHNOLOGIE: Ascensiunea asistenţilor personali virtuali

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 mai 2016

    COVER STORY: Ascensiunea SUV
     
    De la vehicule miliater la camionete, de la maşini de familie la modele de lux – istoria aşa-numitelor Sports Utility Vehicles (SUV) începe încă din anii 30, dar succesul lor a devenit evident la sfârşitul secolului trecut. Iar mai recent, popularitatea lui Duster nu face decât să confirme acest succes. Care este secretul popularităţii uriaşe de cre se bucură SUV-urile şi cât de mult reprezintă ele în contextul industriei auto globale?

    SOCIETATE: Avem circa 300 de organizaţii de lobby. Ce fac acestea? 


    TINERI MANAGERI: Povestea din spatele listării vedetei de AeRo


    ECONOMIE: Cine este în spatele celui mai controversat blog de pe Wall Street

    TEHNOLOGIE: Ascensiunea asistenţilor personali virtuali

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Ce şi cum se schimbă în industria de comunicare pe plan local

    La nivelul întregii economii se simte un suflu de optimism, iar în industria de comunicare acesta a venit odată cu creşterea stabilă pe care o înregistrează în ultimii ani, şi care urmează tendinţele generale ale economiei, spune Veronica Savanciuc. „În contextul actual, în care se reia şi disponibilitatea companiilor către noi investiţii în comunicare, asistăm la un avans uşor al pieţei.“ Reprezentanta grupului de comunicare Lowe Romania adaugă că un efect pozitiv al crizei a fost că „ne-a determinat să fim mai strategici, să gândim pragmatic fiecare mişcare“. Şi, cum aşteptările pentru anul în curs în ce priveşte evoluţia industriei sunt similare anului trecut, şi grupul Lowe ar urma să urmeze acelaşi trend; însă, punctează Savanciuc, „rezultatele noastre nu depind numai de evoluţia generală a pieţei ci şi de modul în care agenţiile noastre ştiu să-şi valorifice atuurile, să încheie parteneriate cu reţele internaţionale puternice, să inoveze pe plan local“.

    Grupul Lowe reuneşte agenţiile Golin (PR), MullenLowe (advertising), Profero (digital), Initiative şi BPN (media), MedicOne (comunicare în domeniul medical şi farmaceutic), iar Veronica Savanciuc se aşteaptă, luând în considerare tendinţele generale în care se înscrie industria de comunicare, ca digitalul să aibă în continuare o dezvoltare mai dinamică decât alte segmente din industria comunicării; tendinţa, spune ea, se va reflecta şi în afacerile grupului, atât în cazul agenţiei specializate, Profero, dar şi în ce priveşte integrarea digitalului în activitatea celorlalte agenţii.

    Pentru viitorul apropiat, Lowe îşi propune să valorifice la maximum parteneriatul dintre agenţia proprie de digital şi reţeaua internaţională MullenLowe Profero, care oferă oportunitatea de a colabora cu branduri din alte pieţe şi chiar de a exporta campanii în alte ţări. De altfel, Veronica Savanciuc apreciază că dintre toate deciziile importante pe care le-a luat pe parcursul ultimilor ani, poate cea mai importantă a fost investiţia în dezvoltarea Profero. „Domeniul comunicării se află într-o permanentă evoluţie la nivel internaţional, ceea ce determină schimbări succesive şi pe plan local, alimentate desigur, de avansul tehnologic şi de apetenţa românilor pentru adoptarea ultimelor trenduri“, spune Veronica Savanciuc.

