BusinessMagazin

Tag: medici

  • Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, reţinut pentru dare de mită

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut pe vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Lazăr Iordache, acuzat de dare de mită şi cumpărare de influenţă.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, Lazăr Iordache, că i-a promis unei persoane cu funcţie de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii un procentaj de 5% din sumele alocate de minister pentru două spitale, iar în 28 aprilie 2016 i-a şi dat 126.000 lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manager de spital: “Medicii aleg să lucreze fie în Capitală, fie pleacă în străinătate”

    Giurgiu şi Ialomiţa sunt judeţele în care sunt înregistraţi cei mai puţini angajaţi în sistemul sanitar în ultimul an, cu puţin peste 2.000 de persoane angajate în spitale (medici, asistenţi, personal auxiliar), potrivit datelor de la Institutului Naţional de Statistică (INS).

    “La spitalul judeţean avem într-adevăr câteva specialităţi deficitare, avem mulţi rezidenţi în pregătire şi îi aşteptăm. O parte dintre ei din nefericire nu mai ajung la posturi pentru că primesc oferte mult mai bune, atât în afara ţării, cât şi în Bucureşti, noi fiind foarte aproape de Bucureşti. O altă explicaţie ar fi numărul mic de medici în anumite specialităţi unde se înregistrează deficit în toată ţara, cum ar fi oncologie, specialişti în nutriţie, gastroenterologi”, a spus Elena Dinu, manager general al spitalului judeţean Giurgiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania din România care oferă un salariu mediu net de 2.400 de lei, dar nu găseşte candidaţi

    Deficitul de forţă de muncă se resimte şi în industria farma, mai ales în zona de vânzări, unde companiile caută candidaţi cu pregătire în do­meniul medical. O companie româ­neas­că, specializată în im­portul, promovarea şi comer­ciali­za­rea de produse naturale pentru să­nă­tate şi frumuseţe, găseşte cu difi­cul­tate consultanţi (asistenţi farmacişti) şi reprezentanţi medicali.

    Lovitură pentru şoferii care îşi cumpără o maşină, odată cu modificarea Codului Rutier

    Mişcare surpriză făcută de Kaufland. Retailerul schimbă toate regulile. Ce trebuie să ştie clienţii de acum încolo

    „Pentru poziţia de consultant gă­sim mai greu persoane cu pregătire în domeniul medical deoarece por­to­fo­liul nostru cuprinde peste 250 de pro­duse, care acoperă toate ariile tera­pe­utice, iar consultanţii au nevoie de acest fundament de cunoştinţe me­di­ca­le şi tehnice, la care să adauge in­for­maţii despre produse din trainin­gu­rile interne de specialitate“, a ex­pli­cat Mirela Popescu, directorul de re­surse umane al com­pa­niei cu 135 de angajaţi. 

    Vedeţi AICI compania din România care oferă un salariu mediu net de 2.400 de lei, dar nu găseşte candidaţi

  • Paradoxul din sănătate: Avem de aproape patru ori mai mulţi absolvenţi de medicină faţă de 1990, dar secţii din spitale sunt închise din lipsă de specialişti

    „Medicii se orientează către centrele din marile oraşe sau pleacă din ţară, deficitul este în spitalele din oraşele mici.“

    România a avut 9.200 de absolvenţi de învăţământ superior de licenţă în domeniul medical în 2013, de patru ori mai mult faţă de cei 2.500 de absolvenţi în 1990, arată datele Statisticii, însă cu toate acestea multe spitale de stat din ţară au secţii închise din lipsă de specialişti. Potrivit estimărilor ZF, numărul de absolvenţi de medicină a trecut pragul de 9.500 de licenţiaţi anul trecut.

    Cea mai mare problemă cu care se confruntă medicii din ţară nu sunt salariile, ci condiţiile din spitale, lipsa de echi pa mente, instru mente şi materiale cu care să îşi poată exer cita profesia. Dacă în oraşele mari există un sur plus de specialişti, în spitalele din oraşele mici sunt închise secţii din cauză că nu au reuşit să atragă medici.

    „Nu aş refuza un post ca medic în provincie, însă dacă la Spitalul de Urgenţă din Bucureşti, unde lucrez ca rezident, se aşteaptă ore bune pentru o investigaţie radiologică, la un spital dintr-un oraş mic ce să găsesc? Problema cea mai mare este că nu ne putem exercita profesia din cauza dotărilor deficitare din spitale“, spune un tânăr medic în vârstă de 29 de ani care s-a specializat pe chirurgie ortopedică la Facultatea Carol Davila din Bucureşti.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Experimentele şocante făcute de medici pe sclavii de pe plantaţii în perioada în care nu exista anestezia şi infecţiile banale de astăzi te puteau ucide

    În perioada în care sclavia era acceptată, cei care căutau ţinte pentru astfel de teste le găseau cu uşurinţă în rândul sclavilor.

    Istoria achiziţionării şi exploatării corpurilor sclavilor în domeniul educaţiei medicale şi în cel al cercetării, explorată pentru prima oară în adâncime de istoricii James Breeden şi Todd Savitt, s-a axat în principal în jurul şcolilor de medicină şi a traficului de sclavi.

    Vezi aici experimentele şocante făcute de medici pe sclavii de pe plantaţii în perioada în care nu exista anestezia şi infecţiile banale de astăzi te puteau ucide.

     

  • Trei studenţi români au creat un dispozitiv capabil să determine problemele de echilibru ale oamenilor. Merg în SUA pentru a obţine certificările pentru vânzare

    Enty este primul device dedicat măsurării echilibrului urechii interne şi verifică şi postura individului; gadgetul a fost dezvoltat de o echipă formată din trei studenţi români: Flavia Oprea, Iulian Mateşică şi Cristian Alexandrescu, în cadrul concurusului Innovation Labs.

    Produsul a fost testat pe 500 de pacienţi de-a lungul mai multor luni, iar rezultatele sunt pozitive. „După primele teste, doctorul ne-a spus că ar fi interesant dacă ar putea vedea şi postura pacientului. Acum poate fi pus şi pe cap pentru a putea vedea postura individului”, spune Flavia Oprea, business developer la Enty.

    Procesul de obţinere a certificărilor necesare pentru a comercializarea produsului este dificil în ţară şi „consumă mulţi bani şi timp, de aceea vom încerca să obţinem certificările necesare de la FDA (Food and Drug Administration – agenţie guvernamentală) din SUA. Cu acele aprobări vom putea vinde oriunde în lume. Procesul e mai direct“.

    Aparatură actuală din domeniu este învechită, mare şi greu de utilizat, potrivit lui Oprea. Enty propune un dispozitiv nu mai mare decât un săpun (care va deveni şi mai mic) şi va fi folosit de medici în locul tehnologiei actuale. „După ce am început să lucrăm la acest device ne-am dat seama că domeniul medical duce lipsă de tehnologie, de inovaţii. Stomatologia stă bine la acest capitol, dar sunt subdomenii care nu stau bine deloc. Am vrut să aducem ceva din IT în sectorul medical“, este de părere Flavia Oprea.

    Tinerii ţintesc piaţa din România, dar mai ales pe cea din străinătate. „Piaţa nu e mare în România, iar în afară se face trecerea mai rapidă la tehnologii. Componenta hardware a unui business are o atracţie mai mare pentru pieţele internaţionale şi noi sprijinim mult astfel de iniţiative“, spune şi Daniel Rosner, organizator şi mentor în cadrul Innovation Labs. Potrivit lui Oprea, în România sunt în jur de 100 de medici ORL-işti, iar multe dintre cabinete nici nu au posibilitatea de a verifica problemele de echilibru ale pacienţilor.

    Produsul are şi o componentă software care „a fost mai greu de dezvoltat, este mai complexă“, spune Iulian Mateşică, şi care se traduce pentru utilizatori într-o aplicaţie de desktop. Studenţii şi-au îndreptat atenţia şi către un dispozitiv purtabil care ar trebui să fie mic, cât un buton de la cămaşă, care „va comunica cu telefonul prin Bluetooth şi va primi notificări în legătură cu postura corpului său“, afirmă Mateşică.

    Gadgetul dezvoltat acum se adresează exclusiv sectorului medical, iar produsul care va merge către masele de consumatori şi va măsura doar postura, nu şi problemele de echilibru. Dezvoltarea produsului a durat aproximativ trei luni: „La început aveam toate firele, senzorii la vedere; am reuşit să-l facem şi mai mic, i-am pus şi această carcasă pentru a rezista la şocuri“, spune Mateşică.

    Despre investiţie, Flavia Oprea spune că a fost vorba mai mult despre o investiţie a timpului lor, iar pentru partea hardware facultatea şi Innovations Labs i-au ajutat. Pentru producţia produsului se uită tot în afara ţării, însă pentru asta sunt în căutare de investitori, pe care speră să-i găsească la concursuri de start-up-uri.

  • De ce tot mai mulţi români merg să se trateze la acest spital din Viena

    „Avem pacienţi din foarte multe ţări străine, în jur de 40% din pacienţi sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români. În ultimii ani numărul lor a crescut. Suntem interesaţi de România, dar şi de ţările din Europa de Est“, a spus Ebm în timpul unei discuţii pe care am avut-o într-un restaurant din Bucureşti. Austriacul, în vârstă de 65 de ani, vorbeşte moale, iar în engleza sa se simt accente austriaco-germane.

    Spitalul Wiener Privatklinik (WPK) are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi. Fapt care se dovedeşte a fi eficient având în vedere că în primele şase luni ale acestui an numărul de pacienţi români a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ajungând la 300. Principalele afecţiuni tratate au fost cele de natură ortopedică, urmate de afecţiuni oncologice şi boli cardiovasculare. „Cred că turismul medical din ţările est-europene înregistrează plusuri an de an, şi România este o piaţă care creşte mult. Turismul medical se va îmbunătăţi, toate informaţiile sunt disponibile pe internet. Acum oamenii pot alege dintr-o mulţime de spitale unde vor să se ducă să se trateze. Europa de Est creşte mai repede decât Occidentul. Dacă sunt probleme în sistemele lor, oamenii căuta tratament mai bun în altă parte“, spune Walter Ebm.

    Spitalul dispune de 145 de paturi, are un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică, fizioterapie şi recuperare medicală. Potrivit reprezentanţilor companiei, în spital sunt trataţi în jur de 7.000 de pacienţi pe an, iar cei mai mulţi dintre ei vin pentru un consult, apoi „de cele mai multe ori se tratează în continuare la noi sau vin pentru că vor un „second opinion““.

    Un alt element pe care mizează WPK este îmbinarea serviciilor medicale cu ospitalitatea hotelieră, iar pe site-ul spitalului se decretează că pacienţii vor beneficia de „ambianţa unui hotel de lux“. „Nu vrem un spital care să arate ca un spital, ci un loc mai confortabil, mai relaxant“, a spus şi Ebm. În plus, compania are parteneriate cu diferite companii aeriene pentru a oferi discounturi la zboruri către Viena sau le oferă  posibilitatea pacienţilor de a schimba avionul, dacă pacientul este nevoit să stea mai mult în spital. „Încercăm să avem grijă de pacient, dar şi de familia acestuia“, adaugă Ema Diea, head of business development al WPK pentru România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.

    WPK nu este singura companie care oferă astfel de servicii. Compania aeriană Turkish Airlines oferă o reducere de 50% din preţul biletului de avion pacienţilor internaţionali care se tratează la clinicile din Turcia. Turismul medical este extrem de bine dezvoltat şi încurajat în Turcia, o ţară care a ajuns la peste 500 de spitale private. Aproximativ 6.000 de pacienţi români merg anual pentru tratament în Turcia, potrivit informaţiilor Ziarului Financiar. Mai mult, numărul românilor care vor apela la clinici din Turcia pentru diferite tratamente şi intervenţii chirugicale va creşte în acest an cu 40%, peste 2.000 de pacienţi optând anual pentru această variantă, potrivit unui comunicat al agenţiei de turism Happy Tour.

    În aceste condiţii, rata de ocupare a spitalului vienez este de 85% şi este mai mică în timpul verii şi în perioada sărbătorilor de iarnă deoarece atunci doctorii sunt plecaţi în vacanţă.

    Medicii sunt cea mai importantă resursă a unui spital, este evident, însă poate şi mai important pentru un spital precum WPK. „Doctorii sunt cei mai importanţi pentru un spital privat. O companie trebuie să-şi atragă cei mai importanţi clienţi, iar cei mai importanţi clienţi pentru un spital privat sunt doctori, deoarece aceştia vin cu pacienţii lor“, mărturiseşte şeful WPK. În cadrul spitalului vienez lucrează în mod regulat în jur de 30 de medici, însă numărul doctorilor colaboratori este mai mare; „pe an aproximativ 150 trec pragul spitalului nostru“. Cei mai mulţi medici sunt austrieci, iar unii dintre ei trăiesc în afara ţării şi vin cu pacienţi străini. Ebm dă exemplu de medici austrieci care vin din Ucraina sau Iran. Majoritatea pacienţilor care se tratează la WPK provin din clasa mijlocie sau superioară, care sunt dispuşi să plătească 840 de euro pentru o consultaţie şi pot ajunge până la 5.460 de euro pentru un pachet de lux care conţine consultaţii şi analize detaliate.

  • Medicover deschide a doua clinică la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro

    Medicover deschide a doua clinică multidisciplinară la Cluj-Napoca, în urma unei investiţii de 300.000 de euro. Aceasta este situată în Liberty Technology Park Cluj, pe Strada Gării, şi oferă acces la zece specialităţi medicale, un departament dedicat de medicina muncii, o sală pentru kinetoterapie şi fizioterapie, precum şi programe pentru sănătatea angajaţilor.

    Noua clinică pune la dispoziţia clujenilor zece specialităţi medicale la cele mai înalte standarde suedeze, printre care medicina muncii, cardiologie, ORL, obstetrică – ginecologie, dermatologie, medicină fizică şi de recuperare, precum şi o sală specială pentru kinetoterapie şi fizioterapie.

    „Cluj-Napoca este unul dintre motoarele economiei româneşti şi un centru de business de referinţă pentru noi. Deschiderea aici a celei de-a optsprezecea clinici Medicover din România reprezintă un pas natural, întrucât răspunde nevoilor în creştere ale clujenilor şi companiilor locale pentru servicii medicale”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    Clinica din Liberty Technology Park este cea de-a doua unitate Medicover din Cluj-Napoca. Prima clinică este operaţională încă din 2006, fiind situată în apropierea Grădinii Botanice, pe Strada Republicii.

    În prezent, în cele două clinici Medicover din Cluj-Napoca sunt angajaţi 40 de medici.

  • Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF: De ce tac?

    Este imposibil ca medicii din România să nu ştie cum se risipesc şi sunt fraudate cele aproape 7 miliarde de euro pe an care se alocă Sănătăţii prin bugetul de 5,5 miliarde de euro al Casei Naţionale de Sănătate, 1 miliard de euro de la Ministerul Sănătăţii şi încă 250 milioane de euro de la primării. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca medicii dintr-un orăşel de provincie aflaţi de ani de zile în funcţie să nu ştie cum banii alocaţi pentru renovarea spitalului merg în vilele directorilor şi ale primarilor. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca şefii de secţie din marile spitale ale ţării, unii de peste 20 de ani în funcţie, majoritatea cu slujbe şi pe la propriile lor cabinete sau la reţelele private, să nu vadă căderea zi de zi a sistemului public de sănătate şi cum rezidenţii lor sunt din ce în ce mai slabi pentru că cei mai buni pleacă în Anglia. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca inginerii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să nu ştie unde s-au dus cele 20 miliarde de euro alocate în ultimii 10 ani pentru şosele, cu care se puteau face 2.000 km de autostradă la un cost mediu de 10 milioane de euro pe kilometru. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca inginerii şi experţii energeticieni ai acestei ţări să nu ştie de ce sistemul energetic naţional a ajuns, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, să provoace căderea în beznă pentru o oră şi un sfert a două judeţe, Vâlcea şi Argeş.

    Să nu ştie că specialiştii sunt pur şi simplu alungaţi din sistemul energetic naţional de habarnişti care s-au trezit că sunt în fruntea unor zone strategice fără să aibă noţiuni elementare despre sectorul pe care îl conduc. De ce până la această oră nu sunt aduşi responsabilii pentru această cădere, care ar fi putut provoca un dezastru economic şi social, în faţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării? Cine acceptă cu seninătate ca în România să se facă experimente de blackout energetic fără ca nimeni să fie vinovat?

    Este imposibil să nu ştie că, de fapt, cauza de adâncime pentru această situaţie este că doar România a spart şi pe verticală, şi pe orizontală sistemul energetic şi că de la inaugurarea celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavodă, în 2007, nicio mare investiţie publică în producţia de energie nu a mai fost făcută, iar sistemul merge la limita de avarie, cu reţele îmbătrânite, de 50-60 de ani. Şi atunci, de ce tac?

    Este imposibil ca cei care ar trebui să fie cei mai informaţi să nu ştie cine şi cum scoate banii fraudulos din România, cum anumite companii de construcţii au câştigat totul în anumite judeţe şi sectoare din Bucureşti şi au scos şi scot sute de milioane de euro din ţară. Este imposibil ca ei să nu ştie cum se încheie contractele de salubritate pe 25 de ani, contracte de pază de zeci de milioane de euro care sunt doar acoperire pentru a extrage banii din bugetele locale.

    Este imposibil ca oamenii Fiscului să nu ştie cine şi ce deţine şi nu ar avea resurse legale, să nu vadă domeniile princiare ale unor oameni care au lucrat toată viaţa la stat ca preşedinţi de consilii judeţene sau parlamentari. Şi atunci, de ce tac?

    În ultimii ani înainte de ’89, când frigul şi întunericul domneau în apartamentele românilor, alimentarele erau goale şi fără o coadă de două ore nu aveai pâine, era imposibil ca cei care conduceau atunci România să nu ştie. Dar tăceau.

    Să nu creadă cei care au câştigat astăzi en-fanfare toate primăriile din Bucureşti şi peste 40% din voturile din ţară că nu vor da socoteală mâine, poimâine sau peste 10 ani dacă primul lor gând este să se instaleze la putere pentru propriile averi. Mai devreme sau mai târziu, un medic, un inginer, un inspector de finanţe va rupe rândurile şi va vorbi.  Curăţenia trebuie să înceapă. Anomaliile nu pot dura la infinit. Nu pot veni alţii să se revolte. 

  • MedLife estimează afaceri de 117 milioane euro pentru 2016

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, raportează încheierea primului trimestru al anului 2016 pe o direcţie ascendentă şi anunţă o cifră de  afaceri cumulată în valoare de 27,6 milioane euro aferentă acestei perioade. Compania estimează că va încheia 2016 cu o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup în valoare de 117 milioane euro, creştere organică, iar  în funcţie de concretizarea tranzacţiilor aflate în derulare, există premize importante ca MedLife să ajungă la o cifră de afaceri cumulată de 130 până la 150 milioane euro până la finalul anului acesta.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele obţinute în primul trimestru sunt în linie cu obiectivele de business anunţate, ritmul de creştere fiind în continuare peste cel a pieţei de profil.

    “2016 a început foarte promiţător. Am demarat un nou program de investiţii ca urmare a contractării creditului în valoare de 56 milioane de euro, şi am anunţat alte două tranzacţii noi. În continuare, suntem în discuţii avansate cu 3-4 operatori mari şi dacă vom finaliza respectivele tranzacţii credem că vom atinge un nou record istoric, respectiv o cifră de afaceri cumulată la nivel de grup între 130 şi 150 milioane euro”, a spus Mihai Marcu, Preşedinte CA MedLife.

    Pe lângă investiţiile în clinci, MedLife doreşte să investeasă în extinderea Life Memorial Hospital, cel mai mare spital al grupului. În acest sens compania, va inaugura în a doua jumătate a anului un departament de radioterapie, ca urmare a achiziţionării a două acceleratoare de ultimă generaţie, precum şi o noua secţie cu cca 40 de paturi. Ca urmare a noilor investiţii, Life Memorial Hospital va deveni primul spital pavilionar din sectorul medical privat, cu o suprafaţă construită de peste 20.000 mp, în următorii trei ani, la care se adaugă 10.000 mp de spaţii exterioare pentru parcări şi un parc special amenajat pentru clienţii spitalului.

    MedLife activează pe piaţa din România din 1996, fiind cel mai mare operator privat de servicii medicale de pe piaţa locală. Compania acoperă toate zonele de activitate medicală: ambulatoriu, spitale, maternităţi, laboratoare, farmacii, toate acestea constituind Sistemul Medical MedLife.

    În prezent, MedLife îşi desfăşoară activitatea în 16 Hyperclinici din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Cluj, 23 de laboratoare proprii de analize, 10 unităţi spitaliceşti în Bucureşti, Braşov, Arad, Craiova şi Iaşi, dintre care un spital de Pediatrie, unul de Ortopedie şi unul de Obstetrică-Ginecologie, 3 maternităţi în Bucureşti şi în ţară, 32 de centre medicale generaliste în Bucureşti şi în ţară, 14 centre de excelenţă cu specializare unică, 8 farmacii proprii reunite sub reţeaua PharmaLife Med şi în colaborare cu 140 de clinici medicale partenere din toată ţara.