BusinessMagazin

Tag: mediu

  • (P) Cum să alegi platforma potrivită pentru tranzacţionare

    Totuşi, vorbim despre finanţe. Aşa că platforma online trebuie aleasă cu atenţie. În afară de opţiunile pe care le oferă, acea platformă are nevoie să fie, în primul rând, sigură, pentru că îţi administrează fondurile în relaţie cu piaţa internaţională.

    În România există câteva platforme cunoscute pentru tranzacţionări. Cea mai folosită este Metatrader 4. De obicei, platformele sunt puse la dispoziţie de brokerul pe care ţi-l alegi. Însă, chiar şi atunci vei primi mai multe opţiuni. Există câteva criterii după care poţi verifica dacă o anumită platformă este cea potrivită pentru tine. Hai să vedem care sunt acestea.

    Ce trebuie să îţi ofere platforma de trading

    1. Posibilităţi: Ai nevoie să tranzacţionezi oricând, de pe orice device. Platforma are datoria să îţi ofere această posibilitate. Platforma trebuie să poată fi accesată şi de pe pocket PC şi smartphone, indiferent de sistemul de operare.
    2. Unelte complete de lucru: Tranzacţii automatizate, unelte pentru gestiunea riscurilor, o interfaţă intuitivă, flexibilă şi cu funcţii uşor de descoperit.
    3. Rapoarte: Acces la ştiri relevante, analizele de pe pieţele financiare, indicatori independenţi şi rapoarte analitice pentru orice perioadă de lucru.
    4. O specializare în trading: Platforma trebuie să susţină orice fel de tranzacţie, mai ales … (adaugă aici moneda da de lucru, fie că lucrezi cu Futures, valute sau altceva). Această mini-specializare înseamnă că platforma ta va fi mai rapidă în sistemul de lucru preferat sau va oferi un pachet de rapoarte relevant pentru tine.
    5. O versiune demo: Contul demo trebuie să fie compatibil cu sistemul de operare al computerului tău. Acel cont funcţionează pe aceleaşi principii al celui real şi îţi reproduce condiţiile de piaţă. Vei avea acces la rapoarte şi evoluţia activităţilor tale şi nu numai.
    6. Siguranţă în spaţiul virtual: Platforma trebuie să aibă un sistem de criptare avansat, cu un nivel ridicat de securitate pentru trading.

    Platforma Metatrader 4 de la Admiral Markets le include pe toate acestea şi oferă şi posibilitatea de tranzacţionare pe 9 intervale de timp. Viitorii investitori au posibilitatea de a descărca atât platforma Metatrader 4 pentru Windows, cât şi Metatrader 4 pentru OS X.

    Tranzacţiile se fac cu încredere

    Atunci când un trader lucrează după o strategie, el trebuie să aibă încredere în brokerul ales, platforma pe care lucrează şi tranzacţia în sine. Platforma este cea care face legătura între tine şi piaţa internaţională bursieră şi îţi asigură o comunicare eficientă cu aceasta.

    Platforma este doar unul dintre factorii de care trebuie să ţii cont, dacă te tentează o carieră în lumea forex. Însă, este unul din cei decisivi. Piaţa bursieră este pe cât de tentantă, pe atât de solicitantă, din punct de vedere al timpului şi documentării. Vei petrece mult timp în simulări forex, citind documente despre pieţe internaţionale şi observând activitatea valutelor pe care doreşti să le tranzacţionezi. Însă, la final, câştigul reflectă munca şi poate fi unul impresionant.

     

  • Ghid privind deschiderea unui business în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (atelier reparaţii, vulcanizare, tinichigerie-vopsitorie, spălătorie auto)

    Acest ghid reprezintă o variantă actualizată şi completată faţă de Ghidul publicat iniţial, oferind un şir logic de informaţii utile, oricărei persoane care doreşte să deschidă o afacere în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor. Informaţiile cuprinse în cadrul acestuia sunt cu caracter public şi nu substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specific în mod expres faptul că informaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică.

    Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei anumite perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp.

    Dezvoltarea permanentă a parcului auto existent la nivel naţional a creat premisa creşterii business-urilor iniţiate în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor, în momentul actual, chiar în condiţiile în care numărul operatorilor economici care activează în acest segment al prestărilor de servicii a cunoscut o creştere seminificativă, un viitor antreprenor poate avea succes în condiţiile în care raportul pret – calitate este unul competitiv, dovedeşte operativitate şi punctualitate, cunoscând faptul că aceste atribute au un rol esenţial în reuşita unui business în sectorul prestărilor de servicii.

