BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Summitul european, scindat între austeritate şi creştere economică. Merkel: “Reformele şi creşterea nu sunt incompatibile, ci merg mână în mână”

     Pentru prima dată în multă vreme, cei 27 de lideri de stat şi guvern nu au fost sub presiunea crizei financiare, ceea ce a permis ca discuţia lor să ia o dimensiune politică, însă fără a ajunge la o decizie concretă.

    Scopul era “a defini în ce constă” echilibrul dintre consolidarea bugetară şi creştere, a explicat înainte de reuniune un diplomat european, cu cele două tabere, pe de o parte “tabăra austerităţii” condusă de Germania şi cancelarul conservator Angela Merkel, iar pe de cealaltă parte cea a flexibilităţii cu Franţa şi preşedintele său socialist Francois Hollande.

    În final, preşedintele Consiliului european, Herman Van Rompuy, a salutat discuţiile “liniştite şi intense”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Situaţia arieratelor este în curs de evaluare. Urmează discuţii cu FMI pentru clarificări

     “Domnul Voinea informează tot timpul partenerii noştri de la FMI şi de la Comisia Europeană despre toate deciziile pe care le adoptăm pe temă fiscală. (…) Toate soluţiile fiscale necesită consultare”, a spus joi premierul.

    Ponta a fost întrebat dacă oficialii FMI sunt de acord cu soluţia Guvernului în ceea ce priveşte arieratele sau dacă încă se negociază.

    “Altfel nu adoptam ordonanţa în forma aceasta, dar trebuie să discutăm. La următoarea vizită explicăm care e diferenţa, însă i-am informat”, a afirmat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agenţia de Mediu Vaslui a început procedura de evaluare a impactului explorării gazelor de şist

    Chevron România a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui trei solicitări de emitere a acordului de mediu pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonde de explorare a gazelor de şist în localităţile Popeni (Găgeşti), Siliştea (Pungeşti) şi Păltiniş (Băceşti). Cele trei perimetre sunt aceleaşi pentru care în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013 compania Chevron a obţinut de la Consiliul Judeţean Vaslui certificatele de urbanism.

    “În baza solicitărilor societăţii Chevron România, APM Vaslui a emis deciziile de evaluare iniţială de impact asupra mediului pentru cele trei proiecte. În funcţie de evaluări şi documentaţia completă pe care societatea are obligaţia să o depună la dosar, se va decide dacă se va elibera autorizaţia de mediu”, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al APM Vaslui, Doina Ungureanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Draghi, BCE: În a doua parte a anului vom vedea o revigorare treptată a economiei zonei euro

    Economia zonei euro se va redresa, treptat, în a doua jumătate a anului 2013, iar pentru a susţine încrederea este esenţial ca guvernele să reducă în continuare dezechilibrele fiscale şi structurale, în timp ce restructurarea sectorului financiar va merge înainte, consideră Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE). „În a doua jumătatea a anului 2013 activitatea economică ar trebui să se redreseze, treptat, susţinută de orientarea acomodativă a politicii monetare a BCE, de îmbunătăţirea încrederii pieţelor financiare, precum şi de creşterea exporturilor care beneficiază de consolidarea cererii globale”. Şeful BCE a amintit de scăderea economiei zonei euro în al doilea şi al treilea trimestru din 2012, intrarea în recesiune fiind antrenată de ţările din sudul Europei, afectate de datorii mari. „Datele disponibile continuă să indice o încetinire a economiei întrimestrul patru şi la începutul anului 2013. Această slăbire a activităţii economice reflectă impactul negativ al consumului scăzut şisentimentul investitorilor, precum şi cererea externă slabă. Cu toate  acestea, sentimentul pieţelor financiare s-a îmbunătăţit şi cei mai recenţi indicatori confirmă o stabilizare a încrederii mediului de afacerişi a consumatorilor, deşi la un nivel scăzut”.

    Mai multe stiri pe zf.ro

     

  • Draghi, BCE: Supraveghetorii trebuie să aibă puterea să concedieze şefii băncilor comerciale care nu sunt competenţi

    Supraveghetorii ar trebui să aibă posibilitatea să evalueze şefii băncilor comerciale şi să îi concedieze, dacă, din diferite motive, nu corespund poziţiilor pe care le ocupă şi nu sunt competenţi, consideră Mario Draghi, presedintele Băncii Centrale Europene (BCE).El a fost întrebat la conferinţa de presă de după decizia de politică monetară, organizată la Frankfurt, dacă consideră că se poate învăţa o lecţie din scandalul Monte dei Paschi, respectiv faptul că băncii centrale a Italiei ar trebui să i se acorde puterea de a concedia şefii băncilor comerciale. Înainte de a deveni şeful BCE, Draghi a fost guvernator al Băncii Italiei între 2005 şi 2011, fiind responsabil cu suprave­gherea sistemului bancar italian când au început problemele la Monte dei Peschi, cea mai veche bancă din lume. Monte dei Peschi a cumpărat banca mai mică Antonveneta în 2007, cu puţin înainte de declanşarea crizei financiare globale, printr-o tranzacţie caracterizată ca fiind “dubioasă şi costisitoare”. Criticii susţin că Banca Italiei ar fi trebuit să împiedice achiziţia. Procurorii italieni investighează acum de ce Monte dei Peschi a plătit atât de mult şi verifică acuzaţii de corupţie legate de cumpărarea An­ton­veneta.
     

  • Agenţia de rating Fitch: Rata creditelor neperformante va atinge maximul în T4 2012 sau T1 2013

    “Riscurile pentru acest scenariu ar putea să apară în situaţia unei redresări economice mai lente decât aşteptările şi în cazul prelungirii procesului de restructurare şi «curăţare» a portofoliului de credite la băncile mari, potrivit raportului “2013 Outlook: CEE Banks” realizat de Fitch. Portofoliile de credite au fost sub presiune şi în acest an, iar o parte importantă din profiturile operaţionale a mers în provizioane. Rata creditelor neperformante a urcat la sfârşitul lunii septembrie la 17,3% din soldul împrumuturilor, faţă de 14,3% anul trecut. În condiţiile continuării creşterii creditelor neperformante şi în acest an sistemul bancar va înregistra pierdere, pe baza datelor preliminare.

    Mai multe pe zf.ro

  • Moody’s: Ratingul României depinde de priorităţile noii puteri, dar şi de capacitatea de implementare

    Totodată, angajamentul liderilor USL referitor la menţinerea politicilor prescrise în acordul cu FMI, UE şi Banca Mondială ar putea fi dificil de respectat din două puncte de vedere, unul economic şi celălalt politic, consideră analistul Moody’s Atsi Sheth într-o serie de remarci remise agenţiei MEDIAFAX.

    Mai multe pe zf.ro

  • Franţa a pierdut ratingul maxim “Aaa” din partea Moody’s

    “Perspectiva economică pe termen lung a Franţei este afectată de mai multe dificultăţi structurale, incluzând pierderea graduală şi susţinută de competitivitate, dar şi rigiditatea pieţei muncii, precum şi a celei de bunuri şi servicii”, potrivit unui comunicat Moody’s. Agenţia de rating şi-a exprimat îngrijorarea şi în privinţa perspectivei fiscale nesigure a Franţei. De asemenea, rezistenţa Franţei la viitoare şocuri din zona euro devine mai greu de anticipat, arată analiştii. Perspectiva ratingului suveran al Franţei rămâne negativă. Retrogradarea din partea Moody’s urmează unei decizii similare a Standard & Poor’s în ianuarie şi creşte presiunea asupra preşedintelui, Francois Hollande, pentru identificarea de căi de a susţin creştera economică.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Piaţa Romană, un business de 60 de milioane de euro

    Cel mai important jucător din zona care începe cu restaurantul McDonald’s şi magazinul Miniprix, continuă până la ASE şi la hotelul Duke pentru a merge apoi până la cafenelele de pe Dorobanţi şi la barurile din piaţa Lahovari, este Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    ASE-ul are o vechime de 98 de ani, un buget de 35 de milioane de euro pe an şi şcolarizează 26.000 de studenţi. Academia are 900 de profesori şi aproape 650 de angajaţi în departamentul administrativ.

