BusinessMagazin

Tag: DNA

  • DNA, nemulţumită că proiectul de buget nu îi alocă fonduri separat de cele pentru Ministerul Public

    “În urma publicării, pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice, a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2015, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a constatat următoarele: în anexele la proiectul de lege sus menţionat nu se regăseşte fila distinctă de buget pentru DNA, aşa cum prevede art. 4 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public, fără a se identifica fondurile alocate DNA pe anul 2015”, arată instituţia, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX.

    Sursa citată a precizat că, din analiza filei centralizatoare pentru întregul Minister Public, se constată că valoarea bugetului este cu 31,94 la sută mai mică decât execuţia bugetară pe 2014.

    “În plus, între diminuările bugetare pe anul 2015 se regăsesc şi o serie de cheltuieli absolut necesare bunei funcţionări a Ministerului Public (inclusiv pentru expertize judiciare, carburanţi, materiale şi servicii cu caracter funcţional)”, susţine DNA.

    Conducerea DNA a solicitat iniţial un buget pentru 2015 de aproximativ 25 de milioane euro (echivalent în lei), în comparaţie cu un buget de 20 milioane de euro aferent anului 2014, luând în considerare fondurile minime necesare bunei funcţionări a activităţii instituţieI.

    “Solicitarea iniţială, formulată în cursul lunii iulie 2014, a fost reiterată ministrului Justiţiei, respectiv ministrului delegat pentru Buget la data de 29.08.2014, respectiv 3.12.2014, solicitându-se ca, în plus, la întocmirea Legii bugetului de stat, să aibă în vedere, atât valorile cerute, cât şi menţinerea, în filă distinctă, a bugetului DNA, conform prevederilor legale în vigoare”, se mai arată în comunicatul citat.

    DNA a menţionat că, raportat la valoarea bugetului solicitat de DNA, de 25 milioane de euro, instituţia a indisponibilizat bunuri şi bani în cadrul cauzelor penale instrumentate, de aproximativ 300 milioane euro în anul 2013, iar până la 30 noiembrie 2014, de aproximativ 200 milioane de euro.

  • Cei 17 primari din Timiş suspectaţi în dosarul în care este vizat preşedintele CJ, duşi la DNA

    În ultimele două ore, la sediul DNA Timişoara au fost aduşi pe rînd, cu dube şi maşini ale anchetatorilor, primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    În total, 17 primari sunt audiaţi, la ora transmiterii acestei ştiri, la sediul DNA Timişoara.

    La intrarea în sediul DNA, unii dintre au susţinut că sunt nevinovaţi, în timp ce alţii au refuzat să facă declaraţii.

    “Nu ştiu nimic. Când ies, dacă ies, o să vă spun. Au controlat contractele de achiziţii semnate cu mai multe firme. Nu ştiu despre ce este vorba. Nici pe departe nu mă consider vinovat”, a spus Mihai Petricaş, primarul comunei Parţa.

    Primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, a declarat, la rândul său, că Titu Bojin nu i-a cerut să semneze contracte de achiziţii şi că este nevinovat.

    “Nu mi-a cerut domnul Bojin să semnez contracte cu firme. Eu stau foarte liniştit pentru că nu sunt vinovat. Momentan, sunt aici în calitate de suspect”, a spus Dan Florin Ion.

    Întrebat de jurnalişti de ce a fost adus la audieri, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo a spus: “Am cumpărat bascule”.

    Cei 17 primari din judeţul Timiş audiaţi la DNA au fost ridicaţi cu mandate de aducere, după ce la sediile primăriilor pe care le conduc au fost făcute percheziţii, fiind ridicate documente.

    În acelaşi dosar este vizat şi preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin (PSD), care a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din locuinţa sa de la Remetea Mare şi dus la sediul CJ Timiş, unde au fost făcute percheziţii în prezenţa sa. După aproximativ patru ore, a fost scos din sediul instituţiei cu mascaţii, fiind urcat într-o dubă a jandarmilor şi adus la sediul DNA central, pentru audieri.

    De asemenea, în acest dosar este cercetat şi consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    În acest sens, în 25 iunie 2014 s-a convocat şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, pe ordinea de zi fiind discutat şi “proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş pe anul 2014”.

    Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    În acest dosar, miercuri dimineaţă au fost făcute percheziţii în Bucureşti şi în 11 judeţe, fiind vizate mai multe instituţii cu care Consiliul Judeţean Timiş ar fi încheiat contracte.

    De asemenea, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Galaţi, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi, în dosarul de corupţie în care sunt vizate mai multe persoane cu funcţii de conducere din instituţii din Timiş, care ar fi încheiat contracte de achiziţii publice, prin atribuire directă, cu SC Ecomet West, în urma intervenţiei preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, şi a lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în toate cazurile, contractele au fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă.

    După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Percheziţii ale DNA la CJ Timiş şi la mai multe primării. Şeful Consiliului Judeţean, ridicat de la locuinţa sa

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au descins, miercuri dimineaţă, la locuinţa preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, din comuna Remetea Mare, aflată lângă Timişoara.

    Bojin a fost ridicat de anchetatori şi dus la sediul CJ, unde procurorii fac percheziţii în prezenţa acestuia. La intrarea în sediul instituţiei, Bojin a spus că nu ştie despre ce este vorba şi urmează să afle.

    La ora transmiterii acestei ştiri, procurorii DNA fac percheziţii şi la Direcţia Apele Române Banat, precum şi la sediile a 17 primării din judeţ, printre care Otelec şi Birda.

    La finalul percheziţiilor, Titu Bojin ar urma să fie dus la DNA central, structură care instrumentează acest dosar

    Potrivit unor surse judiciare, Titu Bojin este suspectat de luare de mită, iar ancheta vizează contracte de achiziţii atribuite ilegal de Consiliul Judeţean Timiş.

    În 10 octombie, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a fost audiat la Parchetul ICCJ într-un dosar de evaziune fiscală privind mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care a aparţinut soţiei şi fiului acestuia.

    Surse judiciare declarau pentru MEDIAFAX că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost citat de procurori pentru a da declaraţii de martor în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de evaziune fiscală de la Direcţia Apele Române Banat, cauză preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

    În 11 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş în acelaşi dosar, în care sunt vizate mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care aparţinea soţiei şi fiului acestuia. Tot atunci au fost audiaţi de procurori soţia şi fiul lui Titu Bojin. Titu Bojin declara atunci că nu are nicio implicare în dosarul de evaziune fiscală şi că nu el a semnat, în 2008, contractele dintre Direcţia Apele Române Banat şi firma care a aparţinut soţiei sale.

    Preşedintele CJ Timiş spunea că în acest dosar este vorba despre taxe şi impozite care nu au fost plătite statului de către firmă şi că toate documentele au fost semnate de contabil.

    Potrivit anchetatorilor, aceste contracte au fost semnate în anul 2008, când Titu Bojin ocupa funcţia de director al acestei Direcţii.

    Firma Temadi TMB, care a aparţinut Mariei şi lui Emilian Bojin, a fost vândută, potrivit preşedintelui CJ Timiş, în anul 2011.

    Titu Bojin a fost directorul Direcţiei Apelor Române Banat în perioada 2001- 2011, în prezent fiind preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi liderul PSD Timiş.

  • Autoritatea Electorală a transmis DNA mai multe documente în cazul alegerilor din diaspora

    Potrivit unui comunicat de presă al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), remis MEDIAFAX, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au fost trimise documentele emise privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din noiembrie 2014.

    În plus, reprezentanţii AEP au mai transmis procurorilor şi corespondenţa intra şi interinstituţională privind procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor, dar şi toate documentele şi materialele aferente şedinţelor de lucru, intra şi interinstituţionale, privind procesul de organizare şi desfăşurare în străinătate a alegerilor pentru preşedintele României din acest an.

    Până la acest moment, nicio persoană din conducerea Autorităţii Electorale Permanente nu a fost chemată la audieri în dosarul privind organizarea alegerilor în secţiile de votare din străinătate.

    Dosarul privind problemele înregistrate la votul din diaspora a fost preluat, în 4 decembrie, de Direcţia Naţională Anticorupţie, de la procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

    Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a PICCJ, prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului.

    Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

    Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC “nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens”. Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

    Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

  • Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri: DNA cere arestarea preventivă a judecătorului Andras Ordog

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) îl acuză pe Lorand Andras Ordog de abuz în serviciu şi luare de mită, anchetatorii considerând că magistratul trebuie cercetat în continuare în stare de arest. Materialul probator prin care anchetatorii cer arestarea lui Ordog a fost trimis, luni, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Conform referatului cu propunere de arestare, în iunie 2010, Lorand Andras Ordog, în calitate de judecător, a primit de la Ioan Adam, avocat în respectiva cauză, 10.000 de euro, pentru a da o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, respectiv lui Gheorghe Paltin Sturdza. Banii au fost primiţi chiar în biroul magistratului de la Tribunalul Covasna.

    După ce a primit banii, Ordog, împreună cu ceilalţi doi membri ai completului, a admis recursul împotriva unei sentinţe pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, respectiv Judecătoria Sfântu Gheorghe.

    Ulterior, în martie 2012, Lorand Andras Ordog i-a mai cerut lui Ioan Adam, avocat într-un dosar aflat pe masa magistratului, suma de 50.000 de euro, pentru a-i da o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, adică tot lui Gheorghe Paltin Sturdza. Banii au fost ceruţi tot în biroul judecătorului, iar Ioan Adam a promis că-i va da această sumă.

    “După formularea deciziei (dispuse de judecătorul Ordog Lorand Andras, împreună cu judecătorii Uţă Gabriel şi Velican Maria Daniela), avocatul Adam Ioan i-a dat lui Ordog Lorand Andras suma de 10.000 de euro din suma promisă anterior. Decizia respectivă a fost dată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, urmare a unei analize şi interpretări părtinitoare a probelor, denaturându-se vădit starea de fapt”, susţine DNA.

    Astfel, prin măsura luată de cei trei magistraţi, Romsilva ar fi fost prejudiciată cu aproape 304 milioane de euro, ceea ce reprezintă contravaloarea a 43.227 de hectare de teren forestier.

    Consiliul Superior al Magistraturii a încuviinţat, în 4 decembrie, solicitarea luării măsurii arestării preventive/a arestului la domiciliu, a judecătorului.

    Judecătorul Lorand Andras Ordog, alături de magistratul Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, este cercetat în libertate în dosarul retrocedărilor ilegale de ternuri forestiere, după ce un complet de la ICCJ a ridicat, în 31 octombrie, măsura controlului judiciar.

    În acest dosar, până la acest moment, au fost arestaţi Viorel şi Andrei Hrebenciuc, Gheorghe Paltin Sturdza, precum şi deputatul PSD Ioan Adam.

    Procurorii DNA susţin că, în aprilie 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Paltin Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Potrivit anchetatorilor, începând din aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, cu Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu, a constituit şi coordonat un grup, care a fost sprijinit ulterior şi de alte persoane, ce urmărea să obţină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei, pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate, precum şi vânzarea rapidă a terenului forestier în suprafaţă de 43.227 de hectare, dobândit prin hotărârea judecătorească din 2012 de la Tribunalul Covasna.

    În acest sens, în aprilie 2013, Hrebenciuc şi Bengescu le-ar fi promis deputatului Ioan Adam şi lui Paltin Sturdza că-i va determina pe funcţionarii publici care trebuiau să îl pună în posesie pe Sturdza şi să elibereze titlul de proprietate pentru terenul de 43.227 de hectare – printre care Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, Comisiile locale de Fond Funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău, ITRSV Suceava şi Romsilva – să urgenteze îndeplinirea actelor sau să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău. Hrebenciuc şi Bengescu ar fi acceptat să primească de la cei doi, în schimbul intervenţiilor sale, bani sau alte foloase, au precizat procurorii.

    Hrebenciuc mai este acuzat că, începând din 2013, i-ar fi solicitat senatorului PSD Ilie Sîrbu să-i transmită “mesaje obligatorii” directorului general al Romsilva, Adam Crăciunescu, membru în acelaşi partid, în legătură cu modul în care Romsilva trebuia să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele peste 43.000 de hectare de pădure.

    În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

  • O nouă condamnare pentru Cornel Penescu: Cinci ani de închisoare în dosarul “Fotbal Club 2005”

    Penescu a fost găsit vinovat de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la evaziune fiscală şi a primit o pedeapsă de trei ani, la care s-a adăugat un sport de doi ani, motiv pentru care, în acest dosar, el va avea de executat cinci ani de închisoare. De asemenea, omului de afaceri i s-au interzis mai multe drepturi, între care şi cea de a ocupa funcţiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială, atât în perioada în care este încarcerat, cât şi încă cinci ani după efectuarea pedepsei.

    În acelaşi dosar a fost condamnat la patru ani de închisoare Gheorghiţă Pieca, administrator al firmei Fotbal Club 2005. El a fost găsit vinovat de complicitate la dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală.

    Fostul director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul ANAF Argeş, Grigore Gheorghe, a fost condamnat de acelaşi complet de judecată la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual.

    Adrian Ceauşescu, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţate Argeş, judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la evaziune fiscală, fals intelectual, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

    Pe de altă parte, o fostă angajată a lui Penescu, implicată în acelaşi dosar, a scăpat de condamnare. Lucia Weiss, director economic la firma PIC SA, acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, a fost achitată.

    Instanţa a mai dispus ca Penescu, Pieca, Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu să plătească aproape 600.000 de lei, ceea ce reprezintă prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligaţia a devenit scadentă si până la data executării integrale a plăţii.

    Decizia de miercuri a instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor antciroupţie, între 2006 şi 2008, Cornel Penescu, în calitate de acţionar majoritar al firmei PIC SA şi acţionar majoritar al Fotbal 2005 Piteşti, i-a oferit lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, administrator al PIC SA, sume de bani şi bunuri în valoare totală de 9.381 lei.

    Banii şi bunurile au fost date pentru ca Gheorghe Grigore, în calitatea de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de omul de afaceri Penescu.

    Drept urmare, susţin anchetatorii, în octombrie 2008, la cererea lui Gheorghe Grigore, Adrian Ceauşescu Adrian, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, care la acel moment erau inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţe Argeş, au întocmit un raport de inspecţie fiscală, cu menţiuni false, care a avut drept consecinţă favorizarea firmelor controlate de Penescu. Ei au prejudiciar astfel bugetul de stat cu 572.280 lei, reprezentând TVA.

    Mai mult, conform DNA, echipa de control care a întocmit raportul de inspecţie a fost desemnată de Gheorghe Grigore, la cererea lui Cornel Penescu.

    Pentru recuperarea prejudiciului din acest dosar, procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin lui Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu, sechestru care a fost menţinut de instanţa Tribunalului Ilfov.

    În prezent, Cornel Penescu este închis la Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în septembrie 2013. Pedeapsa a fost dispusă în dosarul în care omul de afaceri a fost găsit vinovat de faptul că i-a dat mită 50.000 de euro fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, pentru a obţine diverse servicii.

    În octombrie 2013, omul de afaceri a fost din nou condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul “mită la Garda Financiară”. În acest caz, el a fost găsit vinovat că le-a dat bani unor inspectori pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constatarea neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL şi SC Onita SRL.

    După condamnările din 2013, Cornel Penescu mai primit o pedeapsă definitivă, de la judecătorii instanţei supreme. Este vorba despre trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat că l-a plătit pe fostul arbitru Ionică Serea să ajute echipa FC Argeş într-un meci cu Steaua Bucureşti.

    Cornel Penescu mai aşteaptă o sentinţă definitivă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul căreia se află dosarul în care este acuzat, alături de fostul preşedintele al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, de deturnare de fonduri PHARE de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare. În primă instanţă, Penescu a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare.

  • O nouă condamnare pentru Cornel Penescu: Cinci ani de închisoare în dosarul “Fotbal Club 2005”

    Penescu a fost găsit vinovat de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la evaziune fiscală şi a primit o pedeapsă de trei ani, la care s-a adăugat un sport de doi ani, motiv pentru care, în acest dosar, el va avea de executat cinci ani de închisoare. De asemenea, omului de afaceri i s-au interzis mai multe drepturi, între care şi cea de a ocupa funcţiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială, atât în perioada în care este încarcerat, cât şi încă cinci ani după efectuarea pedepsei.

    În acelaşi dosar a fost condamnat la patru ani de închisoare Gheorghiţă Pieca, administrator al firmei Fotbal Club 2005. El a fost găsit vinovat de complicitate la dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală.

    Fostul director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul ANAF Argeş, Grigore Gheorghe, a fost condamnat de acelaşi complet de judecată la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual.

    Adrian Ceauşescu, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţate Argeş, judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la evaziune fiscală, fals intelectual, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

    Pe de altă parte, o fostă angajată a lui Penescu, implicată în acelaşi dosar, a scăpat de condamnare. Lucia Weiss, director economic la firma PIC SA, acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, a fost achitată.

    Instanţa a mai dispus ca Penescu, Pieca, Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu să plătească aproape 600.000 de lei, ceea ce reprezintă prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligaţia a devenit scadentă si până la data executării integrale a plăţii.

    Decizia de miercuri a instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor antciroupţie, între 2006 şi 2008, Cornel Penescu, în calitate de acţionar majoritar al firmei PIC SA şi acţionar majoritar al Fotbal 2005 Piteşti, i-a oferit lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, administrator al PIC SA, sume de bani şi bunuri în valoare totală de 9.381 lei.

    Banii şi bunurile au fost date pentru ca Gheorghe Grigore, în calitatea de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de omul de afaceri Penescu.

    Drept urmare, susţin anchetatorii, în octombrie 2008, la cererea lui Gheorghe Grigore, Adrian Ceauşescu Adrian, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, care la acel moment erau inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţe Argeş, au întocmit un raport de inspecţie fiscală, cu menţiuni false, care a avut drept consecinţă favorizarea firmelor controlate de Penescu. Ei au prejudiciar astfel bugetul de stat cu 572.280 lei, reprezentând TVA.

    Mai mult, conform DNA, echipa de control care a întocmit raportul de inspecţie a fost desemnată de Gheorghe Grigore, la cererea lui Cornel Penescu.

    Pentru recuperarea prejudiciului din acest dosar, procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin lui Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu, sechestru care a fost menţinut de instanţa Tribunalului Ilfov.

    În prezent, Cornel Penescu este închis la Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în septembrie 2013. Pedeapsa a fost dispusă în dosarul în care omul de afaceri a fost găsit vinovat de faptul că i-a dat mită 50.000 de euro fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, pentru a obţine diverse servicii.

    În octombrie 2013, omul de afaceri a fost din nou condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul “mită la Garda Financiară”. În acest caz, el a fost găsit vinovat că le-a dat bani unor inspectori pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constatarea neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL şi SC Onita SRL.

    După condamnările din 2013, Cornel Penescu mai primit o pedeapsă definitivă, de la judecătorii instanţei supreme. Este vorba despre trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat că l-a plătit pe fostul arbitru Ionică Serea să ajute echipa FC Argeş într-un meci cu Steaua Bucureşti.

    Cornel Penescu mai aşteaptă o sentinţă definitivă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul căreia se află dosarul în care este acuzat, alături de fostul preşedintele al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, de deturnare de fonduri PHARE de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare. În primă instanţă, Penescu a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare.

  • Mircea Moloţ avea în biroul de la CJ Hunedoara un document care conţine secrete de stat

    Mircea Moloţ (PNL) este audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.00 de lei.

    În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

    Procurorii DNA Alba, în baza probelor şi a documentelor de la dosar, au stabilit că poate fi pusă în mişcare acţiunea penală în cazul lui Mircea Moloţ, pentru trafic de influenţă, luare de mită, instigare la spălare de bani, conflict de interese, deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi fapta persoane care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Ioan Balint este suspectat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare de bani, iar Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva la data faptelor, de abuz în serviciu.

    Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, este acuzat de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la spălare de bani, iar Mariana Frăţilescu, administrator al SC Fabimar Prestcom SRL, de complicitate la conflict de interese.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.

  • Deputatul Cătălin Teodorescu a fost pus sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara

    -ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Moloţ ar fi condiţionat acordarea de fonduri comunei Turdaş de modul în care se vota la alegeri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), este audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la CJ, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, în 31 octombrie, procurorii au extins urmărirea penală in rem în acest dosar, pentru “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    Anchetatorii arată că, în 19 octombrie, Mircea Moloţ s-ar fi folosit de autoritatea dată de funcţia publică pe care o deţine în virtutea faptului că îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, pentru direcţionarea unor fonduri guvernamentale către bugetul comunei Turdaş, în tranşe, contrar dispoziţiilor legale, “suma finală fiind condiţionată de modul în care alegătorii din comuna respectivă îşi vor exprima opţiunea de vot” la alegerile prezidenţiale.

    De asemenea, tot în 31 octombrie a fost extinsă urmărirea penală in rem şi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În cazul acestei fapte, procurorii au date că SC Viva Construct a executat lucrările de asfaltare în localitatea Aurel Vlaicu, deşi nu avea autorizaţie şi contract, plăţile fiind făcute ilegal.

    Anchetatorii susţin că aceste aspecte sunt susţinute şi de convorbirea telefonică purtată de către Viorel Rotar, director tehnic la CJ Hunedoara, cu un angajat al SC Viva Construct SRL, la data de 20 iunie 2014, precum şi de convorbirea telefonică purtată de Vasile Axinte, administrator şi acţionar al aceleiaşi firme, cu un angajat al CJ Hunedoara, în 25 iunie.

    “Lucrările de asfaltare realizate de Viva Construct pe o distanţă de 2 km nu au la bază un contract legal încheiat, ci o comandă, cei doi interlocutori confirmând faptul că au dificultăţi în justificarea consumului de materiale pe situaţii de lucrări”, se mai arată în documentele citate.

    La percheziţiile care au fost făcute în 7 noiembrie, procurorii DNA Alba au ridicat documente din biroul preşedintelui CJ Mircea Ioan Moloţ, şi cel al vicepreşedintelui Tiberiu Ioan Balint, nicio persoană nefiind dusă atunci la audieri.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara declara că procurorii au ridicat din locuinţa sa “o sumă de bani”, “18 coli din care două pagini de ziar”, CV-ul unei persoane şi “un bileţel găsit într-un plic cu bani”.

    Moloţ a spus că procurorii l-au întrebat despre legăturile sale cu anumite firme, din care de unele societăţi ştia, de altele nu. Moloţ a adăugat că a citit ulterior în presă că este vorba despre unele lucrări făcute “pe licitaţie” de Apa Prod, nu de Consiliul Judeţean, adăugând că nu ştie despre ce este vorba.

    “E o societate care într-adevăr este în subordinea CJ, dar eu habar nu am când se face şi ce se face. E problema firmei şi responsabilitatea ei, nu am tangenţă cu licitaţiile respective. (…) Am citit comunicatul DNA şi pe cuvânt de onoare am aflat că este vorba despre o firmă care este a ginerelui meu sau e angajat el acolo. Suntem două familii diferite, fiecare cu afacerile lui, fără să mă intereseze cine şi ce contracte are”, a declarat Moloţ.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, la acea dată director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.