    Parcurgerea acestui ghid, chiar dacă acesta nu are un caracter exhaustiv şi anume nu epuizează pe de-a întregul toate obligaţiile legale, oferă viitorului antreprenor o imagine de ansamblu asupra principalilor paşi de urmat în vederea deschiderii unui atelier de reparaţii auto, vulcanizări, spălătorii, vopsitorii auto, începând cu aspectele legale pe care trebuie să le aveţi în vedere în alegerea unui spaţiu, alegerea unei forme de organizare a activităţii, autorizarea activităţii principale şi eventual a activităţilor secundare la Registrul Comerţului, parcurgerea procedurii de autorizare la RAR, obligaţii pe linie de mediu şi dotări necesare în vederea autorizării, avize şi autorizaţii legate de diferite instituţii ale statului, documentele obligatorii de afişat în incinta unităţii, toate aceste informaţii având menirea de a ajuta potenţiali antreprenori de a iniţia noi afaceri în acest domeniu de activitate.

    Ghidul a fost întocmit de Szfarli Zoltan, consilier Primăria Municipiului Mediaş


    Vedeţi aici ghidul complet privind deschiderea unui business în domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (atelier reparaţii, vulcanizare, tinichigerie-vopsitorie, spălătorie auto)

  • Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

    Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

    Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

    Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

    În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

    Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

    Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.

  • Nu vă e ruşine? Dacă statul greşeşte, nu păţeşte nimic. Dacă privatul greşeşte, îl vreţi în puşcărie!

    Sunt „n” cazuri cunoscute prin care reprezentanţi ai statului au recunoscut public că există greşeli flagrante ale statului în raport cu mediul privat, în multiple chestiuni economice şi sociale. Ce s-a întâmplat? Nimic” Statul şi-a văzut de treabă. Angajaţii statului, la fel. Atâta timp cât răspunderea nu este nominală/individuală, bugetarii cu funcţii de răspundere, plătiţi cu bani grei-în multe situaţii, îşi văd nestingheriţi dejob, sfidând logica elementară. Şi lucrurile s-au perpetuat în timp. Acum chiar au degenerat…
     
    Ca şi în mediul privat, statul este reprezentat de oameni. Ei au un nume, prenume şi ocupă funcţii temporare. Ceea ce nu prea au se  cheamă „responsabilităţi”. De bun simţ nu mai poate fi vorba. Lipseşte un fel de  „fişă a postului”, pe care orice antreprenor serios o are în propria companie, cam pe toate posturile care contează. Şi mediul privat, chiar contează fiecare post. Pentru că, privatul lucrează cu banii lui. Reprezentanţii statului învârt banii altora. Adciă lumea, ce surpriză!, tot ai privaţilor!
     

  • Guvernul pregăteşte o nouă taxă auto care, atenţie, va fi plătită de toţi proprietarii!

    Prin această taxă autorităţile vor să descurajeze importurile de autoturisme la mâna a doua cu impozite ce ar ajunge la 200 de euro, informează digi24.ro.

    Cristian Muntean, preşedintele Asociaţiei Serviceu-rilor Independente: „Autovehiculele foarte poluante, cum sunt cele non euro sau euro 1 vor plăti anual un impozit de 200 de euro, iar cele cu clasa de poluare euro 5 sau euro 6, 50 de euro”.

    Guvernul, autorităţile locale şi companiile de consultanţă au pregătit în ultimele luni terenul pentru noua taxă. Măsura îşi propune să descurajeze importul de maşini second hand poluante. Dacă anul trecut vechimea medie a maşinilor importate depăşea cu puţin 8 ani, anul acesta depăşeşste 12 ani, potrivit autorităţilor.

    Potrivit RAR, peste 600.000 de maşini second hand au intrat anul acesta în România, dublu faţă de anul trecut. 52% dintre acestea sunt mai vechi de 11 ani. Astfel, după eliminarea timbrului de mediu autorităţile vor să anuleze efectele şi să crească încasările la buget.

  • Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO

    Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.

    De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.

    Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara

  • Decizia care SPERIE toţi şoferii din România: “Noua taxă, din prima parte a anului 2018”

    „Bugetul Adminstraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) va fi aprobat undeva în martie – aprilie, anul viitor. Sper ca, până atunci, să avem o înlocuire a timbrului de mediu, conform directivelor europene. Vrem ca poluarea să fie diminuată. Nu ştiu cum va ieşi forma finală a acestei penalităţi pentru maşinile care vor polua şi sper ca în martie anul viitor, înainte ca bugetul de venituri şi cheltuieli al AFM să fie aprobat, să avem şi o formă finală. Principiul va fi acelaşi, adică <<Poluatorul plăteşte!>>. Amprenta trebuie să fie neapărat carbonul ca emisie. De asemenea, sperăm ca săptămâna viitoare să avem Hotărârea de Guvern de adoptare a Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi, în felul acesta, procedura de infringement şi o condiţionalitate ex-ante pentru România să fie bifată, să notificăm Comisia Europeană”, a susţinut Gavrilescu, în şedinţa din Comisiile de mediu ale Parlamentului pentru aprobarea bugetului pe anul 2018 pentru Ministerul Mediului.

    Parlamentarii din Comisiile de Mediu au dat un aviz favorabil bugetului pe 2018 pentru Ministerul Mediului, cu 16 voturi „pentru”, 4 „împotrivă” şi o abţinere.

  • TOPUL celor mai bine plătiţi angajaţi ai ministerelor în anul 2018. Cine sunt bugetarii care primesc peste 10.000 de lei net pe lună

    Cele mai mari salarii sunt în Ministerul Afacerilor Externe (cu o medie de peste 10.000 de lei net pe lună), iar cele mai mici sunt în Ministerul Culturii (2.700 de lei net pe lună) ♦ În două ministere (Justiţie şi Cercetare) salariile angajaţilor vor scădea în 2018, potrivit proiectului de buget.
     
    Cele mai mari salarii medii din ministere sunt obţinute de angajaţii Ministerului Afacerilor Externe, unde cei peste 2.200 de angajaţi vor avea salarii medii de circa 10.300 de lei net pe lună în 2018, cu 12% mai mari decât în 2017, arată calculele ZF pe baza informaţiilor din proiectul de buget pe 2018 de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Astfel, diplomaţii, consulii, angajaţii institutelor culturale din alte ţări, precum şi funcţionarii locali care lucrează în acest minister au cele mai mari salarii medii din rândul ministerelor.
     
    Pe locul doi în topul celor mai bine plă­tiţi angajaţi din ministere sunt procurorii, a­vând în vedere că în cadrul Ministerului Pu­blic – unde lucrează peste 6.200 de angajaţi – sa­­lariul mediu va fi de aproape 8.700 de lei net pe lună în 2018. Salarii mari, de peste 8.600 de lei net pe lună, sunt bugetate şi pen­tru cei 321 de angajaţi ai Ministerului pen­tru Me­diul de Afaceri, Comerţ şi Antre­pre­no­riat.
     
    „Salariile medii nu reflectă întotdeauna realitatea din cadrul ministerelor, îmi amin­tesc de oameni din Secretariatul General al Guvernului care se îmbulzeau să meargă să lucreze în aparatul de lucru al Ministerului Sănătăţii, pentru că ştiau că acolo se oferă cele mai mari salarii. În mi­nis­ter sunt salarii incredibile, iar cadrele me­di­ca­le sunt plătite prost. Pe de altă parte, în unele ministere, cum este cel al românilor de pretutindeni, sunt puţini salariaţi şi ma­jo­ri­tatea sunt şefi, de aceea media salariilor este mai mare“, a explicat Adrian Mo­raru,  di­rec­torul Institutului pentru Politici Publice.
     
    ZF nu a putut face o medie a salariilor din cadrul Ministerul Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, deoarece numărul de angajaţi şi bugetele de salarii sunt împărţite între administraţia centrală şi administraţiile locale.
     

  • Ce trebuie să ai în vedere dacă vrei să-ţi deschizi o staţie ITP

    Aşadar ce trebuie să ia în considerare cei care vor să-şi deschidă o staţie ITP au la dispoziţie un ghid privind deschiderea unei staţii ITP, realizat de consilierului Szfarli Zoltan, Primăria Municipiului Mediaş.

    Cei interesaţi pot citi ghidul aici

  • Jobul din România unde salariul mediu este de 10.500 de lei pe lună. Nu este programare

    Astfel, di­plo­maţii, consulii, angajaţii institutelor culturale din alte ţări, precum şi funcţionarii locali care lucrează în acest minister au cele mai mari salarii medii din rândul ministerelor.

    La polul opus, cu cele mai mici salarii din ministere, sunt cei peste 430 de angajaţi din Ministerul Culturii, care vor câştiga, în medie, câte 2.700 de lei net pe lună în 2018.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro