BusinessMagazin

Tag: consum

  • Gfk: Încrederea consumatorilor din UE a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani

    Rolf Bürkl, expertul în consum al GfK comentează: „Consumul privat s-a dovedit a fi unul dintre pilonii principali ai economiei europene în ultimul trimestru, în condiţiile în care numeroase ţări şi-au îmbunătăţit ori şi-au menţinut înclinaţia către cumpărare în acest trimestru. Aceste rezultate contrazic rezultatele relativ mixte obţinute de diverse ţări la alţi indicatori: aşteptările economice au scăzut în Franţa, Germania şi Portugalia, iar aşteptările privind veniturile au scăzut, de asemenea, în Franţa, Austria şi Germania, în comparaţie cu trimestrul al doilea al acestui an.”

    România: Aşteptările privind economia şi veniturile au variat într-o măsură nesemnificativă, dar dorinţa de cumpărare a crescut

    În ciuda creşterii veniturilor, scăderii inflaţiei şi reducerii TVA-ului, consumatorii din România s-au arătat prea puţin dispuşi să îşi schimbe opinia asupra perspectivei economice în timpul trimestrului al treilea.

    După un trimestru doi cu variaţii minime, aşteptările economice au fluctuat pe parcursul trimestrului III, revenind la aproximativ acelaşi nivel ca la finalul trimestrului anterior. Luna septembrie s-a încheiat la valoarea de 6,3 puncte, cu aproape un punct mai puţin decât la finalul trimestrului II, dar cu 5 puncte peste valoarea din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Aşteptările privind veniturile au înregistrat, de asemenea, o mică scădere la începutul trimestrului III, dar apoi s-au stabilizat la nivelul de 24,2 puncte până la finalul trimestrului. Această variaţie reprezintă o scădere de 2 puncte faţă de sfârşitul trimestrului anterior, dar o creştere de 3,4 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Înclinaţia către cumpărare a înregistrat cea mai mare variaţie. La începutul trimestrului s-a menţinut la nivelul perioadei anterioare, dar în septembrie a crescut la 12 puncte. Aceasta reprezintă o creştere de 6,4 puncte faţă de finalul trimestrului II şi o creştere de 9,7 puncte faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Se apropie SFÂRŞITUL uneia dintre cele mai importante afaceri din lume?

    Departamentul de Energie din SUA se aşteaptă ca 2017 să bifeze un consum pe piaţa americană, dat fiind că numărul de kilometri parcurşi pe şosele sunt tot mai mulţi – deopotrivă în ce îi priveşte pe consumatori dar şi activităţile de transport ale companiilor.

    În al treilea trimestru din 2015, numărul de vehicule de pe piaţa Marii Britanii a crescut cu 600.000 de unităţi, ajungând la 25,8 milioane. În SUA, sunt 275 de milioane de maşini, iar cele mai multe din toate aceste maşini au nevoie de benzină sau motorină.

    În acest context, pare foarte ciudat că în ultimele decenii numărul de staţii de benzină a scăzut uşor. De pildă, din 2002 până în 2012 numărul de benzinării a scăzut de la 170.018 la 156.065. Cum e posibil ca, în condiţiile în care cererea de combustibili este atât de mare, să se reducă numărul de benzinării?

    Un răspuns se leagă de terenuri: în oraşele mari şi în jurul acestora, preţurile suprafeţelor de teren sunt tot mai mari. Conform New York Times, în Manhattan sunt 50 de benzinării, mai puţine cu 30 faţă de acum opt ani.

    Pe de altă parte, afacerile cu benzinării nu sunt profitabile decât la rulaje foarte mari de mărfuri şi combustibili. Statisticile arată că pe piaţa din SUA, doar una din trei staţii de benzină câştigă bani. Un retailer obişnuit câştigă 200 de dolari pe zi.

    Unul dintre motive, cel puţin pe piaţa americană, este preţul redus al combustibililor. Pe de altă parte, în SUA, la benzinării clienţii puteau nu numai să alimenteze, ci să-şi şi repare maşinile. În prezent, cu modele de maşini tot mai complicate şi tehnologizate, un atelier mecanic neutilat cu sisteme complicate nu mai poate face faţă. Ori tocmaia această tehnologie necesară pentru reparaţii este costisitoare, iar antreprenorii care au deţinut astfel de afaceri nu pot ţine pasul cu noile tendinţe.

  • Guvernul estimează un consum energetic cu 1,1% mai mare decât în 2016

    „Practic, prin Programul aprobat astăzi, a fost stabilit nivelul stocurilor de combustibili în vederea producerii de energie pe care producătorii trebuie să îl asigure până la data de 15 noiembrie anul curent, dar şi necesarul de volum de apă din lacurile de acumulare”, se arată în comunicat.

    Ministerul Energiei precizează că la estimarea nivelului stocurilor de combustibili, respectiv la elaborarea Programului au stat prognozele realizate de Comisia Naţională de Prognoză şi Dispecerul Energetic Naţional, precum şi cele ale Administraţiei Nationale de Meteorologie şi ale Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. „După analiza tuturor informaţiilor livrate de aceste instituţii, a fost luată în calcul pentru iarna 2017-2018 o creştere medie a consumului de energie electrică de 1,1% faţă de Programul de iarnă anterior (2016-2017)”, precizează ministerul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consumul de energie electrică a scăzut cu 0,7% în primele opt luni din 2017

    În perioada 1 ianuarie – 31 august 2017, resursele de energie primară au crescut cu 2,9%, iar cele de energie electrică au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 2,6%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Principalele resurse de energie primară în primele opt luni din 2017, au totalizat 22,2 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 630.300 tep faţă de perioada perioada similară din 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU GfK: „O pauză de la tehnologie” – una dintre activităţile cotidiene pentru pe care le fac oamenii pentru a-şi menţine sanatatea

    Ceea ce este mai surprinzător este că aproape un număr egal de persoane (62%) includ acum “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” ca pe ceva ce “fac regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică”. Procentul a crescut faţă de 2014, când se situa la 56%.

    Nevoia de a beneficia de somn suficient ca parte a rutinei de sănătate a rămas constantă în ultimii trei ani. Cu toate acestea, există unele creşteri notabile în alte activităţi – în special urmarea unei diete, deconectarea de la tehnologie, remediile alternative şi consumul de alimente sănătoase. Studiul GfK arată că “petrecerea unui timp de calitate” a făcut un pas înainte în percepţia oamenilor cu privire la ceea ce îi menţine fizic sănătoşi. “O pauză de la tehnologie” a crescut de la una din patru persoane care făceau acest lucru în mod regulat (24%) în 2014, la una din trei persoane (34%) în acest an – a doua creştere majoră în toate activităţile enumerate. În plus, “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” a crescut de la peste jumătate (56%) în 2014, la puţin sub două treimi (62%) în acest an.

    Consumarea alimentelor potrivite primeşte mai multă atenţie decât în ​​trecut. „O dietă specifică” a urcat de la 18% în 2014 la 30% în prezent, cea mai mare creştere între toate activităţile enumerate. Şi “a mânca sănătos” este menţionat acum de 65% dintre respondenţi, faţă de 58% în 2014.

    Mexic, Spania şi Canada – între primele cinci ţări în care petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie este esenţială pentru sănătate

    Aproape trei sferturi din populaţia online din Mexic petrece regulat timp cu familia, prietenii sau animalele de companie pentru a-şi păstra sănătatea – cel mai mare procent din toate cele 17 ţări analizate. Mexicul este urmat de Spania şi Argentina (cu câte 71%), de Canada şi de Brazilia (68%).

    Mexicul se află, de asemenea, în fruntea listei atunci când vine vorba de a lua o pauză de la tehnologie ca o activitate care contribuie la menţinerea sănătăţii fizice, 43% din populaţia online făcând acest lucru în mod regulat. Următoarele ţări clasate sunt China (40%), Argentina (39%), Spania (38%) şi Brazilia (34%).

    Despre studiu

    GfK a chestionat online 23.000 de consumatori (în vârstă de 15 ani şi peste) din 17 ţări pentru a afla care sunt activităţile dintr-o listă dată pe care le practică în mod regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică.

    Ţările analizate în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

    Colectarea datelor din teren a fost finalizată în vara anului 2017. Datele sunt ponderate pentru a reflecta compoziţia demografică a populaţiei online în vârstă de 15+ din fiecare ţară. Media globală este ponderată pe baza dimensiunii fiecărei ţări proporţional cu celelalte ţări.

    În studiul asemănător realizat în 2014, GfK a intervievat mai mult de 21.000 de consumatori din 16 ţări (cu excepţia Olandei).

  • Porsche lansează un nou model hibrid: cum arată Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo – FOTO

    Noul vârf de gamă Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo va combina un motor V8 de 4 litri cu un motor electric, generând o putere de 500 kW/680 CP (consum mixt de combustibil 3,0 l/100 km, consum mixt de energie 17,6 kWh/100 km; emisii de CO2 69 g/km).

    Imediat ce motorul Panamera Turbo depăşeşte turaţia de ralanti, acesta oferă un cuplu de 850 Nm. Acest lucru înseamnă că vehiculul accelerează de la zero la 100 km/h în 3,4 secunde şi atinge o viteză maximă de 310 km/h.

    Consumul mediu, conform standardului New European Driving Cycle (NEDC), este de 3,0 l/100 km. Cel mai puternic Sport Turismo are o autonomie de până la 49 de kilometri, folosind doar energie electrică şi producând, prin urmare, zero emisii.

    Designul include un hayon de mari dimensiuni, un portbagaj cu un prag coborât, un compartiment pentru bagaje mai voluminos şi o configuraţie de 4 + 1 locuri.

    Strategia de boost folosită în producţia de serie a Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo cu tracţiune integrală a fost preluată de la modelul super sport Porsche 918 Spyder. Chiar şi la 1.400 rpm, motorul V8 biturbo (404 kW/550 CP) şi motorul electric (100 kW/136 CP) ating cuplul maxim al sistemului – 850 Nm. Ambreiajul pentru deconectarea motorului, integrat în modulul hibrid, este acţionat electromecanic prin intermediul unui actuator electric (Electric Clutch Actuator). Rezultatul este timpul scurt de răspuns şi un nivel ridicat de confort. Cutia cu dublu ambreiaj în opt viteze Porsche Doppelkupplung (PDK) transmite puterea către sistemul de tracţiune integrală adaptivă Porsche Traction Management (PTM).

    În ciuda performanţelor obţinute, consumul de carburant măsurat de NEDC a fost de 3,0 l/100 km şi un consum de putere de 17,6 kWh/100 km. Turbo S E-Hybrid Sport Turismo are o autonomie de până la 49 de kilometri şi atinge o viteză maximă de 140 km/h atunci când este utilizat exclusiv motorul electric, cu zero emisii. Bateria litiu-ion are o capacitate de 14,1 kWh, iar durata de încărcare poate varia de la 2,4 până la 6 ore, în funcţie de acumulator şi de tipul de alimentare.

  • Angajaţii români consideră că merită salarii cu 1.000 de lei mai mari decât cele pe care le au în prezent. Salariaţii din Bucureşti au cele mai ridicate aşteptări

    Dacă anul trecut un român ar fi acceptat să se angajeze pe un salariu mediu de 2.550 de lei, acum aşteptările pornesc de la minimum 2.844 de lei.

    Mai mult, participanţii la studiu consideră că ar merita salarii cu 40% mai mari decât cele pe care le obţin pentru joburile curente. În medie, diferenţa dintre salariul curent şi cel considerat just la nivelul pieţei este mai mare de 1.000 de lei.
    Cele mai mari diferenţe apar în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani care au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 1.500 de lei, însă consideră că o remuneraţie justă pentru postul pe care îl ocupă ar fi cu 50% mai mare, în medie de 2.261 de lei. La polul opus, decalajele cele mai mici între salariile curente şi cele considerate juste se înregistrează în rândul respondenţilor cu vârsta între 35 şi 45 de ani, aceştia considerând că ar trebui să câştige cu 33% mai mult decât în prezent.

    “Creşterea aşteptărilor salariale este explicată pe de-o parte de contextul economic favorabil: creşterea economică a determinat creşterea numărului de locuri de muncă, iar pe de altă parte şi de faptul că majorările de salarii din sectorul public pun presiune şi creează noi aşteptări şi în sectorul privat”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs.

    Totodată, angajaţii se aşteaptă ca schimbările locului de muncă să le aducă şi o creştere a salariului, reiese din sondajul eJobs. Cu toate acestea, ei spun că ar accepta să-şi schimbe jobul dacă li s-ar oferi cel puţin 500 de lei în plus faţă de salariul actual, adică cu 19,3% mai mult decât salariile pe care le câştigă în prezent, în medie de 2.640 de lei.

    Candidaţii din management şi construcţii domină în topul aşteptărilor salariale, depăşindu-i pe cei din IT, bănci sau asigurări, potrivit studiului eJobs. Cel mai ridicat nivel al aşteptărilor îl au cei cu poziţii de management (4.547 lei lunar) şi angajaţii din construcţii (4.071 lei lunar), urmaţi de cei din IT Software (4.028 lei lunar). În cazul salariaţilor din bănci, salariul considerat just este în medie de 3.601 lei, iar în asigurări de 3.831 lei lunar.

