Tag: manageri

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 16 mai 2016

    COVER STORY: Vin chinezii. Sau nu?

    Dacă în urmă cu o săptămână puteam afirma cu semnul exclamării că „vin chinezii“, după anunţul tranzacţiei de mai bine de jumătate de miliard de euro dintre China Energy Company Limited şi KMGI, afirmaţia şi-a câştigat un semn al întrebării din cauza recentei anchete a DIICOT în cazul Rompetrol II. Totuşi, subiectul a atras atenţia asupra modului în care au evoluat relaţiile dintre România şi China, dar şi asupra perspectivelor dezvoltării acestora în continuare.


    RESURSE UMANE: Suntem pe ultimul loc în Europa la muncitul de acasă
     

    PIAŢA DE CAPITAL: Bursa oferă randamente de top mondial, dar lipsesc tranzacţiile


    INTERNAŢIONAL: Lobbyistul tiranilor, artizanul campaniei lui Donald Trump


    OPINIE: Asumarea rolului de lider orientat către mediu – o investiţie rentabilă


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP: Claudiu Tuhuţ. Metropolitan Life

    Business Magazin va lansa în curând catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2016.  Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.



    Claudiu Tuhuţ a fost numit în aprilie 2015 şef al departamentului de B2B al companiei de asigurări de viaţă Metropolitan Life, parte a grupului american MetLife, ce a subscris anul trecut prime în valoare de 264 de milioane de lei şi care ocupă locul doi pe segmentul asigurărilor de viaţă, cu o cotă de piaţă de 16%.

    Tuhuţ şi-a petrecut primii cinci ani din carieră în cadrul companiei de telefonie mobilă Vodafone România, unde s-a angajat în 1997 pe postul de  dealer support call center representative.

    A avansat în cadrul companiei până la funcţia de sales training specialist, iar în 2005 s-a angajat ca director of alternative channels division al Alpha Bank România. A intrat în industria asigurărilor în 2010, ca employee bennefits director al Alico Life Insurance (achiziţionată în 2010 de Metropolitan Life), de unde a evoluat în 2011 spre funcţia de director pe segmentele de asigurări bancare şi pentru persoane fizice pe care a avut-o până la numirea sa în funcţia de şef al departamentului de B2B al companiei.

    Pe parcursul carierei sale a acordat atenţie consolidării cunoştinţelor practice cu cele teoretice: de profesie avocat, ca urmare a absolvirii Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti (1993-1997), a urmat şi un MBA în Financial Management al City University din Seattle. 

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.


    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.


    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.


    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.


    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.


    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • Hobby de CEO: Marius Meleşteu, Strauss Balkans

    “Vin dintr-o generaţie care a avut şansa să treacă prin Revoluţie şi schimbare şi şansa asta ne-a construit ca manageri, o generaţie care a depăşit mitul expatului, pentru că la începuturile carierei mele tot ce venea din afara României reprezenta o aspiraţie. Sunt mulţi manageri români pe care îi cunosc şi care au abilitatea de a conduce corporaţii fără nicio problemă. Avem o generaţie de manageri de calibru mare. PIB-ul României se află în mâinile noastre“, spunea Marius Meleşteu, general manager pentru Europa Centrală şi de Sud în cadrul Strauss Balkans, când a fost premiat în cadrul galei Cei mai admiraţi CEO din 2014.

    Marius Meleşteu deţine această funcţie de mai bine de trei ani şi se ocupă de coordonarea operaţiunilor grupului în România, Serbia şi ţările de export (Bulgaria, Moldova, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Albania şi Macedonia). Anterior, a fost CEO al subsidiarei locale a grupului Strauss, producătorul Doncafé, din 2010. Şi-a început cariera în 1994 la Stimorol, în România, unul din marii producători de gumă de mestecat, iar apoi a activat o perioadă de şapte ani la Unilever România, ocupând diverse poziţii până la country manager pentru Serbia şi Muntenegru.

    A schimbat industria în 2004 devenind director de marketing la Telemobil (Zapp), după care a revenit în FMCG. Întâi, la Heineken România timp de cinci ani, ca director comercial, iar apoi la Strauss Balkans ca director general. A absolvit Universitatea Politehnică (Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini) şi este licenţiat în marketing, la Institutul de Marketing Management din Africa de Sud. Strauss România, producătorul brandului de cafea Doncafé şi subsidiara grupului israelian cu acelaşi nume, a raportat în prima jumătate a anului trecut un avans de aproape 27% al vânzărilor în lei, până la 126 milioane de lei, creşterea fiind susţinută de brandul Amigo, achiziţionat în 2014 de grupul Strauss Coffee de la producătorul brazilian de cafea CIA Iguacu de Cafe Soluvel.


    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi acestor activităţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Hobby-urile mele sunt mai ales în zona sportivă şi s-au dezvoltat plecând de la diverse obiective de sănătate pe care mi le-am impus. Am început să fac sport târziu, deoarece mi-am dorit să îmi menţin sănătatea şi să dau jos un surplus de greutate, însă foarte repede a devenit o sursă zilnică de energie fără de care nu mai pot concepe o zi bună.

    În categoria sport intră fitnessul zilnic dar şi activităţi sportive pe care le fac împreună cu familia – mountain biking pe timp de vară şi schi pe perioada iernii. În plus, am avut surpriza foarte plăcută de a găsi o comunitate activă de pasionaţi de bicicletă chiar şi în Strauss România şi am făcut câteva trasee foarte frumoase alături de colegii mei de la birou.

    Pe lângă sport, îmi place fotografia şi profit de vacanţe pentru a imortaliza peisaje sau petreceri sau întâlniri informale de la birou pentru a-mi exersa tehnica de portret.


    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Atât sportul, cât şi afacerile reprezintă procese de lungă durată, consistente, în care fiecare zi reprezintă un pas spre autodepăşire. Îmbunătăţirea continuă devine aproape o obsesie atât în sport, cât şi în business. Pot să alerg 10 km? Pot intra pe o nouă categorie de piaţă? Pot alerga un semimaraton? Pot să-mi cresc cota de piaţă? Dar un maraton? Dar să devin lider pe piaţă?

    Şi astfel apare o pasiune în generarea schimbării, indiferent că se referă la rezultate sportive sau de business.


    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În acest moment, sportul este pentru mine un aliat zilnic – pe de o parte îmi fac ordine în gânduri, mă echilibrez mental dar îmi şi dă energie. Când ai energie, transmiţi energie şi către ceilalţi. Către colegi, către parteneri, către organizaţie.


    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Cel mai mult apreciez consistenţa, focusul şi fairplay-ul, în ambele categorii. Satisfacţia unui rezultat bun obţinut corect este cel mai bun sentiment din lume. Totul trebuie să fie construit pe baze solide, nu poţi să împuşti doar nişte rezultate.

    Number beats opinion (cifrele sunt mai relevante decât impresiile) – degeaba te crezi bun, dacă nu ai rezultate.

    Moralul contează la fel de mult ca şi fizicul.


    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Probabil curling…

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP: A venit în România pentru a se ocupa împreună cu tatăl său de imobiliare şi a ajuns responsabil de afacerile cu restaurante

    Business Magazin va lansa în curând catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2016.  Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.



    Georgios Malideros s-a mutat în 2013 în România pentru a se ocupa împreună cu tatăl său de afacerile imobiliare ale familiei, iar la finalul anului a devenit responsabil de afacerile cu restaurante Osho – Steak şi Fish din cartierul Primăverii din Capitală, deţinute anterior de antreprenorul Florin Rădulescu.

    În 2014, familia Malideros a lansat şi lanţul de restaurante Oro Toro, format în prezent din cinci unităţi. Afacerile conduse de Georgios Malideros au ajuns astfel la 2,5 milioane de euro anul trecut, iar în cadrul acestora lucrează în prezent 110 angajaţi.

    Georgios Malideros a studiat la Atena administrarea afacerilor, iar la Londra a absolvit un MBA în finanţe şi contabilitate. Înainte de a veni în România, Georgios Malideros a fost auditor în Grecia şi totodată a lucrat în construcţii, tot într-o  companie a familiei. Printre cele mai dificile decizii pe care le-a luat a fost închiderea Osho Fish, rebranduit în Retsina, la aproximativ un an după achiziţie, spaţiul în care se afla acesta fiind pentru extinderea Osho Steak.

    Familia Malideros a construit în ultimii 22 de ani mai multe businessuri în România, printre care lanţul de supermarketuri Mega Image vândut către belgienii de la Delhaize şi producătorul de lactate Brenac, aflat acum în faliment. Astăzi grecii mai deţin în afară de restaurante  afaceri în domeniul imobiliar, operate de compania Dolphin Invest.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 9 mai 2016

    COVER STORY: În căutarea primului unicorn românesc

    Un unicorn este un animal fantastic care în lumea tehnologiei a devenit simbolul excepţionalităţii unor companii care au ajuns să valoreze mai multe de un miliard de dolari. Cine nu a auzit de Uber sau de Airbnb sau de Snapchat sau de Xiaomi? România se mândreşte cu un pachet de antreprenori şi de softişti care au creat companii de succes şi produse folosite de milioane de oameni din lumea întreagă. Când ar putea apărea primul unicorn românesc?


    ENERGIE: Drumul mătăsii începe cu Rompetrol
     
     

    INTERNAŢIONAL: Cum este viaţa în închisoarea bancherilor


    AUTO: Secretul creşterii cu doi digiţi la BMW
     


    INTERNAŢIONAL: Omul care nu vrea niciun ban, deşi a creat Bitcoin


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP: După 10 ani în corporaţii, a pus bazele unei companii care are venituri sute de mii de euro

    Business Magazin va lansa în curând catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2016.  Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.



    Corporaţiile l-au învăţat, printre altele, cât este de important ca un program să poată fi implementat şi particularizat cu uşurinţă. „Dura câteva luni şi costa zeci de mii de euro să implementezi o soluţie din afară şi de aici mi-a venit ideea pentru Documenta.“

    A început ca un business de consultanţă, iar în 2008 a început dezvoltarea echipei. Documenta este astăzi folosit atât de clienţi din România, cât şi de companii din Statele Unite, Moldova şi Danemarca. Atunci când situaţia economică s-a înrăutăţit, compania a ales să se concentreze pe contractele derulate alături de companiile mari, care nu au fost nevoite să modifice atât de drastic bugetul destinat investiţiilor.

    „În 2009 a început distracţia, a venit criza, acesta fiind şi motivul pentru care ne-am refugiat în contractele cu clienţi mari. În anii 2009-2011 ne-am conservat şi, începând cu 2013, am reluat trendul ascendent. Anul trecut, spre exemplu, ne-am mărit efectivul de patru ori.“

    Compania are în prezent două divizii – de dezvoltare de software, care livrează soluţii software personalizate la cerere, şi Documenta – care are ca principal obiect de activitate implementarea şi promovarea produselor proprii sub brandul cu acelaşi nume (Documenta DMS – Managementul Documentelor Electronice, SmartFleet – Managementul Flotelor Auto, al operaţiunilor şi al comportamentului şoferilor în trafic şi Documenta ERP – soluţia de gestionare a resurselor unei firme).

    Portofoliul de clienţi ai Infrasoft de pe piaţa locală include instituţii precum Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul Finanţelor Publice, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Metrorex şi cele mai mari companii din industria de petrol – OMV Petrom, Rompetrol.

    Pe plan extern, Infrasoft este parteneră cu companii din SUA – Inthinc şi EPS Corporation – prin intermediul cărora lucrează pentru giganţi precum Schlumberger, Chevron, BP sau Shell. În 2013, Infrasoft a obţinut o cifră de afaceri de aproximativ un milion de lei, nivel care ar fi fost depăşit în 2014.

  • Managerii spun că mita şi corupţia sunt în declin

    Potrivit studiului, există un nivel crescut de susţinere a acţiunilor împotriva mitei şi a corupţiei, atât din partea guvernelor cât şi din partea instituţiilor internaţionale. Colaborarea între diverse instituţii a dus la condamnarea unor nume importante anul trecut şi a intensificat eforturile de a aplica standarde internaţionale atunci când vine vorba de transparenţă vizavi de cei care deţin companii.

    Grupul de lucru format din statele membre ale G20 a identificat, ca punct critic în lupta globală împotriva corupţiei, abuzul structurilor de tip offshore prin care se încearcă ascunderea unor activităţi criminale. Acelaşi lucru a fost subliniat şi de membri ai Băncii Mondiale, care s-au angajat să impună reguli de transparenţă atunci când vine vorba de acţionarii unor astfel de structuri.

    Referindu-se la Europa de Est, autorii raportului notează că această zonă aduce destul de multe provocări companiilor care vor să investească, iar încrederea în mediul legislativ lipseşte de multe ori.
    Ideea că anumite acţiuni ale autorităţilor sunt motivate politic scade gradul de încredere în acestea, iar asta ridică semne de întrebare cu privire la evoluţia luptei împotriva corupţiei.

    Unele state din regiune au introdus acte normative care să protejeze sursele anonime, practică des întâlnită în Vest. Rămâne de văzut cât de mult succes va avea această strategie; 20% dintre respondenţii din Europa de Est au declarat că loialitatea este motivul pentru care nu ar raporta astfel de incidente către instituţiile abilitate; în Slovacia, spre exemplu, siguranţa personală este principalul motiv pentru care angajaţii nu ar raporta un incident de fraudă.

    Corupţia este percepută ca o practică uzuală, astfel că reprezentanţii unui business trebuie să se asigure că valorile şi regulile prezentate angajaţilor fac referire şi la astfel de acte.

    Modul în care statele din estul Europei luptă împotriva criminalităţii de acest tip variază puternic, iar singurele state care s-au remarcat în ultima perioadă sunt Polonia şi România. Polonia, spre exemplu, a mărit simţitor numărul de angajaţi din poliţie, în vreme ce România a fost extrem de activă în punerea sub acuzare şi condamnarea unui număr de politicieni sau oameni de afaceri. Rusia, pe de altă parte, a apelat la modificări de ordin legislativ, obligând funcţionarii publici să îşi declare bunurile.

