BusinessMagazin

Tag: elevi

  • Liceenii din Constanţa care au creat un oraş spaţial pentru NASA. De opt ani câştigă toate premiile date de americani

    În „laboratorul de genii“ de la Constanţa, anul acesta a adăugat la palmares noi premii obţinute la competiţiile NASA. 13 echipe sunt laureate ale concursurilor gândite de americani pentru colonizarea spaţiului. Cel mai complex proiect este cel al elevilor de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, prin care a fost conceput un oraş spaţial, scrie Adevărul

    “Oberth Space Project“, al unor elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“: Marina Cozma, Matei Popovici, Costin Dobrin, Bianca Burtoiu, Diana Andreea Catană, Andreea Stanciu, Dalia Stoian, Răzvan Ursu. Toţi au 17 ani, cu excepţia lui Răzvan, care are 15 ani.

    Proiectul „Oberth“ al elevilor constănţeni a impresionat juriul prin originalitate şi prin caracterul ştiinţific care depăşeşte nivelul unor cunoştinţe de liceu. „Oberth Space Project“ nu se axează doar pe construirea unei singure staţii, ci a unui sistem de staţii interdependente.

    În urma cu 5 ani, România Liberă scria despre elevii Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi premiile obţinute de aceştia: “pentru al optulea an consecutiv, colegiul din Constanţa a obţinut cu cele mai multe premii dintre şcolile participante. Este vorba de 9 premii şi menţiuni (2 premii I, 4 premii II, 1 premiu III şi 2 menţiuni).”. 

    Elevii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” nu se află la prima performanţă. De mai bine de opt ani, proiectele lor ştiinţifice au adus în palmares nenumărate premii şi menţiuni. Ideile adolescenţilor sunt folosite cu brio de către inginerii NASA. 

  • Godmother lansează proiectul Evaluare Digitală, prima platformă de testare online dedicată elevilor din clasele I-VIII şi pregătitoare

    Având ca bază curriculum-ul în vigoare, programele şcolare şi Legea Educaţiei Naţionale, Evaluare Digitală reinterpretează, într-o manieră modernă şi creativă, subiectele şcolare, pornind de la preocupările şi curiozităţile copilului.

    Principalul scop al testelor propuse prin intermediul acestei platforme educaţionale este evaluarea cunoştinţelor şi monitorizarea progresului elevilor din clasele I-VIII şi pregătitoare. Copiii sunt provocaţi să descopere şi să rezolve subiecte dintre cele mai inventive, iar părinţii, pe baza monitorizării activităţii – rezultatele testului şi sugestiile din partea evaluatorilor – pot afla răspunsul la două întrebări esenţiale pentru dezvoltarea copiilor: care este nivelul lor actual de pregătire şi cum pot evolua, astfel încât să atingă un nivel superior de performanţă şcolară.

    În acelaşi timp, Evaluare Digitală urmăreşte digitalizarea concursurilor şi testelor şcolare, prin crearea unui mediul extern de evaluare a cunoştintelor elevilor, distinct de cel al şcolii în care învaţă, precum şi dezvoltarea personală a copiilor.

    Subiectele propuse în platforma Evaluare Digitală sunt redactate de profesori autorizaţi, respectă programa şcolară şi urmăresc îndeaproape etapele cronologice de predare din şcoli.

    Participarea la testele propuse de Evaluare Digitală este opţională, contra cost şi se face pe bază de înscriere.

  • Ce o să inveţe copiii in şcoli in viitor, este bine sau rău ?

    Gândirea antreprenorială presupune o minimă pregătire financiară, capacitate de analiză a resurselor, a riscurilor, luarea de decizii, lucrul în echipă, abilităţi de prezentare şi de vânzare, lucruri care nu se învaţă la şcoală“, spune Laura Sgârcitu, CSR manager în cadrul Junior Achievement Romania.

    În cadrul programului de orientare profesională tinerii învaţă, de pildă, ce este un portofoliu pentru angajare sau cum pot identifica abilităţile şi competenţele pe care le au. „În plus, au ocazia să stea în umbra unor profesionişti din companii şi să petreacă timp în diverse departamente ale acestora, luând contact nemijlocit cu viaţa dintr-o companie, ceea ce îi ajută apoi să ia decizii despre ce vor să facă în viitor.“ Laura Sgârcitu adaugă că un studiu realizat de asociaţie la nivel european arată că absolvenţii programelor Junior Achievement au de două ori mai multe şanse să dezvolte o afacere, comparativ cu cei care nu au beneficiat de această instruire, iar beneficiarii programelor au cu 25% mai multe şanse de angajare pe poziţii stabile.

    Peste un sfert de milion de copii din şcoli, adică zece procente din populaţia şcolară activă, au participat pe parcursul anului şcolar trecut la programele derulate de Junior Achievement România, ONG fondat în 1993, care derulează programe de dezvoltare a abilităţilor de viaţă, a unui stil de viaţă sănătos, de educaţie financiară, antreprenorială şi de orientare profesională a tinerilor. Programele se desfăşoară gratuit în 500 de localităţi din întreaga ţară, prin circa 70 de proiecte, programe şi competiţii, iar elevii de toate vârstele au ocazia de a învăţa, în mod practic.

    JAR este finanţată în propoţiie de 95% de mediul de afaceri românesc, iar anul trecut asociaţia a investit peste 2 milioane de euro în programe şi proiecte; sumele investite de companii au crescut cu 25-30% în ultimii doi ani. În acelaşi interval, a crescut cu aproape o treime (30%) şi numărul elevilor implicaţi în programele asociaţiei, la fel şi numărul de manuale şi aplicaţii folosite în activitatea organizaţiei.Iar anul acesta a crescut, cu 80%, valoarea fondurilor europene atrase de organizaţie. Companiile sunt interesate de viitori angajaţi cu atitudine antreprenorială şi cu educaţie financiară primară, tineri care să gestioneze resursele companiei ca pe propria afacere, responsabil, etic, în cunoştinţă de cauză, declară Laura Sgârcitu.

    Ea spune că elevii şi studenţii implicaţi în programele organizaţiei dobândesc gratuit în mediul formal al şcolii cunoştinţe şi competenţe complementare celor academice, iar consultanţii voluntari din mediul de afaceri le prezintă studii de caz, exemple din viaţa reală. „Metodele aplicate la clasă, de tip «learning by doing» transformă cunoştinţele dobândite în competenţe prin experienţe de viaţă. La acesta se adaugă competiţii naţionale şi internaţionale, precum şi bursele sau finanţările unor start-up-uri“, adaugă Laura Sgârcitu. În România există, conform statisticilor, circa 20.000 de unităţi de învăţământ, reunind toate grupele de vârstă, iar programele JAR se desfăşoară aproape integral (98%) în instituţii de stat, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei; 40% dintre programe se desfăşoară în mediul rural şi oraşe mici, unde şansele de adaptare la mediul economic sunt mai reduse prin comparaţie cu marile oraşe.

    În ce priveşte categoriile de vârstă, procentele sunt similare între numărul de participanţi la programe dedicate ciclului primar, gimnaziului şi liceului. „În Romania, cele mai solicitate parteneriate sunt pentru tinerii cu vârste cuprinse între 17 şi 24 de ani, datorită interesului ridicat de angajabilitate. În SUA şi ţările vestice, interesul majoritar este pentru programele preuniversitare“, completează Sgârcitu.
    Junior Achievement Worldwide a fost fondată în 1919 în SUA şi este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, fiind prezentă în 123 de ţări. Anual, programele de tip „learning by doing“ sunt urmate de peste 10 milioane de elevi şi studenţi din întreaga lume, cu sprijinul a peste 400.000 de consultanţi voluntari din mediul de afaceri.

    În condiţiile în care metodele actuale din şcolile de stat se axează pe învăţarea după tipare şi şabloane, educaţia practică, cu exemple şi cazuri reale, stârneşte nu numai interesul copiilor prezenţi la astfel de lecţii, ci şi al celor care se oferă aproape 10.000 de ore de voluntariat în aceste programe în cursul acestui an şcolar. Aşa se pot descoperi şi forma talente, iar unii tineri îşi pot descoperi un drum potrivit în viaţa profesională.

  • CNE: Elevii peste 14 ani trebuie să decidă singuri dacă vor să participe la ora de religie sau nu

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa, cele două organizaţii “consideră nelegale prevederile art. 3 alin. (1) din Metodologie, cât şi art. 18 din Legea educaţiei naţionale, conform căreia în cazul elevului minor, cu vârsta de peste 14 ani, părinţii sau tutorii legali ai acestuia decid asupra frecventării orei de religie şi inerent asupra adeziunii sale religioase”.

    “Conform dispoziţiilor Codului Civil, precum şi conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-şi alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptăţit şi în acelaşi timp competent să decidă dacă doreşte să frecventeze ora de religie. Mai mult, obligaţia de a participa la procesele unui act religios fără voinţă proprie reprezintă o infracţiune. Considerăm necesară respectarea dreptului la conştiinţă şi libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă, astfel, condamnăm faptul că elevii între 14 şi 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie”, se arată în comunicat.

    Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa susţin că opţiunile unui elev se pot modifica pe parcursul a 12 ani de studiu şi militează pentru dreptul acestuia de a decide dacă participă sau nu la ora de religie.

    “Ne exprimăm în acelaşi timp îngrijorarea asupra faptului că se doreşte să se interpreteze în mod abuziv Metodologia şi astfel nu se ia în considerare că opţiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginţi şi profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la oră şi faptul că aceştia îşi menţin opţiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei. Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă doreşte sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinţii/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinţei de a participa. Această acţiune nu este niciun impediment”, se mai arată în comunicat.

    Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia-Şerban Oniţa, a spus că susţine dreptul elevilor de a participa la ora de religie, precizând că este dreptul acestora să refuze după împlinirea vârstei de 14 ani.

    “Precum am menţionat de multe ori, susţinem în întregime că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, şi moral şi legal, au competenţa de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu. În acelaşi timp, dorinţa Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza aceloraşi presiuni. Atât timp cât părinţii/elevii vor ca elevii să frecventeze religia şi în anul următor şcolar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleaşi principii religioase de care au dat dovadă şi în trecut”, a afirmat Horia-Şerban Oniţa.

    La rândul său, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda, a precizat că acest anunţ al Patriarhiei este contrar cu decizia Curţii Constituţionale şi că Ministerul Educaţiei trebuie să ofere clarificări la această situaţie.

    “Interpretarea emisă de Patriarhia Română este neconformă cu ordinul emis săptămâna trecută şi contrară cu decizia Curţii Constituţionale. Consider că Ministerul Educaţiei ar trebui să ofere clarificări cu privire la acest subiect, pentru buna informare a opiniei publice. Totodată, reiterez nevoia modificării art. 18 din Legea Educaţiei, în sensul în care elevul cu vârstă de peste 14 ani să poată decide frecventarea orei de religie, conform prevederilor art. 491 din Codul Civil”, a declarat preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara, luni, la Timişoara, că aproximativ opt la sută dintre elevii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal au optat în anul şcolar 2015-2016 să nu studieze religia, iar inspectoratele şcolare vor prezenta situaţia exactă a acestora până în luna octombrie.

    “Sunt aproximativ opt la sută dintre elevi care nu s-au înscris la ora de religie şi, până la începutul lunii octombrie, inspectoratele şcolare trebuie să ne dea situaţia exactă pentru a lua măsurile care se impun pentru elevii care nu participă la orele de religie. Nu este vorba de acelaşi număr de elevi la nivelul învăţământului primar, gimnazial şi liceal, lucrurile stau diferit, iar soluţia trebuie să fie adaptată pentru fiecare în parte”, declara ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul arăta că fiecare unitate de învăţământ trebuie să îşi refacă planul în cazul în care elevii care optează să nu urmeze cursurile de religie se transferă de la o şcoală la alta.

    “În situaţiile în care avem întreruperea activităţii într-o şcoală şi reluarea activităţii într-o altă şcoală, atunci unitatea de învăţământ trebuie să îşi refacă planul”, spunea ministrul.

    Cîmpeanu preciza că decizia privind urmarea opţională a cursurilor de religie de către elevi a aparţinut Curţii Constituţionale a României, şi nu Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale este neconstituţional. Articolul prevedea că sunt obligaţi să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de religie.

    Prin decizia CC a devenit obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curţii Constituţionale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

    În formularul de înscriere la ora de religie se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.

  • Asociaţia Elevilor Constanţa susţine că judeţul a rămas corigent la asigurarea calităţii educaţiei

    Preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Alexandru Manda, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că acest raport a arătat că judeţul Constanţa are multe probleme privind asigurarea educaţiei, media generală rezultată în urma acestui studiu fiind de 4,95.

    “Lansăm ultimul nostru raport – Indexul accesului la educaţie al elevilor din judeţul Constanţa în anul şcolar 2014-2015. Începem noul an şcolar cu o radiografie a situaţiei din judeţul Constanţa în anul şcolar trecut. Acest raport a fost făcut deoarece considerăm că judeţul Constanţa are o multitudine de probleme în ceea ce priveşte educaţia, iar acest raport ne-a confirmat acest lucru. Am folosit o metodologie cantitativă de mai mulţi indicatori: burse, paza instituţiilor de învăţământ, investiţii, internate şi cantine, naveta profesorilor, concursuri şcolare, activităţi recreative pentru elevi, susţinerea fondului de carte şi facilităţile pentru elevii cu dizabilităţi. În urma realizării studiului, nota pe care judeţul Constanţa a obţinut-o, media generală este de 4,95, deci în termeni şcolari putem spune că judeţul Constanţa a rămas corigent la asigurarea calităţii educaţiei pentru elevii săi”, a afirmat Alexandru Manda.

    Potrivit studiului, cele mai multe primării nu acordă burse elevilor, unităţile administrativ-teritoriale nu asigură paza şcolilor şi există probleme în asigurarea facilităţilor pentru elevii cu dizabilităţi.

    “Din păcate, am descoperit cazuri în care există unităţi de învăţământ fără bibliotecă şcolară sau o bibliotecă şcolară cu un fond de carte precar. O altă problemă foarte mare la nivelul judeţului este asigurarea burselor şcolare pentru elevi, după cum ştiţi legea obligă unităţile administrativ-teritoriale (UAT) să asigure burse şcolare pentru elevi. O altă problemă foarte importantă este asigurarea pazei pentru elevi şi profesori. De cele mai multe ori UAT-urile nu asigură paza unităţii de învăţământ, urmând ca elevii să asigure costurile pentru o firmă specializată de pază, aşa-numitul fond de pază. O altă problemă generalizată la nivelul judeţului este lipsa de cantine pentru elevi. Chiar dacă legea nu obligă primăriile să asigure acest lucru, noi considerăm că elevii au nevoie şi au dreptul legitim la o masă caldă. O altă problemă este asigurarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi. Legea obligă instituţiile publice să aibă rampe pentru persoanele cu dizabilităţi, dar la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Constanţa există această problemă, neexistând facilităţi pentru persoane cu handicap fizic”, a explicat preşedintele Asociaţiei Elevilor.

    În urma acestui studiu, nicio comunitate locală din judeţ nu a reuşit să obţină nota 10, cel mai bun rezultat fiind obţinut de comuna Mihai Viteazu – nota 9 pentru că asigură toate serviciile şi facilităţile evaluate în cadrul raportului, cu excepţia cantinei şi internatului.

    Comunele Ostrov, Peştera, Ciocârlia şi oraşul Eforie sunt următoarele patru unităţi administrativ-teritoriale în acest top, cu nota 8, toate oferind un grad ridicat de servicii şi facilităţi destinate asigurării accesului la educaţie al elevilor.

    Există 11 comunităţi locale care au obţinut nota 7 (Costineşti, Mangalia, Istria, Nicolae Bălcescu, Corbu, Băneasa, Murfatlar, Cumpăna, Ovidiu, Topalu şi Târguşor), problemele principale constând în lipsa burselor şcolare, în unele cazuri a pazei unităţilor de învăţământ şi a serviciilor de cantină sau internat.

    La mijlocul clasamentului se află 30 de unităţi administrativ-teritoriale cu note de trecere, între 5 şi 6,99. În acest grup se încadrează şi municipiul Constanţa, cu nota 6. Problemele constatate la aceste comunităţi au fost legat de absenţa burselor, lipsa serviciilor de cantină şi internat şi, în unele cazuri, a unor resurse financiare pentru fondul de carte al şcolilor sau chiar lipsa decontării transportului profesorilor.

    Nu au luat notă de trecere 16 unităţi administrativ-teritoriale, acestea având note între 2 şi 4.

    “Cu excepţia unor mici investiţii în unităţile de învăţământ şi a decontării navetei profesorilor, aceste comunităţi nu asigură aproape nicio formă de servicii de bază sau facilităţi pentru elevi. Cu excepţia comunelor Bărăganu şi 23 August, niciuna dintre acestea nu oferă burse şcolare elevilor. Aceste comunităţi, în general subdezvoltate şi cu un nivel de trai general precar, nu pot avea şanse reale de dezvoltare şi îmbunătăţire a situaţie economice în lipsa unor investiţii reale în capitalul uman din comune”, se arată în studiul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

    De asemenea, opt unităţi administrativ-teritoriale – Limanu, Lipniţa, Pecineaga, Cuza Vodă, Cerchezu, Techirghiol, Tortomanu şi Vulturu – nu au oferit date pentru realizarea studiului, motiv pentru care au primit din oficiu nota 1.

    Alexandru Manda a spus că pentru culegerea datelor au fost folosite informaţii publice aflate pe site-urile primăriilor din judeţul Constanţa, iar în cazul în care ele au fost insuficiente sau inexistente a fost contactată telefonic instituţia respectivă şi s-au solicitat datele necesare, într-o formă oficială. Totodată, în anumite cazuri şi pentru anumiţi indicatori, au fost preluate date publice de pe site-urile unităţilor de învăţământ sau prin contactarea telefonică a acestora, în cazul în care colectarea online nu a fost posibilă în totalitate, susţin reprezentanţii Asociaţiei Elevilor.

    Activitatea de culegere a datelor s-a desfăşurat în perioada 1-10 septembrie.

    Alexandru Manda a spus că doreşte să prezinte acest studiu Ministerului Educaţiei, Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Prefecturii şi Consiliului Judeţean Constanţa şi îşi propune realizarea unui raport similar şi în anii următori.

  • Jocurile video intră în programa şcolară: elevii vor juca Counter-Strike, Dota 2 sau League of Legends

    Sporturile electronice (esports) vor figura în programa şcolară a trei licee din Suedia. Elevii vor putea învăţa şi practica jocuri precum Counter-Strike, Dota 2, League of Legends, scrie publicaţia suedeză Aaftonbladet.
     
    Liceele din Karlstad, Ovanåker şi Stockholm vor avea săli dotate corespunzător, unde elevii vor deprinde deopotrivă noţiuni teoretice şi practice despre jocurile video asimilate sporturilor electronice. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea de a forma echipe şcolare cu care să participe la turnee internaţionale de sport electronic.
     
    În cadrul orelor de esports din Suedia, jucători, comentatori şi analişti celebri ai sporturilor electronice vor fi invitaţi să susţină cursuri şi seminarii, iar printre examenele finale se numără organizarea de către liceeni a unui turneu important de esports.
     
    „Şcolile trebuie ofere elevilor o mai bună educaţie în privinţa societăţii contemporane, iar acest program reprezintă un pas important în această direcţie. Au existat unele reproşuri şi îndoieli pentru că le permitem elevilor să se joace la calculator în timpul orelor de curs, dar vrem să desfiinţăm prejudecata că acesta ar fi un lucru rău.”, a declarat publicaţiei , Ibrahim Khalifa, directorul Consiliului de Educaţie şi Forţă de Muncă din Sigtuna, Stockholm.
     
    În 2015, sporturile electronice (esports) au adunat 205 milioane de fani la nivel mondial, iar valoarea pieţei internaţionale a atins cifra de 612 milioane de dolari, potrivit datelor furnizate de compania americană de cercetare din domeniu, SuperData Research.
     
    Sportul electronic a devenit un fenomen şi pe plan local, România  fiind este gazda unor competiţii internaţionale precum DreamHack Bucharest.
     
    „Pasiunea liceenilor români pentru sporturile electronice este imensă. La Cupa Liceelor League of Legends, organizată de PGL, s-au înscris peste 1500 de elevi din toată ţara. În acest moment parcurgem procedura tehnică de recunoaştere a sportului electronic ca ramură sportivă în România şi sperăm ca demersul Suediei să fie un bun exemplu în acest sens. ”, a declarat Silviu Stroie, preşedinte PGL şi vicepreşedintele International eSports Federation (IeSF).

  • O echipa de liceeni reprezintă România la finala europeană a competiţiei de antreprenoriat de la Berlin

    Echipa din România, formată din Vlad Dinu, Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, elevi la Colegiul Naţional I.L. Caragiale şi coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu, va concura alături de echipe din 36 de ţări şi îşi va prezenta proiectul de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.

    Tinerii s-au calificat la finala europeană câştigând faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement, cu aplicatia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau.

    “Predatul şi învăţatul se fac în prezent într-un mod ineficient şi obositor – dar trăim în secolul XXI şi există extrem de multe tehnologii care pot îmbunătăţi experienţa elevilor şi a profesorilor la clasă. Prin SmartRead exact asta vrem să facem. Am folosit tehnologii extrem de noi, precum servicii cloud, tag-uri NFC, device-uri iBeacon şi le-am îmbinat cu metode de învăţare extrem de eficiente, precum SQ3R, creând o aplicaţie care le permite elevilor să înveţe într-un mod mai plăcut şi mai eficient, iar profesorilor să predea o lecţie mult mai bună, personalizată pe cerinţele fiecărei clase şi fiecărui elev”, a spus Vlad Dinu, unul dintre fondatorii start-up-ului.

    Printr-un sistem unic de intrebari si raspunsuri, aplicatia liceenilor ii ajuta pe elevi sa se evalueze si sa retina mai multe informatii din continutul unui manual sau al unei carti, prin intermediul unor teste la anumite puncte din carte. Aplicatia poate fi folosita pentru orice disciplina si le este utila si profesorilor, care pot obtine informatii detaliate despre modul in care elevii citesc, despre cei care inregistreaza cele mai bune rezultate, sau despre fragmentele care ii pun pe elevi in dificultate. Pe baza acestor rezultate, ei pot crea planuri personalizate de studiu si pot oferi clasei documente de lucru printr-un simplu click.

  • Programatori la păscut caprele

    Lucrul ciudat de care vorbesc este următorul: un copil din România are drumul în viaţă stabilit nu numai de părinţi, preferinţe, talente sau abilităţi, ci şi de liceul pe care îl urmează. Concret, studiile efectuate de o organizaţie nonguvernamentală care lucrează în fiecare an cu mii de adolescenţi arată că elevii din liceele tehnice sunt, cumva, marcaţi şi au un cu totul alt sistem de valori şi alte aşteptări de la viaţă, în comparaţie cu colegii lor din liceele umaniste.

    „Studiile noastre comparative vorbesc de două universuri paralele, cei tehnici şi cei umanişti. Dacă la 16 ani eşti într-un liceu teoretic sau un liceu tehnologic, în mare parte traiectoria vieţii este definită, nu prea mai ai cum să schimbi lucrurile. Totul începând de la modul cum îşi fac prieteni cei din liceul tehnologic şi cei din liceul teoretic. La teoretic găseai criterii de genul admiraţie, disciplină, performanţe, o tipologie de valori. La zona tehnologică criteriile erau altele – cei care îmi oferă respect, un pic de afectivitate. Cumva discutăm de o realitate cu carenţe destul de mari, din familie, lucruri de bază, respect, iar în partea cealaltă erau elemente aspiraţionale, de tip disciplină, muncă, performanţă, pasiune. Legat de joburi aspiraţionale, cei din liceele tehnologice spun că nici nu-şi pun problema absolvirii bacalaureatului, îşi pun problema de elemente de subzistenţă, de tipul «poate reuşesc să mă angajez» sau «poate reuşesc  să am un loc de muncă». Din păcate mi-ar fi greu să recomand părinţilor să îşi îndrume copilul spre un liceu tehnologic”, mi-a spus interlocutorul meu într-o discuţie pentru materialul de copertă al acestui număr al revistei.

    La doar câteva zile după întâlnirea cu Ştefan Pălărie, au venit rezultatele de la bacalaureat, iar liceele tehnice par a conduce în nefericitul top al celor care au căzut la examen; unele cu 100% nepromovabilitate. Din cei 63 de copii care au terminat cu 10 examenul de bacalaureat, doar trei sunt din licee tehnice. Specializarea Matematică – Informatică este campioana absolvenţilor cu 10, un alt fapt cât se poate de relevant. Însuşi numărul celor de nota 10, adică 63 de elevi din sutele de mii care au dat examenul, mi se pare a fi măcar îngrijorător. 

    Mă întreb dacă ministerul de resort a făcut vreodată o evaluare a ceea ce se întâmplă cu acele licee tehnice şi dacă a remarcat cineva aceste discrepanţe; n-aş vrea să incriminez la grămadă, dar dacă studiile indică o atare situaţie, şi şansele unor tineri de a reuşi în viaţă sunt reduse sau eliminate doar pentru că au mers la o anume şcoală, poate că ar fi lucruri de îndreptat. Există consultanţi în carieră care, sunt sigur, ar accepta bucuroşi să facă ceva muncă voluntară pentru a le reda copiilor încrederea de care au nevoie şi mentalitatea de învingători – iar astea nu sunt vorbe goale, ci lucruri de care elevii chiar au nevoie. Pentru că bănuiesc că ei sunt acolo victimele unui sistem care aplică şanse în funcţie de valori străine şcolii, de exemplu cea a conturilor bancare, şi sunt maculaţi de mediul în care trăiesc.

    Este minunat că avem programatori buni şi că aceştia devin o emblemă naţională, dar pentru fiecare programator bun avem zeci de elevi care dintr-un motiv sau altul, motive care nu le sunt imputabile, sunt excluşi din sistem şi societate. Trebuie să facem planuri concrete pentru eliminarea multiplelor segregări sociale. Egalitatea şanselor ar trebui să devină mai mult decât o vorbă, pentru că altfel cine ştie dacă nu cumva un potenţial Bill Gates paşte chiar acum caprele pe cine ştie ce maidan.

    „Tinerii spartani” ai lui Degas ilustrează, cred, bine, povestea.

  • Guvernul Turciei a impus restricţii elevilor privind difuzarea de conţinut pe Facebook şi Twitter

    Măsurile, propuse de Ministerul turc al Educaţiei, au intrat în vigoare după ce au fost publicate în Gazeta oficială pe 1 iulie, informează agenţia Dogan, conform Daily Mail.

    În conformitate cu noile măsuri, elevii nu mai au voie să distribuie pe site-uri de socializare imagini din interiorul instituţiilor de învăţământ fără încuviinţarea profesorilor. În plus, este interzisă difuzarea de opinii care ar putea insulta colegi sau cadre didactice.

    Elevii care vor fi surprinşi că au încălcat regulile riscă sancţiuni disciplinare care merg până la posibila exmatriculare.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi formaţiunea sa islamo-conservatoare Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) au fost criticaţi în mai multe rânduri pentru impunerea de măsuri restrictive în mediile online, în principal pe site-uri de socializare.

