Tag: meteo

  • Vremea la munte. Care e grosimea stratului de zapada

    In weekend, vremea va fi geroasa în zonele muntoase inalte, transmite ANM. Cerul va fi temporar noros si local va ninge (5 cm strat nou depus, izolat 10 cm). Vantul va prezenta intensificari temporare, care la rafala vor mai depasi 60 km/h, viscolind si spulberand zapada. Local se va semnala ceata asociata si cu depunere de chiciura.

    La peste 1.800 m, temperaturile minime vor fi cuprinse intre -20 si -16 grade C, iar cele maxime intre -17 si -12 grade. Sub 1.800 m, minimele vor oscila intre -16 si -11 grade, iar maximele intre -12 si -7 grade.

    Stratul de zapada proaspata de la suprafata este pe alocuri de 40-50 cm, mai ales in Fagaras. In Bucegi, stratul de zapada proaspata are dimensiuni mai reduse (20-30 cm) dar are rezistenta scazuta si poate aluneca cu usurinta peste stratul mai vechi, declansarea avalanselor fiind posibila pe majoritatea pantelor suficient de înclinate.

    De duminica, vremea va intra într-un proces de încalzire. Cerul va deveni variabil, cu înnorari trecatoare. Izolat va ninge slab la începutul si sfârsitul intervalului. Vântul va sufla slab la moderat cu intensificari temporare.

    Grosimea stratului de zapada:

    Sinaia 1500 m: 150 cm

    Predeal: 106 cm

    Vf. Omu: 112 cm

    Balea Lac: 237 cm

    Paltinis: 110 cm

    Stana de Vale: 159 cm

    Vladeasa: 108 cm

    Parang: 100 cm

    Mt. Cuntu: 147 cm

    Mt. Tarcu: 120 cm

    Semenic: 130 cm

    Ceahlau Toaca: 98 cm.

  • Cod galben de ninsori si viscol pana joi

    In intervalul 15 februarie, ora 18 – 16 februarie, ora 18, in vestul, nord-vestul si centrul tarii va ninge, iar stratul de zapada nou depus va depasi local 10-15 cm si izolat 25 cm, mai ales in zona Carpatilor Occidentali si nordul Carpatilor Orientali, prognozeaza ANM.

    In Banat, Crisana, Maramures, vestul si nordul Transilvaniei, precum si la munte vantul va prezenta intensificari, la rafala depasind 50-60 km/h, si va viscoli ninsoarea. Astfel de manifestari se vor semnala temporar si in restul zonei montane.

    In noaptea de joi spre vineri (16/17 februarie), in regiunile mai sus mentionate valorile de temperatura vor cobori pe arii extinse sub -15 grade.

    In acelasi timp, ANM a emis o avertizare de ceata, valabila pentru miercuri pana la orele pranzului pentru municipiul Bucuresti si judetele Ilfov, Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Buzau, Galati, Vaslui si pentru Valea Siretului. Pe spatii relativ extinse, se va semnala ceata ce determina reducerea vizibilitatii sub 200 m, izolat chiar sub 50 m.

  • Efectele iernii: se limitează exporturile de energie, şcolile se închid în 12 judeţe

    În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, există 32 de localităţi din 6 judeţe cu probleme, 17.000 de consumatori fiind afectaţi, conform informării prezentate luni la Guvern. 71 de echipe Electrica sunt pe teren şi încearcă să remedieze situaţia. Ministrul Economiei Lucian Bode a anunţat însă că nu există riscul întreruperii furnizării de energie electrică pentru populaţie.

    Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a informat că nu există probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a populaţiei. Din cauza temperaturilor extrem de scăzute există fenomene de iarnă pe cursurile de apă. S-a intervenit pe toate cursurile de apă pentru asigurarea scurgerii, în special în zona podurilor şi a podeţelor, prin îndepărtarea zăpezii şi spargerea gheţii, astfel încât să nu se producă blocaje de gheţuri pe cursurile de apă care să conducă la eventuale inundaţii.

    Laszlo Borbely a prezentat starea cursului Dunării, unde se menţin podurile de gheaţă formate anterior pe sectorul Baziaş-Turnu Severin, pe braţul Borcea aval de Feteşti, pe braţul Dunărea Veche, braţul Macin, pe sectorul Galaţi-Tulcea şi blocajele de gheţuri din Delta Dunării. Nivelul Dunării pe sectorul Grindu – Isaccea – Tulcea – Sulina este în scădere şi se află sub cotele de atenţie.

    Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, l-a informat pe premierul Mihai-Răzvan Ungureanu că, din dispoziţia autorităţilor locale, cursurile vor fi suspendate integral marţi, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în 12 judeţe (Argeş, Buzău, Călăraşi, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa Mehedinţi, Olt, Prahova, Vrancea) şi în municipiul Bucureşti. Conform Legii administraţiei publice locale 215 din 2001, decizia de suspendare a cursurilor aparţine în totalitate reprezentanţilor autorităţilor publice locale.

    Ministrul Gabriel Berca l-a informat pe premier că luni la ora 15,30 erau 24 de judeţe afectate de zăpadă şi viscol. Peste 10.000 cadre ale Ministerului Administraţiei şi Internelor acţionează în teren cu peste 1.900 de utilaje autospeciale şi mijloace tehnice. Forţele MAI din judeţele Bacău şi Prahova sunt detaşate pentru a interveni în judeţele Vrancea şi Buzău.

  • Prognoza hidrologica. Vom avea inundaţii dupa zapada?

    Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.

    In luna martie, formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

    Pentru luna februarie se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

    In luna martie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior, unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

    In luna aprilie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In privinta Dunarii, debitul mediu la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este preconizat sa atinga in februarie 4.000 mc/s (comparativ cu o medie multianuala de 5.300), in martie 5.800 mc/s (fata de o medie multianuala de 6.700) si in aprilie 7.000 (fata de o medie multianuala de 7.900 mc/s). In prezent (11 februarie), debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) este stationar (3.100 mc/s).

  • Avertizare meteo de ninsori abundente, codul portocaliu s-a prelungit până marţi

    ANM a emis cod portocaliu pentru intervalul duminică, 12 februarie ora 18 – luni, 13 februarie ora 12, când va ninge abundent în partea de sud-vest a ţării, iar vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de până la 55 km/h, temporar viscolind şi spulberand zăpada. Se va depune strat nou de zăpadă, ce va depăşi local 30 cm.

    A fost emis, de asemenea, cod galben pentru intervalul respectiv în toate judeţele din Muntenia, precum şi în judeţele Galaţi, Vrancea, Covasna, Timiş şi Hunedoara, dar şi in zona de munte a judeţelor Braşov şi Sibiu, unde va ninge, iar stratul de zăpadă nou depus va depăşi local 15 cm. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de până la 40 – 50 km/h, temporar viscolind şi spulberând zăpada.

    În regiunile sudice, ninsori şi unele intensificări ale vântului vor fi şi în cursul zilei de sâmbătă, 11 februarie, precum şi în prima parte a zilei de duminică, 12 februarie, însă intensitatea acestora va fi redusă.

    ANM a emis cod portocaliu şi pentru intervalul luni, 13 februarie ora 12 – marţi, 14 februarie ora 2, când va ninge abundent în partea de sud-est a ţării, iar vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de până la 55 km/h, temporar viscolind şi spulberand zăpada. Se va depune strat nou de zăpadă, ce va depăşi local 30 cm şi izolat 50 cm.

    Pentru acelaşi interval, este valabil codul galben în judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara şi Timiş, unde va ninge, iar stratul de zăpadă nou depus va depăţi local 15 cm. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de până la 30 – 40 km/h, temporar viscolind şi spulberând zăpada.

    În zona litoralului şi a Deltei Dunării vor fi precipitaţii mixte şi se va forma polei.

    ANM a emis cod portocaliu şi pentru intervalul marţi, 14 februarie ora 2 – marţi, 14 februarie ora 14, când va ninge abundent în Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei, iar vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de până la 60-70 km/h, temporar viscolind şi spulberând zapada. Se va depune strat nou de zăpadă, ce va depăşi local 30 cm.

    Pentru acelaşi interval, este valabil codul galben în judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Vaslui, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Caraş-Severin, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Olt şi Vâlcea, unde va ninge, iar stratul de zăpadă nou depus va depăţi local 15 cm. Vântul va avea intensificări cu viteze la rafală de pana la 30-40 km/h, temporar viscolind şi spulberând zăpada.

  • Care e situaţia traficului în ţară la această oră

    A fost reluată circulaţia pe DN7 Veştem – Râmnicu Vâlcea, pe Valea Oltului. De asemenea, pentru acest drum a fost ridicată restricţia de tonaj impusă în judeţele Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

    A fost reluată circulaţia autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 3,5 tone pe DN3A Lehliu-Gară – Feteşti, iar de la ora 13,45 pe DN3 Bucureşti – Lehliu-Gară.

    A fost reluată circulaţia autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mică de 7,5 tone pe autostrada A2, pe tronsonul Bucureşti – Lehliu-Gară. Tronsonul Lehliu-Gară – Feteşti al Autostrăzii Soarelui rămâne închis.

    A fost ridicată restricţia de tonaj şi pe sensul Bucureşti-Piteşti al autostrăzii A1.

    A fost reluată circulaţia pe DN6 Orşova – Drobeta-Turnu Severin, în judeţul Mehedinţi. De asemenea, a fost ridicată restricţia de tonaj pe DN73 Braşov – Piteşti.

    Pe DN1 şi DN1A a fost reluat traficul greu dinspre Ploieşti către Braşov, cu menţiunea că accesul autotrenurilor este permis în grupuri de câte 15-20. Dinspre Braşov către Ploieşti, autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pot circula pe DN1, nu însă şi pe DN1A, iar de la Ploieşti către Bucureşti doar pe DN1A Ploieşti – Buftea. Pe DN1B Ploieşti – Buzău s-au ridicat restricţiile de tonaj; de asemenea, pe DN72 se circulă fară restricţii.

    In judeţul Călăraşi, începând cu ora 9,00 s-au deschis drumurile naţionale DN21, DN3B, DN31 şi DN4.

    Pentru a evita eventualele accidente conducătorii auto trebuie să se intereseze de starea drumurilor de pe traseul pe care urmează să-l parcurgă şi să-şi pregătească autovehiculul pentru drum (pături, haine groase, plinul de combustibil, lopată, sac cu nisip, etc.).

    Totodată, Poliţia le recomandă pietonilor să se angajeze în traversare prin locurile marcate şi semnalizate doar după ce şoferii au oprit pentru a le acorda prioritate. Spaţiul de frânare creşte semnificativ pe carosabil alunecos.

    Nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public constituie contravenţie şi se sancţionează cu reţinerea permisului de conducere pentru o perioadă de 60 de zile şi cu amendă de la 6 la 8 puncte (de la 420 la 560 de lei).

    Şoferii au obligaţia de a circula cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h, în localităţi, sau 50 km/h în afara localităţilor când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă.

  • Cătălin Predoiu: Condiţiile meteo se menţin foarte severe şi se vor înrăutăţi în perioada următoare

    Potrivit lui Predoiu, se va menţine codul portocaliu în judeţele în care el a fost deja declarat, vor fi intensificări ale vântului şi scăderi de temperaturi.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea a solicitat declararea stării de alertă în judeţ, însă Predoiu nu a aprobat-o, motivând că “potrivit acestei stări de alertă, practic se iau toate măsurile necesare pentru a înlătura efectele calamităţii şi, de facto, se acţionează ca atare; prin urmare, nu este nevoie de o declarare formală a acestei stări de alertă, cel puţin pentru moment”.

    În ţară, “situaţia este sub control. Sunt câteva cazuri izolate care reclamă măsuri urgente şi de natură extraordinară, în special pentru a asigura asistenţă medicală unor persoane aflate în dificultate”, a precizat Cătălin Predoiu.

    Premierul interimar a adăugat, referitor la participarea sa la un viitor guvern format de noul prim-ministru desemnat, Mihai-Răzvan Ungureanu, că preocuparea prioritară răâmne deocamdată cea în legătură cu problemele curente ale ţării, în special cele legate de intemperii. “De aceea, pentru moment, exclud orice discuţii de natură politică”, le-a spus el ziariştilor, adăugând însă că e convins că “vom mai avea ocazia să discutăm şi probleme care ţin de construcţia viitoare a guvernului”.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizarea cu cod portocaliu, conform căreia, în intervalul 5 februarie, ora 18 – 8 februarie, ora 10 va ninge viscolit în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, viteza vântului va depăşi la rafală 70-80 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m. Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14 – 7 februarie ora 18.

    De asemenea, pentru nordul şi centrul Moldovei, Banat şi zona de munte a fost emisă atenţionare cu cod galben. Va continua sa ningă, iar vântul va avea viteze de până la 30-40 km/h.

  • Situaţia drumurilor închise la această oră. Prognoza meteo

    • judeţul Vrancea – toate (12 artere);

    • judeţul Ialomiţa – toate (8 artere);

    • judeţul Galaţi – toate (7 artere);

    • judeţul Călăraşi – toate (7 artere);

    • judeţul Brăila – toate (5 artere);

    • judeţul Buzău – DN2 Urziceni – Buzău – Râmnicu Sărat – limita cu judeţul Vrancea;

    DN2B Buzău – Brăila;

    DN2C Costeşti – Padina;

    DN22 Râmnicu Sărat – Brăila;

    • judeţul Vaslui – DN2F Vaslui – Dragomireşti;

    DN11A Bârlad – Iveşti;

    DN15D Negreşti – limita cu judeţul Neamţ;

    DN24A Huşi – Murgeni;

    DN26 Murgeni – limita cu judeţul Galaţi;

    • judeţul Bacău – DN2F Bacău – Vaslui;

    DN2G Bacău – Moineşti – Comăneşti;

    DN11A Adjud – Podu Turcului – Oneşti;

    • judeţul Ilfov – DN2 Bucureşti – Urziceni;

    DN3 Bucureşti – Călăraşi;

    DN4 Bucureşti – Olteniţa;

    • judeţul Covasna – DN2D Ojdula – Tulnici;

    DN10 Buzău – Întorsura – Buzăului;

    • judeţul Argeş – DN7C Căpăţâneni – Piscu Negru;

    • judeţul Botoşani – DN24C Rădăuţi Prut – Manoleasa – Santa Mare;

    • judeţul Dâmboviţa – DN71 Moroieni – Sinaia;

    • judeţul Iaşi – DN24C Vânători – Tabăra;

    • judeţul Neamţ – DN15D Piatra Neamţ – Roman – limita cu judeţul Vaslui;

    • judeţul Prahova – DN1D Albeşti – Urziceni;

    • Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a emis avertizarea cu cod portocaliu, conform căreia, în intervalul 5 februarie, ora 18 – 8 februarie, ora 10 va ninge viscolit în sudul Moldovei, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, viteza vântului va depăşi la rafală 70-80 km/h, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m. Viscolul se va manifesta în noaptea de 5 spre 6 februarie în sudul Moldovei şi în Bărăgan, apoi se va extinde spre celelalte regiuni menţionate, atingând intensitatea maximă în perioada 6 februarie ora 14 – 7 februarie ora 18.

    La începutul intervalului, în Dobrogea şi estul Munteniei vor mai fi precipitaţii mixte şi se va menţine poleiul.

    De asemenea, pentru nordul şi centrul Moldovei, Banat şi zona de munte a fost emisă atenţionare cu cod galben. Va continua sa ningă, iar vântul va avea viteze de până la 30-40 km/h.

    În aceste condiţii, Poliţia le recomandă insistent conducătorilor auto să nu pornească la drum. Dacă nu pot amâna călătoria, Poliţia îi sfătuieşte pe şoferi să-şi echipeze corespunzător autovehiculele pentru circulaţia în condiţii de iarnă (anvelope specifice sezonului rece, lanţuri antiderapante, lopată, săculeţ cu nisip, o rezervă de combustibil, sistem de climatizare-dezaburire funcţional etc.).

    De asemenea, trebuie luat în calcul şi riscul înzăpezirii, iar în acest caz din autovehicul nu trebuie să lipsească haine groase, pături, alimente, apă şi un telefon mobil cu adaptor la priza auto (recomandat ar fi mai multe telefoane mobile, conectate la reţele diferite).

    Dacă şoferii constată că stratul de zăpadă îngreunează din ce în ce mai mult circulaţia, este indicat să-şi continue drumul până în cea mai apropiată localitate, unde pot găsi adăpost, iar autovehiculul poate fi supravegheat. Acesta trebuie oprit în afara carosabilului pentru a nu împiedica intervenţia utilajelor de deszăpezire.

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • “Freezing rain” loveste Romania. Sandu (ANM): “In curand se va produce si in Bucuresti” (VIDEO)

    Potrivit directorului ANM, Ion Sandu, fenomenul de ploaie inghetata se va produce si in Bucuresti incepand de sambata dupa-amiaza, urmand sa se instaleze in zone chiar mai extinse decat se estimase initial. Stropii de apa ajung la sol sub forma de gheata si imbraca asfaltul, stalpii, casele sau masinile in straturi de sticla, care se curata foarte greu si pe care vehiculele nu mai tin drumul drept.

    Un astfel de fenomen, de aceasta amploare, este primul inregistrat in ultimii 6 ani in Romania. In schimb, in 1998, ploaia inghetata ce a cazut pe tot teritoriul tarii, s-a soldat cu 600 de evenimente rutiere, 33 de accidente grave si 20 de morti.

    Fenomenul ar trebui sa dispara incepand de duminica seara, cand in tara noastra va intra un nou val de aer rece. Precipitatiile se vor transforma din nou in ninsoare. Si va urma o saptamina de iarna veritabila.


    Mai mult pe stirileprotv.ro.