    Dincolo de terenul câştigat de digital, următorul pas în comunicarea brandurilor este mobile-ul, tendinţă de care companiile nu mai pot face abstracţie, întrucât telefonul inteligent a devenit mediul cel mai apropiat de consumator. Live streaming-ul şi realitatea augmentată fac şi ele parte din categoria de schimbări tehnologice care încep să-şi facă loc în campaniile multor branduri, completează reprezentanta Lowe. Cu toate acestea, unul dintre canalele tradiţionalele – TV-ul – îşi continuă poziţia dominantă în piaţa de media, obţinând în continuare un procent majoritar din bugetele alocate de companii pentru promovare, în contextul în care românii încă petrec foarte mult timp – aproape 6 ore pe zi – în faţa televizoarelor. Mai mult decât atât, TV-ul se extinde şi în digital, prin dezvoltarea de proiecte online, în încercarea de a sta cât mai aproape de consumator, iar această integrare TV-online va continua.

    Pe lângă schimbările legate de canalele de comunicare, piaţa evoluează şi din punctul de vedere al conţinutului. „Astăzi, consumatorul este mai smart, mai conectat, dar, pe de altă parte, are mai puţină răbdare să recepteze şi să interpreteze mesajele brandurilor. De aceea, brandurile sunt nevoite să-şi reconfigureze comunicarea pentru a se concentra pe un conţinut relevant pentru publicul ţintă. Prin urmare, nu mai vorbim doar de creativitate, ci şi de relevanţă, aceste două axe fiind la fel de importante în construirea unei campanii“, mai spune Veronica Savanciuc.

    În industria de comunicare, foarte dinamică, oportunităţile şi pericolele apar la tot pasul, însă o particularitate este faptul că orice oportunitate din acest domeniu se poate transforma într-un risc şi viceversa, punctează reprezentanta Lowe. Ea dă ca exemplu faptul că evoluţia modului în care consumatorii acceptă să interacţioneze cu brandurile reprezintă o oportunitate pentru cei care ştiu să profite de instrumente precum storytelling‑ul, însă şi un risc pentru cei care nu se pot adapta noilor tendinţe şi insistă să se concentreze pe metode tradiţionale de comunicare.

    Un alt exemplu poate fi şi presiunea tot mai mare din partea companiilor pentru rezultate vizibile, care să se reflecte aproape instant în businessul lor. „Este o provocare, însă campaniile care reuşesc să integreze acest echilibru între creativitate şi eficienţă sunt cele mai apreciate şi se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru agenţiile care le dezvoltă“, explică Savanciuc, care a pus în urmă cu 23 de ani bazele grupului pe care îl conduce. Repere în dezvoltarea acestuia sunt lansarea şi stabilizarea fiecărei agenţii din grup, afilierea unora dintre acestea la reţele internaţionale puternice, parte din Interpublic Group of Companies (IPG). Şi face referire la două momente cheie recente, care au avut loc la finalul anului 2015 şi începutul anului 2016: afilierea agenţiei proprii de digital la reţeaua internaţională Profero şi schimbarea identităţii de brand a companiei Lowe în MullenLowe, ca urmare a unui rebranding global.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 mai 2016

    COVER STORY: Vin chinezii. Sau nu?

    Dacă în urmă cu o săptămână puteam afirma cu semnul exclamării că „vin chinezii“, după anunţul tranzacţiei de mai bine de jumătate de miliard de euro dintre China Energy Company Limited şi KMGI, afirmaţia şi-a câştigat un semn al întrebării din cauza recentei anchete a DIICOT în cazul Rompetrol II. Totuşi, subiectul a atras atenţia asupra modului în care au evoluat relaţiile dintre România şi China, dar şi asupra perspectivelor dezvoltării acestora în continuare.


    RESURSE UMANE: Suntem pe ultimul loc în Europa la muncitul de acasă
     

    PIAŢA DE CAPITAL: Bursa oferă randamente de top mondial, dar lipsesc tranzacţiile


    INTERNAŢIONAL: Lobbyistul tiranilor, artizanul campaniei lui Donald Trump


    OPINIE: Asumarea rolului de lider orientat către mediu – o investiţie rentabilă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cum au reuşit trei tineri români să transforme lemnul reciclat în produse de mobilier de lux

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Trei antreprenori români au investit 300.000 de euro într-o clinică stomatologică

    Trei antreprenori români au deschis Dental Medical, o clinică stomatologică utilată cu echipamente de ultimă generaţie, în urma unei investiţii care a depăşit 300.000 de euro.