    Parlamentul Turciei a aprobat în aprilie o serie de legi care permit sporirea controlului asupra Internetului, permiţând instituţiilor guvernamentale să blocheze site-uri chiar şi fără ordine judiciare. În martie 2014, Guvernul Turciei a blocat temporar accesul la Twitter şi la YouTube, după difuzarea unor înregistrări privind acte de corupţie în care erau implicaţi apropiaţi ai lui Erdogan, la acea vreme prim-ministru.

    Partidul AKP, care a fost acuzat inclusiv de islamizarea sistemului educaţional turc, a pierdut majoritatea absolută în Parlament pentru prima dată în 13 ani în urma scrutinului din 7 iunie.

  • Subiecte şi bareme BACALAUREAT 2015. Ce s-a dat astăzi la biologie, geografie, chimie, fizică, anatomie, filosofie, informatică, economie, logică, sociologie şi psihologie

    Subiectele date la Bacalaureat 2015 la biologie, geografie, chimie, fizică, anatomie, filosofie, informatică, economie, logică, sociologie şi psihologie le găsiţi accesând link-urile de mai jos.

    Subiectele de la anatomie / Baremul de la anatomie

    Subiectele de la chimie organică (profil teoretic) / Baremul de la chimie organică (profil teoretic)

    Subiectele de la chimie organică (profil tehnologic) / Baremul de la chimie organică (profil tehnologic)

    Subiectele de la chimie anorganică (profil teoretic) / Baremul de la chimie anorganică (profil teoretic)

    Subiectele de la chimie anorganică (profil tehnologic) / Baremul de la chimie anorganică (profil tehnologic)

    Subiectele de la economie /Baremul de la economie

    Subiectele de la filosofie / Baremul de la filosofie

    Subiectele de la fizică (profilul tehnologic) / Baremul de la fizică (profilul tehnologic)

    Subiectele de la fizică (profilul teoretic) / Baremul de la fizică (profilul teoretic)

    Subiectele de la geografie / Baremul de la geografie

    Subiectele de la biologie / Baremul de la biologie

    Subiectele de la informatică (mate-info – Limbajul C/C++) / Baremul de la informatică (mate-info – Limbajul C/C++)

    Subiectele de la informatică (mate-info – Limbajul Pascal) / Baremul de la informatică (mate-info – Limbajul Pascal)

    Subiectele de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul C/C++) / Baremul de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul C/C++)

    Subiectele de la informatică (ştiinţele naturii – Limbajul Pascal) / Baremul de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul Pascal)

    Subiectele de la logică / Baremul de la logică

    Subiectele de la psihologie / Baremul de la psihologie

    Subiectele de la sociologie / Baremul de la sociologie

    Rezultatele de la Bacalaureat 2015 se afişează pe 6 iulie, până la ora 12:00, urmând ca în aceeaşi zi să se poată depune contestaţii. Pe 10 iulie se afişează rezultatele finale de la Bacalaureat 2015.

    La sesiunea iunie-iulie a Bacalaureat 2015 s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi, respectiv 163.462, au absolvit liceul la forma de învăţământ zi, 2.943 au urmat cursurile liceale la seral şi 2.540 la frecvenţă redusă, potrivit Ministerului Educaţiei.

    Dintre candidaţii înscrişi la Bacalaureat 2015, 143.949 (76,89%) provin din promoţia curentă. Numărul absolvenţilor de liceu fără bacalaureat din promoţiile anterioare este de aproximativ 340.000, însă doar 24.996 s-au înscris pentru susţinerea examenului din sesiunea iunie-iulie 2015, reprezentând 23,11% din totalul înscrişilor.

    Examenul de bacalaureat se va desfăşura doar în sălile în care sunt camere video de supraveghere. Comisiile de bacalaureat judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti trebuie să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

    Comisiile de examen vor verifica, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă, ori în cazul în care există sesizări, verificarea se va face pentru înregistrările din toate sălile de examen din unitatea de învăţământ respectivă.

    Dacă se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, comisia de bacalaureat din centrul de examen va luat măsurile necesare, care pot merge până la eliminarea candidaţilor din examen.

    Premieră la bacalaureat 2015 – lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul

    Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.

    Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

    Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.

    Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.

    De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.

    Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

    Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi “eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.