    În ceea ce priveşte salariile curente, clasamentul este asemănător din punct de vedere al domeniilor, însă la un nivel mai redus al salariilor: management (3.497 lei), construcţii (3.133 lei), IT Software (2.734 lei), import-export (2.734 lei).

    Salariaţii din zona Bucureşti-Ilfov au cele mai ridicate aşteptări salariale: o medie de 3.557 de lei a salariului considerat just, dar şi cel mai ridicat nivel al salariilor curente (medie de 2.699 lei). La polul opus se află regiunea Nord – Est (Moldova), cu aşteptări salariale cu 19% mai reduse decât în Bucureşti – Ilfov şi cu salarii curente medii de 2.101 lei.
     

  • Unde să NU te duci dacă îţi place să mănânci, bei şi să fumezi

    Indexul stabileşte astfel care sunt cele mai restrictive locuri pentru mâncat, băut, fumat şi fumat ţigări electronice în Uniunea Europeană.

    Potrivit Business Insider, din 28 de ţări, Finlanda se află pe locul I în acest clasament, cu 51,6 puncte; Regatul Unit se află pe al doilea, cu 37,4 puncte. Republica Cehă, Germania şi Slovacia sunt statele cu cele mai puţine restricţii.

    România se află în partea de jos a clasamentului, pe locul 22, fiind una dintre cele opt ţări cel mai puţin restrictive (alături de Austria, Olanda, Luxemburg, Slovacia, Germania).

    2016 a fost un an prost pentru cei care vapează, în contextul în care 11 ţări interzic acum folosirea ţigaretelor electronice oriunde este interzis şi fumatul – Finlanda, Luxemburg, Ungaria şi Polonia sunt statele care au abordat cel mai recent această politică.

    Finlanda are acum cea mai restrictivă legislaţie în ce priveşte ţigările electronice şi se află în capul listei şi când vine vorba despre alcool; este urmată de Suedia. Pe de altă parte, Finlanda a renunţat la taxele pe produsele de cofetărie, ciocolată şi îngheţată în ianuaraie 2017.

  • PIB-ul României creşte pe consum. Pericolul ascuns în spatele datelor-record de creştere economică

    România are nevoie de „al doilea pilon, absolut necesar al creşterii economice şi anume sustenabilitatea. (…) Asta ar fi expresia sănătăţii creşterii economice. Nu o avem, încă, şi trebuie să dăm bice în această privinţă că altfel vom face creştere economică fără să asigurăm şi necesara bunăstare”, mai arată acesta.

    Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2017 a fost de 207636,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,6% faţă de trimestrul I 2017 şi cu 5,7% faţă de trimestrul II 2016, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.

    În ceea ce priveşte primul semestru al acestui an, Produsul Intern Brut estimat a fost de 411300,2 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,7% faţă de semestrul I 2016.

    Iar, pentru semestrul al doilea din 2017, Produsul Intern Brut, serie brută, estimat a fost de 196641,7 milioane de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,9% faţă de trimestrul II 2016.

    Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2017 a fost de 360856,5 milioane lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 5,8% faţă de semestrul I 2016.

    La creşterea PIB, în semestrul I 2017 faţă de semestrul I 2016, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

    – Industria (+1,7%), cu o pondere de 23,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 7,3%;

    – Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,5%), cu o pondere de 19,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,1%;

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ansamblul exclusivist de birouri unde soluţiile de iluminat folosite reduc consumul de energie electrică cu peste 50% faţă de variantele convenţionale

    „Noul spaţiu, iluminat în premieră cu cele mai moderne soluţii LED, reprezintă exemplul ideal de administrare eficientă a luminii naturale, întrunind toate criteriile impuse de conceptul smart office. Ne bucurăm că, prin intermediul sistemului şi al corpurilor de iluminat special create pentru a oferi atât eficienţă energetică, cât şi confort, am putut contribui la finalizarea celui mai sustenabil complex de birouri din România”, a declarat Silviu Bulzan, key account manager office & industry CEE, Philips Lighting.

    Peste 500 de corpuri de ilumint LED au fost instalate în toate zonele clădirii cu o suprafaţă de aproximativ 7.700 mp, realizând o reducere a consumului de energie electrică cu peste 50% faţă de variantele convenţionale. Sistemul de iluminat al birourilor este format din corpuri arhitecturale suspendate Flatmoon şi oferă chiriaşilor datorită chiriaşilor flexibilitatea opţiunilor de control – corpurile de iluminat pot fi puse în funcţiune exclusiv în momentul şi în locul în care este nevoie de lumină, contribuind astfel la maximizarea economiei.