BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, la Suceava, pe Nicolae Timofti

    Vizita celor doi preşedinţi la Suceava este prilejuită de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava preşedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofte.

    Cei doi preşedinţi au fost întâmpinaţi de rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare”, Valentin Popa, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, Ecaterina Andronescu, secretarul general al PNL Gheorghe Flutur, precum şi de alţi parlamentari suceveni.

    De asemenea, în clădirea rectoratului se aflau mai mulţi studenţi, care i-au aşteptat pe cei doi, iar Klaus Iohannis i-a salutat pe tineri.

    La ceremonia înmânării titlului urmează să participe mai mulţi rectori din România, dar şi IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

    Preşedintele Republicii Moldova a fost primit, marţi la prânz, de preşedintele Klaus Iohannis, la ora transmiterii acestei ştiri între cei doi având loc discuţii, la sediul Universităţii “Ştefan cel Mare”.

    După întâlnirea tete-a-tete va avea loc ceremonia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava preşedintelui Nicolae Timofti, după care cei doi preşedinţi se vor întâlni cu reprezentanţii studenţilor din Republica Moldova şi vor vizita o expoziţie de drapele şi medalii pregătite de Preşedinţia Republicii Moldova.

    Ulterior, cei doi preşedinţi vor susţine declaraţii de presă, vor semna în cartea de onoare a Universităţii “Ştefan cel Mare”, iar după-amiază vor vizita împreună Cetatea de Scaun a Sucevei.

    Senatul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava a decis, în 2013, să acorde titlul de Doctor Honoris Causa preşedintelui Republicii Moldova, la propunerea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din cadrul universităţii sucevene.

    Rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, Valentin Popa, declara pentru MEDIAFAX că Senatul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava a decis, în 2013, să acorde titlul de Doctor Honoris Causa preşedintelui Republicii Moldova, la propunerea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din cadrul universităţii sucevene. Titlu este acordat preşedintelui Republicii Moldova pentru “merite deosebite în promovarea parcursului de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru aprofundarea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova, precum şi pentru atenţia pe care o acordă educaţiei şi formării tinerei generaţii”.

    Aceasta este cea de-a doua întrevedere dintre cei doi şefi de stat, după vizita oficială pe care Klaus Iohannis a făcut-o la Chişinău, la scurt timp de la preluarea mandatului de preşedinte, în 25 februarie.

  • Iohannis: Nu trebuie să ne facem iluzii – dacă criza din Grecia continuă, situaţia ne va afecta pe toţi

    ”În ceea ce priveşte Grecia, nu trebuie să ne facem niciun fel de iluzie, dacă criza continuă şi nu se găseşte o soluţie, atunci situaţia dificilă în care va intra Grecia ne va afecta pe toţi. Şi pe noi România, şi pe noi Uniunea Europeană, şi pe noi NATO. Sigur, în grade diferite, dar nu cred că cineva este atât de naiv încât să creadă că ieşirea Greciei din zona euro, de exemplu, nu ar afecta pe toată lumea. Din acest motiv, cred că este foarte important să se caute în continuare căi pentru a atenua criza şi pentru a găsi soluţii de ieşire din criză”, a spus şeful statului, joi, în conferinţa de presă susţinută la finalul întrevederii cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

    El a precizat că la ultimul Consiliu European s-a decis, consensual, că negocierile în această fază nu se poartă în Consiliul European, pentru că nu acolo este locul lor, ci se poartă negocieri între reprezentanţii Greciei, respectiv instituţiile financiare şi miniştrii de finanţe.

    ”Faptul că în Grecia se organizează un referedum a dus la soluţia pe care o cunoaşteţi, pe termen scurt, de a aştepta rezultatele referendumului şi de a decide ulterior ce se poate face”, a adăugat Iohannis.

    Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăţi, în contextul în care nu a putut plăti tranşa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internaţional.

    Miniştrii Finanţelor ai ţărilor din zona euro, reuniţi în teleconferinţă marţi seară, au respins cererea Greciei de prelungire a planului de asistenţă financiară.