    Cea mai cunoscută universitate de economie din ţară strânge anual milioane de euro din taxe de şcolarizare în principal, dar şi din alte taxe percepute studenţilor în mod secundar, de la bugetul de stat şi din fonduri europene. Deosebirea dintre ASE şi o companie oarecare este aceea că prima primeşte de la stat mai mulţi bani decât dă şi nu generează profit. Banii încasaţi sunt folosiţi pentru achitarea salariilor, pentru lucrări de întreţinere a clădirilor, pentru achiziţii şi pentru proiecte organizate în cadrul instituţiei.

    Academia de Studii Economice din Capitală este de asemenea un generator de business pentru cafenelele, restaurantele şi magazinele din zonă. Indiferent că vorbim de primele ore ale dimineţii, de prânz sau de ultimele ore din seară, restaurantele şi cafenelele din piaţa Romană sunt populate cu studenţi. “Toată studenţia m-am hrănit cu sandviş-uri şi Cola. Asta era masa mea de dimineaţă, când mergeam la facultate la ASE. Uneori asta era şi masa mea de prânz”, povesteşte un fost student. El îşi aminteşte de zilele când, înainte de a intra într-una din clădirile Academiei, se oprea pentru a-şi cumpăra masa la unul dintre localurile din zonă.

    Oferta era şi este variată. Pe o rază de doar câţiva zeci de metri stau aliniate, practic unul lângă altul, restaurantele celor trei mari nume din fast-food: McDonald’s, KFC şi BurgerKing. La “o aruncătură de băţ” este şi Pizza Hut.

    Pentru cele patru, piaţa Romană reprezintă un business de 7-8 milioane de euro anual. Deşi proprietarii ţin secrete datele despre vânzările fiecărui restaurant în parte, potrivit unor surse din piaţă restaurantul McDonald’s din Romană are venituri anuale de circa trei milioane de euro anual. Cu aceste vânzări el intră în top, alături de unităţile de la Dristor şi Unirii. Nu departe se găsesc rivalii de la KFC, cu 2,2 milioane de euro anual, potrivit aceloraşi surse.

    Acestor restaurante li se adaugă însă şi cele peste zece cafenele, care reuşesc să strângă anual venituri de câteva sute de mii de euro fiecare. Cele mai noi în zonă sunt librăria Bastiliei, care are la etaj o cafenea, şi cafeneaua Nescafé Milano Café.

    Compania elveţiană Nestlé, cel mai mare jucător de pe piaţa cafelei instant, cu Nescafé, s-a asociat cu unul dintre acţionarii importatorului brandului Lacoste în România pentru a deschide mai multe cafenele în Capitală. Iar prima “oprire” a fost în piaţa Romană, lângă restaurantul Burger King, în locul fostului restaurant Everest, anul trecut.

    Cafeneaua, care se întinde pe 100 de metri pătraţi şi pe două niveluri, a avut nevoie de o investiţie de 200.000 de euro. Veniturile, în primul an de funcţionare, urmau să se ridice la 350-400.000 de euro, în condiţiile în care unul dintre parteneri spunea, la momentul deschiderii, că se aşteaptă ca noua locaţie din centrul Bucureştiului să aibă circa 500 de clienţi pe zi, iar bonul mediu să se situeze în jurul valorii de 10 lei (circa 2,3 euro).

  • FMI a aprobat a treia evaluare a acordului şi pune la dispoziţia României încă 480 milioane de euro

    La precedenta evaluare a acordului, FMI a decis ca România să poată trage o tranşă cu o valoare identică (480 milioane euro), până în prezent fondurile puse la dispoziţia autorităţilor române, în caz de urgenţă, însumând circa 1,5 miliarde euro. În ultima scrisoare de intenţie către FMI, obţinută de MEDIAFAX, Guvernul a convenit ca lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar să fie din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro