BusinessMagazin

Tag: nume

  • Cea mai agresivă primăriţă din Europa, care s-a luptat cu băncile pentru drepturile oamenilor: “Niciodată să nu aveţi încredere în noi”

    Pe 5 februarie 2013, o femeie pe nume Ada Colau se pregătea să ţină un discurs în faţa parlamentului din Spania. Principala temă abordată de ea era criza imobiliară din ţară, în timpul căreia 400.000 de case fuseseră preluate de bănci şi alte 1,3 milioane de apartamente stăteau goale.

    Colau pusese bazele PAH (Platforma pentru Victimele Ipotecilor), organizaţie ce susţinea drepturile civile ale celor ce nu îşi mai puteau permite ratele către bănci.

    În cadrul discursului său, Colau l-a atacat direct pe Javier Rodriguez Pellitero, secretarul general al Asociaţiei Băncilor din Spania, numindu-l “un criminal ce trebuie tratat ca atare.” Video-ul ce prezintă discursul lui Colau a devenit repede viral, iar numele ei a devenit cunoscut în fiecare casă din stat.

    Doi ani mai târziu, îmbrăcată într-un tricou, Ada Colau apărea în faţa camerelor de luat vederi ca noul primar ales al Barcelonei. Ziua alegerilor, 25 mai 2015, avea să intre în istorie ca ziua în care catalunezii au ales prima femeie ca primar.

    Din acel moment, Colau a promis că va guverna “în slujba oamenilor”: “Niciodată să nu vă încredeţi în abilitatea noastră, a conducătorilor, de a vă reprezenta în totalitate”, le-a spus ea suporterilor. “Daţi-ne afară dacă nu facem ceea ce am promis că vom face… dar aveţi în vedere faptul că nu putem rezolva toate problemele din prima zi.”

  • Grupul suedez H&M deschide mâine primul magazin COS din România, pe Calea Victoriei

    Grupul suedez H&M, unul dintre cele mai importante nume de pe scena mondială a modei, va deschide mâine primul magazin din România sub brandul COS, acesta urmând a fi poziţionat pe Calea Victoriei, numărul 116, vizavi de multibrandul de lux The Place deţinut de antreprenoarea Iulia Dobrin. Magazinul se află în apropierea hotelului de cinci stele Radisson Blu. Spaţiul, ocupat anterior de o bijuterie, este împărţit în subsol, parter şi etaj, şi deşi are o deschidere mică (cu o vitrină de doar circa 7 metri), are o adâncime mare, astfel că suprafaţa este potrivită pentru că căutau suedezii.

    Această marcă a fost lansată prima oară în anul 2007, la Londra în Marea Britanie iar de atunci, COS şi-a deschis magazine în întreaga Europă, în Asia, America de Nord şi în Orientul Mijlociu. Astăzi COS are 154 de magazine în 29 de ţări, operaţiunile online fiind de asemenea disponibile pe 19 pieţe.

    COS, care se adresează clienţilor cu venituri peste medie, este al doilea cel mai important brand pentru grupul suedez după cifra de afaceri şi numărul de magazine deschise, după cel fanion care dă şi numele întregului grup. Prin comparaţie, H&M are peste 3.600 de magazine dintr-un total de sub 3.900 de unităţi. Brandul fanion este de altfel prezent în aproape toate colţurile globului.

    Pe acelaşi segment de preţ cu COS pe piaţa locală activează Massimo Dutti, brandul grupului spaniol Inditex. Acesta din urmă este prezent local cu şapte branduri, printre care şi Zara.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia si a creat una dintre cele mai mare companii de electronice din lume

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Cum arată Emily, robotul salvamar care a salvat sute de refugiaţi în Marea Mediterană – FOTO

    Conform Go4it, numele robotului vine de la Emergency Integrated Lifesaving Lanyard. Acesta este rodul colaborării dintre Marina Americană şi Hydronalix, o companie care produce roboţi maritimi.

    Iniţial, scopul proiectului a fost dezvoltarea unei drone care să monitorizeze balenele, dar în timp s-a ajuns la crearea unui robot-salvamar. Robotul este controlat de la distanţă şi dispune de un sistem cu difuzor şi microfon prin intermediul căruia piloţii pot dialoga cu persoanele care sunt salvate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Turdean, CEO Farmec

    De şase ani Mircea Turdean conduce compania clujeană Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungând la 14 milioane de lei,

    faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“. Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost prima zi de lucru la Farmec. Pe de o parte ştiam că sunt aşteptări foarte mari de la mine având în vedere că sunt fiul lui Liviu Turdean şi presiunea era evidentă; pe de altă parte, era o motivaţie în plus, pentru mine, să demonstrez că pot aduce propria contribuţie la dezvoltarea businessului.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Determinarea, pasiunea, seriozitatea şi implicarea reprezintă cheia succesului. Un angajat/manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    A greşi este un lucru omenesc, ne ajută să devenim mai buni, să evoluăm. Consider că oricine merită o a doua şansă şi nici nu îmi place să caut vinovaţi, ci sunt orientat înspre a găsi soluţii optime de a rezolva problemele care apar. Nu tolerez însă minciuna şi linguşeala.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Ca formare profesională eu sunt cercetător, aşa că mi-aş fi dorit, eventual, să lucrez într-un domeniu în care, prin munca mea, să fac bine oamenilor. Pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu doctor.  

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu sunt deloc interesat de politică, nu mă regăsesc în acest domeniu.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să îşi urmeze visele, ambiţiile, să trateze orice sarcină cu maximă seriozitate şi implicare, să înveţe constant, să valorifice la maximum sfaturile persoanelor cu experienţă.

    Preferinţe

    CUVÂNT:

    DA! Sunt o persoană dinamică şi energică, un om canalizat spre rezultate!

    CARTE:

    „Ciclul Fundaţia“ de Isaac Asimov. Deşi aparţine genului science fiction, seria abordează aspecte interesante legate de civilizaţie, evoluţie şi adaptarea socială.

    PERSONALITATE:

    Tatăl meu, Liviu Turdean. S-a dedicat companiei timp de 40 de ani şi o mare parte din ceea ce reprezintă Farmec astăzi i se datorează.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Turdean, CEO Farmec

    De şase ani Mircea Turdean conduce compania clujeană Farmec, cel mai mare producător român de cosmetice. El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungând la 14 milioane de lei,

    faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte“. Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost prima zi de lucru la Farmec. Pe de o parte ştiam că sunt aşteptări foarte mari de la mine având în vedere că sunt fiul lui Liviu Turdean şi presiunea era evidentă; pe de altă parte, era o motivaţie în plus, pentru mine, să demonstrez că pot aduce propria contribuţie la dezvoltarea businessului.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Determinarea, pasiunea, seriozitatea şi implicarea reprezintă cheia succesului. Un angajat/manager este evaluat după performanţele obţinute, nu după numele pe care îl poartă.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    A greşi este un lucru omenesc, ne ajută să devenim mai buni, să evoluăm. Consider că oricine merită o a doua şansă şi nici nu îmi place să caut vinovaţi, ci sunt orientat înspre a găsi soluţii optime de a rezolva problemele care apar. Nu tolerez însă minciuna şi linguşeala.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Ca formare profesională eu sunt cercetător, aşa că mi-aş fi dorit, eventual, să lucrez într-un domeniu în care, prin munca mea, să fac bine oamenilor. Pot spune că mi-ar fi plăcut să fiu doctor.  

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu sunt deloc interesat de politică, nu mă regăsesc în acest domeniu.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Să îşi urmeze visele, ambiţiile, să trateze orice sarcină cu maximă seriozitate şi implicare, să înveţe constant, să valorifice la maximum sfaturile persoanelor cu experienţă.

    Preferinţe

    CUVÂNT:

    DA! Sunt o persoană dinamică şi energică, un om canalizat spre rezultate!

    CARTE:

    „Ciclul Fundaţia“ de Isaac Asimov. Deşi aparţine genului science fiction, seria abordează aspecte interesante legate de civilizaţie, evoluţie şi adaptarea socială.

    PERSONALITATE:

    Tatăl meu, Liviu Turdean. S-a dedicat companiei timp de 40 de ani şi o mare parte din ceea ce reprezintă Farmec astăzi i se datorează.

  • Lista neputinţei

    Un înţelept a spus la un moment dat un lucru înţelept (ca orice lucru înţelept, pare evident): „Instituţiile vor căuta să conserve, să menţină problemele pe care ar trebui să le rezolve“. Să recapitulăm: 81% din arierate, care totalizează 77,1 miliarde lei, sunt nerecuperabile.

    Este vorba de 62 de miliarde de lei, iar dimensiunea sumei mă determină să le dau dreptate celor are au întrebat, firesc, ce au făcut autorităţile atâta vreme? Apar acolo companii despre care am scris la un m0ment dat sau altul, dar s-au pierdut în negurile tranziţiei, fost societăţi de stat sau aventuri antreprenoriale nereuşite. Nu ştiu dacă este musai o listă a ruşinii, ci mai degrabă o listă a neputinţei, spun din nou. Şi ca să fie clar, trebuie să spun că da, voi fi prezent, cel mai probabil, pe lista datornicilor persoane fizice.

    Dar asta se întâmplă pentru că, acum ceva vreme, am plătit prin poştă – o posibilitate perfect legală – nişte bani Fiscului dintr-un judeţ al ţării. Un funcţionar din JudeţulMaiImportantDecâtJudeţulMeu a dirijat banii aceia într-un cont greşit, fapt pe care l-am descoperit ulterior, după ce mă ameninţaseră în fel şi chip, cu ajutorul unei doamne de la Fiscul JudeţuluiMeu. Dar demersurile la şefii doamnei celei amabile au rămas fără rezultat, iar eu, în opinia dumnealor, în continuare dator, aşa că JudeţulMeu a făcut bine şi a transferat cauza la Fiscul SectoruluiMeu, care SectorAlMeu mă face în fel şi chip oricând mă prinde. Am încercat ani la rând să lămuresc lucrurile, dar mâna regelui s-a dovedit inflexibilă: întâi tăiem capul, apoi verificăm. Motiv pentru care, poate, la fiecare plată de impozite locale sunt pus să plătesc nişte amenzi de circulaţie pe care nu numai că le-am achitat la timp, dar le-am re şi re şi replătit.

    Reuşita României nu stă în alimentarea bugetului de stat, pentru ca apoi banii să piară în găuri negre, ci în dezvoltare bazată pe antreprenoriat şi iniţiativă şi în creşterea nivelului de trai. Trei sferturi din totalul sumelor plătite de companii taxează, într-o formă sau alta, munca, iar taxarea muncii ocupă 120 din cele 222 de ore necesare pregătirii documentaţiei, depunerii declaraţiilor şi plăţilor. O asemenea politică, concentrarea pe bun-platnici şi ignorarea fiscalizării economiei gri nu încurajează nici munca, nici antreprenoriatul.

    Mai mult, un leu cheltuit de stat înseamnă numai un leu în PIB, în timp ce un leu eliminat din taxe şi impozite înseamnă trei lei în plus la PIB. Multiplicatorul unei reduceri de taxe este 3,8 în cinci ani. Multiplicatorul unei cheltuieli guvernamentale bazate pe deficit este 0,33 în cinci ani. Poate că datele (există studii, dau linkuri la cerere) ar trebui ponderate cu diverse, dar efectele acestea sunt.

    Au devenit din ce în ce mai evidente lipsa de comunicare, inflexibilitatea şi lipsa de reacţie a autorităţilor române la solicitările sau propunerile societăţii sau mediului de afaceri; este o cale de a masca nepriceperea, şi folosesc cuvântul în sens eufemistic. Acum au dat nişte liste la rumegat; acestea nu vor mai fi, în curând, un subiect, în timp ce promisiunile neonorate, infrastructura proastă, şomajul, precaritatea sistemului sanitar sau de învăţământ vor rămâne. Am vrut să scriu „vor dăinui“, dar, vorba cuiva, sună ca dracu’.

    Ilustrez cu „Autoportert ca Vincent Van Gogh“, tabloul lui Adrian Ghenie vândut recent cu peste 2,5 milioane de dolari.

  • George Becali poate păstra numele clubului Steaua Bucureşti

    Fotbal Club “Steaua” Bucureşti, finanţat de omul de afaceri George Becali, îşi poate păstra numele, a decis, miercuri,Tribunalul Bucureşti, hotărârea nefiind definitivă.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis că finanţatorul echipei Steaua poate păstra numele clubului, Fotbal Club “Steaua” Bucureşti, hotărârea nefiind definitivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiica fostului şef al ANAF conduce operaţiunile Uber în România

    La 29 de ani, Nicoleta Schroeder conduce operaţiunile locale ale platformei de tehnologie Uber, care conectează în timp real pasagerii – utilizatorii aplicaţiei cu acelaşi nume – cu şoferii care utilizează platforma. Compania, evaluată la peste 40 de miliarde de dolari la nivel global, a ajuns după un an de prezenţă pe piaţa locală la 70.000 de utilizatori şi la un timp mediu de aşteptare de 4,5 minute, faţă de 12 minute, durata iniţială de la lansare.

    Schroeder a studiat Management şi Studii Economice la Universitatea Clark din Worcester, Massachusetts şi a
    urmat şi are un MBA la Carnegie Mellon – Tepper School of Business. Şi-a început cariera în consultanţă şi fi nanţe, lucrând în Statele Unite ale Americii pentru Accenture şi John Hancock Financial Service. Imediat după absolvirea MBA-ului, a revenit în ţară, deşi primise oferte de muncă în SUA şi Londra. A pus aici bazele şi a condus timp de patru ani primul lanţ de magazine care vând iaurt îngheţat din România, ce a crescut de la o echipă de patru angajaţi, la una formată din 30 de oameni şi magazine în toate marile oraşe din România. Ea este fiica fostului şef al ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

    Una dintre cele mai mari provocări din cariera sa a fost totuşi experienţa MBA-ului. „Am muncit zi şi noapte, timp de doi ani, pentru a ţine pasul cu cei din jur şi pentru a excela“, îşi aminteşte Schroeder, căreia expunerea acestui program i-a adus inclusiv întâlniri cu Hillary Clinton, Bill Gates, Jeff Bezos şi alte nume importante. În ce priveşte discriminarea de gen, aceasta este, potrivit directorului general al Uber, o temă actuală peste tot în lume, nu doar în România, şi nu doar în ce priveşte conducerea unei afaceri, cât şi a unei maşini. În acest sens, dacă în prezent şoferii Uber sunt mai ales bărbaţi, compania şi-a asumat ca la nivel global să ofere o oportunitate economică pentru 1 milion de femei până în 2020.

  • “Profesorul tomberon”, omul care a trăit timp de un an fară casă, iar acum este pe cale să revoluţioneze piaţa imobiliară

    Numele său este Jeff Wilson – doctor Jeff Wilson, mai precis – şi este profesor la Universitatea Houston-Tillotson din Texas, Statele Unite. În campus, el este poreclit “profesorul tomberon”.

    În urmă cu doar câţiva ani, Wilson a ales să renunţe la apartamentul său pentru a trăi, timp de 12 luni, într-un tomberon. Scopul era acela de a afla efectele pe care o astfel de schimbare o produce în mintea unui om.

    În cadrul unui interviu acordat Washington Post, profesorul a spus că experienţa l-a făcut mai fericit decât fusese vreodată, pentru că a scăpat de toate grijile legate de îngrijirea unui apartament şi a putut să economisească o sumă importantă de bani. El crede că o astfel de tranziţie poate fi benefică unui segment important din populaţie – referindu-se, desigur, la simpla idee de a trece la un spaţiu mai mic. Nu este vorba de trecerea la un tomberon, explică el, ci de renunţarea la apartament în favoarea unei construcţii de foarte mici dimensiuni.

    În acest sens, el a pus bazele unei companii care construieşte case în miniatură, Kasta, şi pare să aibă destul de mult succes. “Kasita reimaginează conceptul de casă, având la bază un design industrial”, a spus Wilson.