    “Termenul-limită pentru posibilitatea extinderii programului financiar destinat Greciei a fost sfârşitul săptămânii trecute. Nu s-a putut ajunge la un acord astăzi”, a explicat Peter Kazimir, ministrul de Finanţe al Slovaciei. “Ar fi absurd să acceptăm solicitările Guvernului Greciei dat fiind că ei nu le acceptă pe ale noastre“, spunea Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup.

    Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenţia că instituţiile financiare internaţionale – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul de duminică, 5 iulie, când grecii sunt chemaţi să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

  • Iohannis pentru Financial Times: Nu se poate lupta împotriva corupţiei cu mănuşi albe

    Financial Times scrie că în primul său interviu notabil în limba engleză, în calitate de preşedinte, Iohannis afirmă că dorinţa sa de a curăţa politica românească rămâne. “Mulţi se aşteaptă la schimbări rapide, care, evident, nu se vor întâmpla imediat”, declară preşedintele.

    “Nu e altă cale, nu se poate lupta împotriva corupţiei cu mănuşi albe“, declară Iohannis. “Va dura cât timp va fi necesar”, adaugă preşedintele, în interviul apărut în ediţia electronică de marţi a publicaţiei Financial Times.

    Publicaţia notează că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au obţinut anul trecut peste 1.000 de condamnări şi au inculpat alţi 1.100 de suspecţi. Peste 90 la sută dintre cei inculpaţi au fost condamnaţi, o performanţă lăudată drept exemplară de susţinătorii instituţiei şi care îi deranjează pe criticii săi.

    Iohannis a fost un susţinător al luptei anticorupţie a DNA, în bătălia cu Partidul Social Democrat al premierului Victor Ponta, dar criticii spun că preşedintele a fost adesea lăsat într-un rol de spectator.

    Potrivit publicaţiei, campania anticorupţie a intrat acum în ceea ce preşedintele Iohannis numeşte “o fază urâtă”, în condiţiile în care procurorii şi-au îndreptat atenţia spre însuşi Ponta. El este suspectat de implicare în fraudă şi conflict de interese odată cu numirea lui Şova într-o funcţie guvernamentală.

    Premierul neagă acuzaţiile şi a câştigat o moţiune de cenzură în Parlament, la o săptămână după ce acuzaţiile împotriva sa au devenit publice. El şi-a luat apoi o pauză de o lună pentru tratament în Istanbul, după ce s-a rănit la genunchi, se mai arată în articolul FT.

    Analiştii afirmă că Guvernul este într-o perioadă de supravieţuire, iar alegerile sunt probabile înainte de termen, mai notează publicaţia, care adaugă că, recent, preşedintele l-a numit premier interimar pe Gabriel Oprea, până la revenirea lui Ponta din Turcia.

  • Iohannis pentru Financial Times: Ponta trebuie să demisioneze

    Klaus Iohannis a acordat un interviu publicaţiei Financial Times în care vorbeşte şi despre lupta anticorupţie din România. Referindu-se la situaţia premierului Victor Ponta, cercetat pentru trei infracţiuni, preşedintele a spus că acesta ar trebui să demisioneze.

    “Cea mai bună cale este să demisioneze”, afirmă preşedintele, în interviul publicat în ediţia electronică de marţi a publicaţiei.

    “Dacă nu este vinovat, aşa cum susţine, atunci nu este nicio problemă… dar este inacceptabil pentru o ţară europeană ca premierul să fie acuzat de procurori de fapte ilegale”, a adăugat el.

  • Iohannis promulgă actul normativ de completare a Legii privind restituirea imobilelor luate abuziv

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii pentru completarea art. 6 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist.

    În 17 aprilie 2013, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, care stabileşte că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14 la sută pe an din suma punctelor.

    Ultima tranşă va reprezenta 16 la sută din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

    În 17 mai 2013, Legea 165 privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate confiscate în perioada comunistă a fost publicată în Monitorul Oficial.

    Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost soluţionate primesc despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

     

  • Iohannis: Susţinem lansarea procesului de revizuire a Strategiei europene de securitate

    Klaus Iohannis a declarat, înaintea plecării la Bruxelles, că temele incluse pe agenda reuniunii sunt migraţia, securitatea şi apărarea europeană, creşterea economică, competitivitatea şi ocuparea forţei de muncă. De asemenea, va fi discutat şi procesul de renegociere a relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

    ”Gestionarea fenomenului migraţiei reprezintă o provocare importantă pentru Uniunea Europeană. Legat de acest subiect vor fi dezbătute propunerile Comisiei Europene prezentate în luna mai, inclusiv cele referitoare la relocarea intra Uniunii Europene şi extra Uniunii Europene a migranţilor. Sperăm să se poată ajunge la un compromis în ce priveşte modalitatea de transpunere în plan concret a principiilor solidarităţii şi responsabilităţii partajate la nivelul Uniunii Europene în acest domeniu, ţinându-se cont de realităţile economice şi sociale din toate statele membre, a afirmat Iohannis.

    În ceea ce priveşte domeniul securităţii şi apărării, şeful statului a spus că accentul în dezbateri va fi pus pe revizuirea strategiei de securitate a UE şi lupta împotriva terorismului.

    ”Vom face o evaluare a stadiului implementării măsurilor agreate în domeniul securităţii şi apărării de la reuninea informală a Consiliului European din 12 februarie. Este de aşteptat, şi noi susţinem acest lucru, ca summit-ul să decidă lansarea procesului de revizuire a Strategiei europene de securitate”, a spus Iohannis.

    El a precizat că va exista şi un schimb de opinii privind situaţia şi perspectivele economice ale UE, urmând totodată să fie agreate recomandările specifice de ţară pentru toate statele membre, rezultate în urma derulării semestrului european 2015.

    De asemenea, vor fi abordate aspecte legate de Strategia privind piaţa unică digitală, propusă recent de CE, a spus Iohannis, menţionând că va fi prezentat şi raportul ”Finalizarea Uniunii Economice şi Monetare a Europei”, elaborat recent de către preşedintele Comisiei Europene în colaborare cu preşedinţii Consiliului European, Băncii Central Europene, Europgrupului şi Parlamentului European.

    ”În altă ordine de idei este de aşteptat ca premierul Cameron să facă o prezentare a preocupărilor şi considerentelor guvernului britanic privind relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit, în perspectiva viitorului referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE”, a mai spus preşedintele.

    Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi şi vineri, la Bruxelles, la Consiliul European de Vară.

  • Preşedintele Klaus Iohannis va prezenta luni, în Parlament, Strategia Naţională de Apărare a Ţării

    Potrivit unui anunţ de duminică al Administraţiei Prezidenţiale, luni, de la ora 17.00, preşedintele Klaus Iohannis va transmite în şedinţa reunită a celor două Camere ale Parlamentului un mesaj referitor la Strategia Naţională de Apărare a României.

    Strategia Naţională de Apărare a Ţării a fost trimisă Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis în 12 iunie, iar miercuri comisiile de specialitate ale Parlamentului au aprobat în unanimitate Strategia, urmând ca raportul comisiilor să fie supus adoptării plenului Parlamentului luni, după discursul şefului statului.

    Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată “O Românie puternică în Europa şi în lume”, este structurată pe patru capitole: “Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate”, “Evaluarea mediului internaţional de securitate”, “Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi”, “Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României”.

    “În mod tradiţional, ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa apărării şi securităţii sunt evaluate prin prisma unor concepte militare, însă mediul actual de securitate necesită o abordare extinsă, în care să se regăsească, pe lângă elementele de natură securitară, şi cele de natură economică, socială, politică, tehnologică şi de mediu”, se menţionează în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, la capitolul “Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi”.

    Corupţia se află printre vulnerabilităţile României.

    “Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, se precizează în document.

    Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare. Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.

    “Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si judeţe, fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice”, se mai menţionează în Strategia de Apărare a Ţării.