    „Conform studiului, 90% dintre respondenţii din România cred că instituţiile de aplicare a legii sunt pregătite să pună sub acuzare cazurile de corupţie, atunci când acestea sunt întâlnite. Acţiunile proactive întreprinse de către Parchet, în special de către Direcţia Naţională Anticorupţie, sunt recunoscute în UE şi considerate la nivel mondial drept poveşti de succes. Pe de altă parte, rezultatele studiului evidenţiază ca fiind necesară o mai mare comunicare a instituţiilor de aplicare a legii pentru a creşte susţinerea publicului în acţiunile de urmărire penală a persoanelor fizice“, a declarat Kenan Burcin Atakan, partener, liderul departamentului de investigare a fraudelor şi soluţionare a disputelor din cadrul EY România.

    Autoritaţile de reglementare admit ameninţarea reprezentată de corupţie şi mită pentru un sistem financiar aflat deja sub presiune şi au început să coopereze tot mai intens la nivel transfrontalier pentru a-i responsabiliza pe indivizi în privinţa actelor ilegale. Astfel de eforturi par puternic susţinute de respondenţi, 83% dintre aceştia fiind de acord că anchetarea indivizilor implicaţi în astfel de acte va ajuta la ameliorarea nivelului de fraudă, mită şi corupţie în viitor.

    Cu toate acestea, în contextul unui procent de 42% dintre respondenţi care admit că pot justifica un comportament lipsit de etică pentru atingerea ţintelor financiare şi cu 16% din membrii echipelor financiare de la nivelul imediat inferior directorului financiar care sunt gata să justifice efectuarea de plăţi în numerar pentru a atrage şi reţine clienţi de afaceri, managerii responsabili cu problemele de etică şi conformitate din companii par să se confrunte cu o mare provocare pentru a-şi menţine organizaţiile în afara ariei de investigaţie a procurorilor anticorupţie.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 mai 2016

    COVER STORY: 61.462.942.941 lei

    Aceasta este miza alegerilor locale din iunie. Cele peste 61 de miliarde de lei, sau 15 miliarde de euro, reprezintă veniturile cumulate ale tuturor unităţilor administrative din România – oraşe şi comune, primării şi consilii judeţene în fiecare an.

     


    RESURSE UMANE: Legătura neobişnuită dintre salariu şi data naşterii 26
     
     

    STRATEGIE: ISO de 10 milioane de euro 29

     


    ANTREPRENORIAT: Afacerile de familie şi provocările lor 32
     


    AUTO: Planurile noii conduceri Mercedes 36

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP: Tânărul de 37 de ani responsabil de operaţiunile HTC din trei ţări

    Business Magazin va lansa în curând catalogul 100 tineri manageri de top- ediţia 2016.  Catalogul tinerilor manageri de top este produsul-fanion al Business Magazin şi a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care îţi deschide drumul spre top.

    Catalogul propus anual de Business Magazin este o expunere a câştigătorilor unei competiţii bazată pe dedicare, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevarate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum.

    Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat prin iniţiativă, performanţă şi profesionalism.



    La 37 de ani, Mihai Nodea conduce operaţiunile din România, Ungaria şi Moldova ale producătorului de smartphone-uri HTC. Din poziţia de regional manager, este responsabil de consolidarea brandului şi ezvoltarea strategică a vânzărilor de dispozitive mobile HTC în cele trei ţări, precum şi de dezvoltarea comunităţii din jurul mărcii.  Mihai Nodea are o experienţă de peste zece ani în industria de telefonie mobilă. Şi-a început cariera în cadrul operatorului de telecomunicaţii Orange România, în 2000, fiind responsabil de relaţia cu clienţii. Ulterior, s-a specializat în segmentul dispozitivelor mobile, ocupând diverse poziţii de management în cadrul LG Electronics România şi Sony Ericsson Mobile Communications până în 2012, când a preluat operaţiunile de distribuţie a brandului HTC în

    România şi Moldova. „Industria smartphone-urilor este foarte dinamică şi competitivă. Consumatorii au o ofertă extrem de bogată de dispozitive, astfel că trebuie să găseşti mereu elementele diferenţiatoare, atât din perspectiva smartphone-ului în sine, care trebuie să inoveze prin design şi performanţe tehnice, cât şi a iniţiativelor comerciale, astfel încât să creezi o comunitate în jurul brandului tău şi să creşti performanţele de vânzări“, spunea Mihai Nodea, într-un interviu anterior acordat Business Magazin. De-a lungul carierei, prin strategia comercială şi iniţiativele comerciale, el a obţinut creşterea cotei de piaţă şi a volumului de vânzări pentru toate brandurile de care a fost responsabil. Regional managerul HTC România,Ungaria şi Moldova a obţinut o diplomă de master la Facultatea de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti şi deţine o diplomă în International Business Administration obţinută în cadrul Universităţii Danemarca de Sud.