    Ei au implementat în planul de funcţionare al clinicii un concept nou în România, stomatologia interdisciplinară, în care medicii de top ai Dental Medical, implicaţi în tratamentul general al pacienţilor, evaluează în echipă şi decid, de comun acord, toate intervenţiile ulterioare.

    Cei trei specialişti, Răzvan Daraban, antreprenor şi doctor în ştiinţe economice cu experienţă vastă în coordonarea proiectelor medicale, Virgil Pop, inginer-antreprenor cu 10 ani de experienţă în managementul clinicilor stomatologice, şi Anca Temelcea, doctor în ştiinţe medicale şi lector la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”, au creat pentru această clinică strategii de reducere a timpilor alocaţi tratamentelor, precum şi a perioadei de aşteptare pentru fiecare client, la sub cinci minute.

    “Noi ne diferenţiem de un cabinet obişnuit prin faptul că oferim servicii stomatologice integrate. Avem un centru de radiologie în care am investit 70.000 de euro pentru ca pacienţii să nu fie nevoiţi să facă drumuri în plus. Pacientul este preluat de către unul din cei doi medici coordonatori care stabileşte, de principiu, planul de tratament. În toate etapele terapiilor stomatologice, medicii implicaţi în tratamentul general al unui pacient discută şi decid asupra evouţiei ulterioare. Timpul pe care pacientul îl va petrece în cabinetul nostru stomatologic se reduce la jumătate”, explică Virgil Pop.

    „Cabinetele sunt gândite să respecte un regim strict aseptic. Din camera de sterilizare se intră direct în fiecare cabinet, fără să se treacă prin zonele de aşteptare, aspect ignorat de majoritatea celorlaltor clinici şi cabinete. Avem propriul aparat de sterilizare a instrumentelor, pentru a avea garanţia că procesul de dezinfectare respectă cele mai stricte norme”,  spune şi Răzvan Daraban.

  • Cum au reuşit trei tineri români să transforme lemnul recuperat într-o afacere profitabilă cu mobilă premium

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Povestea unei serviete care a schimbat Europa şi a făcut imposibil războiul

    Pe 8 mai 1950, in gara din localitatea franceza Metz, se urca in tren Robert Schuman, ministrul de externe al Frantei la acel moment. Doar cateva ore il desparteau de una dintre cele mai grele misiuni pe care le-a avut vreodata un om de stat european. In mai putin de 50 de ani murisera peste 100 de milioane de oameni. La 5 ani dupa terminarea razboiului, Europa trecuse prin cateva momente care puteau reaprinde oricand conflagratia. Un nou razboi era vazut destul de probabil de majoritatea cetateniilor de pe acest continent.

    Fundamentele Uniunii Europene, ce se aflau in servieta lui Schuman, au aparut intr-un moment in care omenirea s-a speriat de ea insasi.

    Schuman, care calatoarea catre Paris, avea la el planul care urma sa aduca pacea in Europa. Era la a opta ciorna. Nu Schuman era autorul lui, ci Jean Monnet, omul care reusise sa gaseasca o formula prin care facea razboiul intre europeni imposibil.

    Dar pentru asta avea nevoie de un politician care sa poata vorbi cu toate partile interesate si sa ii convinga pe toti ca planul putea sa aiba succes.

    Aici intervenea ministrul de externe francez. Asta era rolul lui Schuman. Practic, Jean Monnet, tehnocratul genial, avea nevoie de Robert Schuman, politicianul genial. Prima oara trebuia sa convinga intreg guvernul francez, pentru a putea vorbi in numele lui. Dupa aceea, Germania de Vest trebuia sa fie de acord. De asemenea, trebuia vazut daca europenii mai credeau ca pacea mai este un concept plauzibil sau o utopie, daca urmau sa sustina proiectul sau nu.

    Citiţi articolul integral pe www.zf.ro