    Printre ameninţările la adresa României se numără “acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, ce generează provocări majore pentru securitatea spaţiului euro-atlantic, creând instabilitate regională şi posibile fenomene negative, printre care migraţie, criminalitate organizată, însă şi afectarea potenţialului de dezvoltare economică”.

    Alte ameninţări le reprezintă perpetuarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest, care creează presiuni suplimentare asupra României. “Tensiunile interetnice şi dezechilibrele regionale în statele din proximitate pot conduce la declanşarea unor conflicte regionle”, se menţionează în document.

    “Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau nonstatali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securităţii energetice. Ameninţările cibernetice lansate de entităţi ostile, statale sau nonstatale asupra infrastructurilor informaţionale de interes strategic ale instituţiilor publice şi companiilor, atacurile cibernetice desfăşurate de grupări de criminalitate cibernetică sau atacurile cibernetice extremiste lansate de grupuri de hackeri afectează direct securitatea naţională”, se mai arată în Strategia Naţională de Apărare.

    Potrivit documentului, de interes pentru securitatea naţională rămân riscurile cu probabilitate redusă, dar cu impact major: confruntări militare de joasă intensitate, dar persistente în timp, fluxuri migratorii generate de catastrofe naturale, pandemii, dezastre ecologice.

    “Terorismul este o ameninţare persistentă, cu forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat, inclusiv din perspectiva identificării şi destructurării fluxurilor de recrutare şi finanţare a acestor activităţi. Contingentele naţionale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizează apariţia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acţiuni extremist-teroriste. Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum şi traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile unei destabilizări la nivel regional. Acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat”, mai prevede Strategia Naţională de Apărare.

    În ceea ce priveşte riscurile la adresa României, în document este prevăzut că instabilitatea regională limitează capacitatea de promovare a intereselor strategice, cu precădere a celor privind susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, soluţionarea conflictelor îngheţate, asigurarea securităţii energetice, protejarea drepturilor comunităţilor româneşti şi a activităţilor economice derulate în Zona Economică Exclusivă a României la Marea Neagră.

    În document se mai precizează că nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României poate fi generată de persistenţa dificultăţilor economice, proliferarea economiei subterane şi a corupţiei, evaziunea fiscală, precaritatea infrastructurii, dar şi de factori externi precum perpetuarea decalajelor de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene şi gradul scăzut de rezistenţă faţă de turbulenţele majore de pe pieţele externe, mai ales pe zona financiar-bancară.

    Riscurile de natură socială persistă pe fondul unor tendinţe cum ar fi declinul demografic, emigraţia populaţiei active, degradarea factorilor de mediu, al deficienţelor din sistemele naţionale de sănătate, educaţie şi asistenţă socială, dar şi al distorsiunilor pe piaţa muncii, se mai arată în document. De asemenea, strategia mai menţionează că radicalizarea entităţilor extremiste de pe teritoriul României se poate produce pe fondul accentuării curentelor extremiste de sorginte etnică, religioasă sau de altă natură, iar criminalitatea transfrontalieră, de la trafic de droguri, persoane, arme şi bunuri, migraţie ilegală până la criminalitate economico-financiară, este un alt fenomen cu posibil impact asupra securităţii naţionale.

  • Iohannis, prezent vineri la spectacolul “Ultima bandă a lui Krapp” din cadrul Festivalului de Teatru de la Sibiu

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va fi prezent vineri, 19 iunie, începând cu ora 21.00, la Sibiu, Sala Thalia, la spectacolul de teatru «Ultima bandă a lui Krapp» din cadrul Festivalului Internaţional de Teatru”, se precizează în anunţul transmis de Administraţia Prezidenţială.

    Spectacolul, cu Klaus Maria Brandauer în rolul lui Krapp, este regizat de Peter Stein. Scenografia îi aparţine lui Ferdinand Wögerbauer, iar costumele sunt realizate de Annamaria Heinreich, potrivit informaţiilor postate pe site-ul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

    “«Ultima bandă a lui Krapp» este o piesă scurtă într-un act, scrisă de Samuel Beckett (1906-1989) în 1958 şi care a avut premiera în acelaşi an la Royal Court Theatre în Londra, fiind regizată de Donald McWhinnie şi cu Patrick Magee în rolul lui Krapp. Acţiunea are loc în ziua în care Krapp îşi serbează vârsta de 69 de ani: stând acasă, la biroul său, bătrânul scoate din sertar o bandă de magnetofon pe care îşi înregistrase gândurile despre viaţă şi propria persoană cu 30 de ani în urmă – făcea acest lucru în fiecare an, din ziua în care împlinise 24 de ani. Prin intermediul acestor înregistrări Krapp «separă grâul de neghina» experienţelor şi amintirilor sale. Bărbatul de 39 de ani pe care îl auzim în înregistrare este destul de diferit de cel de pe scenă; amândoi împărtăşesc însă dispreţul faţă de sinele mai tânăr, cel de 24 de ani, şi o poftă de banane. Autorul însuşi a precizat, sarcastic, că rezultatul acestui efort teoric a fost un Krapp bătrân şi obosit, a cărui seară nu se încheie prea bine. Beckett este un cronicar neclintit al deznădăjduirii provocate de existenţa limitată, deşi este şi un adept al încurajării, atunci când este pus în faţa unei profunde dureri emoţionale. Din când în când, Krapp râde cu poftă în timp ce ascultă vechea bandă. Vârsta înaintată îi permite să privească unele lucruri cu ironie”, menţionează sursa citată.

    Actorul de origine austriacă Klaus Maria Brandauer, unul dintre invitaţii speciali ai ediţiei din 2015, este cunoscut publicului român pentru rolul principal din filmul “Mephisto”, pentru care a fost distins cu premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Cannes, precum şi pentru rolul din “Out of Africa”, ce i-a adus o nominalizare la Premiile Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar.

    Festivalul de Teatru de la Sibiu 2015 se desfăşoară între 12 şi 21 iunie. La ediţia de anul acesta au loc 427 de evenimente din 70 de ţări, în 67 de spaţii de joc, cu un public estimat la 65.000 de spectatori pe zi, după cum a declarat Constantin Chiriac, preşedintele Festivalului, la o conferinţă de presă din 27 mai.

  • Când toţi românii aşteptau o soluţie la această problemă scandaloasă, Iohannis a luat o decizie neaşteptată

    Faptul că politicienii îi sfidează pe români nu mai este o noutate. Ultima „ispravă”a fost votatarea de către parlamentari a pensiilor speciale pentru ei înşişi. Cu legea în drum către Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a luat o decizie neaşteptată.

    Pensiile speciale pentru parlamentari este ultima sfidare dintr-un lung şir care-i are ca protagonişti pe politicieni. Unii dintre ei, cum e cazul finului lui Victor Ponta, deputatul PSD Marius Manolache, a explicat chiar că un demnitar nu poate fi egal cu un simplu cetăţean.  Când toţi românii aşteptau o soluţie la această problemă scandaloasă, cu legea în drum către Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a luat o decizie neaşteptată.

    Decizia neaşteptată a lui Klaus Iohannis

  • Preşedintele Iohannis şi soţia sa, la slujba de la Biserica romano-catolică “Sf.Andrei” din Mangalia

    Potrivit reprezentanţilor bisericii, şeful statului a venit împreună cu soţia sa şi cu câţiva prieteni, în jurul orei 10.30, şi cu toţii au asistat la slujba religioasă.

    După încheierea acesteia, şeful statului a stat de vorbă cu reprezentanţii bisericii, după care a plecat împreună cu cei care îl însoţeau.

    Aceasta este prima vizită a unui şef de stat la Biserica romano-catolică “Sfântul Andrei” din Mangalia, spun reprezentanţii acesteia.

    Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, se află pe litoral la acest sfârşit de săptămână.

    Şeful statului a împlinit, sâmbătă, 56 de ani.

    De ziua sa de naştere, preşedintele Klaus Iohannis s-a aflat, alături de soţia sa, în staţiunea Neptun, la vila de protocol, unde potrivit unor surse locale ar fi ajuns încă de vineri seară.