Tag: Comisia Europeana

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mădălina Teodorescu, director general adjunct Piraeus Bank România: „Este important să rămâi cu picioarele pe pământ. Şi să te ţii bine ca să nu te răstorni la prima groapă.”

    Piraeus Bank, sucursala locală a grupului elen cu acelaşi nume, a raportat un profit brut de 3,8 milioane de euro în intervalul ianuarie – septembrie al acestui an. Spre comparaţie, în aceeaşi perioadă a anului trecut Piraeus Bank a înregistrat pierderi. Trecerea pe profit este rezultatul unui proces de eficientizare şi restructurare a operaţiunilor locale.

    Mădălina Teodorescu are o experienţă de peste 20 de ani în industria financiar-bancară din România. Din 2014 conduce operaţiunile de retail şi microîntreprinderi în cadrul Piraeus Bank România, cu rol determinant în extinderea şi consolidarea portofoliului de produse bancare şi în coordonarea departamentelor de marketing, management al performanţei, carduri şi electronic banking, precum şi a reţelei de sucursale. Timp de 12 ani a ocupat diferite funcţii executive în cadrul Raiffeisen Bank, cu responsabilităţi în arii cheie precum vânzari retail şi distribuţie, credite persoane fizice şi private banking. Printre companiile în care şi-a desfăşurat activitatea se mai numără Citibank şi BCR.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Trecerea din zona de corporate în cea de retail, când m-am alăturat echipei Raiffeisen, cred că a fost cea mai grea decizie, însă, incontestabil, dezvoltarea mea ulterioară reprezintă cea mai mare satisfacţie profesională pentru că am avut libertatea de a crea un business căruia în trei ani i-au crescut cota de piaţă la 15%, pornind aproape de la zero. Eu îmi începusem cariera în corporate banking, într-o perioadă în care domeniul creştea puternic. Construisem un portofoliu de clienţi, eram conectată într-o piaţă încă la început, e drept, şi lucrurile evoluau frumos. Apoi a venit oportunitatea de a schimba taberele şi aşa am intrat în prima linie a businessului. Cred că mai degrabă din întâmplare, însă a fost o mutare definitorie pentru cariera mea.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am construit foarte multe alături de echipa Raiffeisen în cei 12 ani petrecuţi împreună şi mare parte din ce sunt eu ca om şi ca profesionist azi se datorează oamenilor cu care am lucrat şi proiectelor pe care le-am făcut împreună. Eu sunt un mare susţinător al muncii în echipă. Trăim într-un mediu economic şi social foarte dinamic în care un om poate ajunge să îşi schimbe cariera şi de 4-5 ori de-a lungul vieţii. Iar ritmul va creşte, nu va scădea. Totul este competitiv şi, din păcate, dispare capacitatea de a înţelege celălalt punct de vedere şi de a găsi o soluţie în echipă. Inclusiv studiile arată că dezvoltarea creierului uman s-a datorat în primul rând nevoii de a relaţiona, colabora şi de a munci în echipă. Cred că asta este cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o şi pe care ar trebui să o reînvăţăm cu toţii, periodic, mai ales atunci când tindem să devenim hipercompetitivi.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Cred foarte tare că greşeala este mama învăţăturii. Cele mai mari greşeli în viaţă sunt şi cele mai bune lecţii. Problemele apar doar când persişti în greşeală. De aceea este important să rămâi cu picioarele pe pământ, cum spunem noi, românii. Şi să te ţii bine ca să nu te răstorni la prima groapă.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Uitându-mă în urmă, aş spune mai degrabă că îmi doream să fiu bancher încă de mică. Îmi amintesc cum deja pe la 7-8 ani aveam o puşculiţă în care strângeam bani şi îi împrumutam mamei, cu dobândă. De multe ori reflectez, dacă puteam să aleg o altă profesie, care dintre ele mi-ar fi plăcut? Cu siguranţă sunt foarte multe meserii frumoase, însă în viaţă trebuie să faci ceea ce-ţi place. Iar mie îmi place foarte mult ceea ce fac.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu cred că există profesii pe care să nu putem să le facem atâta timp cât lucrăm cu pasiune. Pasiunea este, de fapt, ingredientul cheie pentru a putea face lucruri extraordinare chiar şi atunci când profesia nu este dintre cele mai uşoare sau dintre cele mai plăcute. Şi nu vreau să sune a clişeu. Majoritatea problemelor pornesc de la modele greşite învăţate în familie. Copiii învaţă că trebuie să muncească o muncă cinstită, însă prea puţini văd pasiunea părinţilor legată de munca pe care ei o fac.

    CE SFAT AŢI DA TINERILOR LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ?

    Cel mai bun sfat pe care îl putem da tinerilor este acela de a fi curioşi. Când suntem curioşi, suntem mereu atenţi, punem întrebări, ne interesează tot ce se întâmplă. Şi, invariabil, învăţăm şi ne dezvoltăm.


    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Evoluţie. Dorinţa şi necesitatea de a învăţa, de a creşte şi a te perfecţiona, de a cunoaşte oameni şi idei noi şi în acelaşi timp şansa de a da înapoi ceea ce ceri şi primeşti de la alţii. Ideea de evoluţie mă ghidează, de altfel, inclusiv în activitatea de zi cu zi pentru că exact asta îmi doresc să creez atât la nivelul companiei, cât şi al echipei.

    CARTE: Nu cred în cărţi preferate, pentru că depinde foarte mult de etapa din viaţă în care te afli. Aceeaşi carte, citită la diferenţă de 5-6 ani, îţi oferă noi înţelesuri ale aceleiaşi poveşti. Citesc mult şi cam din toate genurile. Citesc economie şi business pentru că mă interesează, prefer beletristica în locul unui film şi mai nou am o pasiune pentru biografii. Iar seara, citesc împreună cu fetele mele basme, fabule şi poezii. Cred că literatura are un efect extraordinar asupra psihicului uman. Poate consola, poate şoca, poate provoca schimbări interioare.

    PERSONALITATE: Nu pot spune că am modele sau preferaţi. Cred că de la fiecare om sau personalitate ai câte ceva de învăţat, de „furat” pe furiş şi de rumegat pe îndelete, toată viaţa. Dar m-am ataşat mai ales de oamenii care au schimbat cursul istoriei. Ce am fi învăţat la biologie dacă Charles Darwin nu ar fi pus bazele teoriei evoluţioniste? Inventatori, scriitori, exploratori, buni oratori sau, de ce nu, antreprenori şi oameni de afaceri, care prin geniul lor au revoluţionat domeniul lor şi au mişcat masele. Steve Jobs, de exemplu, a transformat radical modul în care ne raportăm la tehnologie prin ideile şi dispozitivele inovatoare pe care le-a creat la Apple. E foarte greu să alegi un preferat. Sunt toţi la fel de importanţi când priveşti în ansamblu.
     

  • Bucureştiul, somat să transpună directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale

    Directiva prevede un sistem modern al UE de recunoaştere a calificărilor profesionale care simplifică şi face mai rapidă recunoaşterea calificărilor profesionale dintr-o altă ţară şi care garantează respectarea cerinţelor ţării gazdă.

    Directiva trebuia să fie transpusă în legislaţia naţională până la 18 ianuarie 2016. Cu toate acestea, Letonia şi România încă nu au comunicat Comisiei Europene transpunerea sa completă.

    Statele membre au acum la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei transpunerea completă a directivei; în caz contrar, Comisia poate decide să le aducă în faţa Curţii de Justiţie a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Jucăriile care pot aduce amenzi usturătoare, de 500 până la 5.000 de lei

    Echipamentele electronice fără marcaj CE bruiază comunicaţiile mobile, iar utilizarea acestora se sancţionează cu amenzi de 500 până la 5.000 de lei, avertizează Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) într-un comunicat transmis luni.

    „Ori de câte ori achiziţionează un produs electronic (telefoane wireless de tip DECT, echipamente de supraveghere audio/video pentru copii, microfoane wireless, jucării teleghidate, staţii de walkie-talkie, corpuri de iluminat cu LED-uri etc.), utilizatorii trebuie să verifice conformitatea acestui produs cu normele europene, certificate prin prezenţa marcajului CE, precum şi prin intermediul detaliilor tehnice din manualul de funcţionare şi utilizare al produsului”, arată ANCOM. Acest lucru este cu precădere necesar în cazul în care produsul este achiziţionat de pe o altă piaţă decât cea europeană.

    „Dacă deţin astfel de echipamente, utilizatorii trebuie să le scoată imediat din uz. În cazul în care cei care deţin astfel de echipamente şi continuă să le folosească, Autoritatea poate aplica amenzi contravenţionale cu valori cuprinse între 500 şi 5.000 de lei în baza Hotărârii Guvernului nr. 740/2016, care a intrat în vigoare data de 22 noiembrie 2016”, precizează ANCOM.

    În urma acţiunilor de monitorizare şi control al spectrului radio, echipele tehnice ale ANCOM au constatat că tot mai multe astfel de cazuri sunt provocate de utilizarea telefoanelor fixe wireless (DECT 6.0), care nu au marcaj CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.

  • Ce măsuri trebuie să ia companiile pentru a proteja datele clienţilor?

    Multe companii trebuie pur şi simplu obligate să ia măsuri pentru a se proteja. Dovadă şi legea care impune camere video sau agenţi de pază la casele de schimb valutar. Pe acelaşi principiu, Comisia Europeană a decis că toate instituţiile care procesează date personale trebuie să şi aibă grijă de acestea. pentru acelea care nu vor reuşi, oficialii europeni au pregătit o serie de amenzi usturătoare. Ce impact vor avea noile reglementări asupra companiilor din România şi cum ar trebui acestea să-şi securizeze datele?

    Pentru a răspunde ameninţărilor la adresa securităţii cetăţenilor şi companiilor UE, Comisia Europeană a prezentat în 2012 un pachet de acte legislative privind reforma normelor UE în materie de protecţie a datelor, destinat să adapteze Europa la era digitală. Pachetul de reformă a fost adoptat de Parlamentul European la 14 aprilie 2016 şi cuprinde două instrumente: Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) şi Directiva privind protecţia datelor pentru sectoarele poliţiei şi justiţiei penale. Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) adoptat de Comisia Europeană va intra în vigoare din 25 mai 2018 şi ar trebui să pună capăt fragmentării actuale a normelor UE în materie de protecţie a datelor. În acelaşi timp, pachetul de reformă va crea cadrul implementării unor politici de securitate care să protejeze datele sensibile şi care sunt conforme cu GDPR.

    Noua legislaţie le va permite cetăţenilor să exercite un control sporit asupra datelor lor cu caracter personal. Potrivit unui sondaj Eurobarometru, două treimi dintre europeni (67%) au declarat că sunt îngrijoraţi în legătură cu faptul că nu deţin controlul deplin asupra informaţiilor pe care le furnizează online.

    „Noile directive, care au fost aprobate de Consiliul European la începutul acestui an, reglementează termenul de date personale gestionate de anumite companii. Vorbim de organizaţii din domeniul medical, energetic şi nu numai. Sunt multe organizaţii cărora noi le oferim datele personale până la un nivel destul de avansat, iar noile directive reglementează partea asta. De asemenea, sunt specificate şi amenzi pentru companiile care pierd aceste date, iar datele devin publice”, explică Gabriel Gîdea, director de dezvoltare la Kingston Technology România şi Bulgaria, companie cu activitate în domeniul producţiei şi comercializării de produse pentru stocare, de pildă stickuri USM sau harduri externe. După cum explică managerul companiei Kingston, directiva europeană prevede şi un cuantum maxim de amenzi: 4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de euro.

    Ideea acestei directive, spune Gîdea, a plecat de la legile care erau implementate în anumite ţări din Europa de mai mult timp. „Ştiu sigur că în Marea Britanie există o astfel de lege care are cinci sau şase ani; în alte ţări nu există însă reglementări de genul ăsta. În Regatul Unit a fost chiar un exemplu în acest sens: un angajat al unei firme de pensii private a pierdut un stick de memorie care avea datele a 40.000 de clienţi. Cineva a găsit stickul, datele au ajuns publice, iar autorităţile s-au sesizat. A urmat apoi un proces soldat cu o amendă de 5 milioane de lire sterline; se întâmpla acum trei ani.”

    Părerea sa este că implementarea unor măsuri de securitate trebuie să se producă de sus în jos: în primul rând, tot managementul trebuie să fie la zi cu prevederile acestei directive şi să stabilească politici de securitate şi de gestionare şi transfer al datelor în interiorul companiei, să stabilească cine are acces la ce date şi să informeze apoi toţi angajaţii. „Momentan, cred că sunt protejate doar acele companii în care protecţia este obligatorie. Nu neapărat din punctul de vedere al directivei europene, cât mai ales din punctul de vedere al sensibilităţii datelor. Vorbim despre companii care utilizează deja stickuri cu criptare, pentru că ori au secrete industriale, ori informaţii de altă natură care nu trebuie să ajungă publice; nu vorbim neapărat de date personale ale clienţilor”, spune Gîdea.

    Mai mult de jumătate (54%) dintre companii nu au un angajat sau un departament care să se ocupe de tehnologiile emergente şi de impactul acestora, arată studiul Global Information Security Survey 2015, realizat de EY despre securitatea cibernetică. Studiul arată că majoritatea companiilor nu sunt mulţumite de felul în care sunt protejate de atacurile cibernetice. 88% dintre respondenţi cred că securitatea informaţională nu satisface pe deplin nevoile organizaţiilor pentru care lucrează, în vreme ce 36% dintre ei spun că e foarte puţin probabil să detecteze un atac cibernetic sofisticat.

    Din punctul de vedere al transferului de date pe mediu extern, companiile au două modalităţi de a se proteja: una ar fi să blocheze toate porturile USB din firmă, şi în momentul acela totul se transferă prin cloud sau pe serverul companiei, a doua ar fi să folosească stickuri criptate. „Sunt domenii – şi vor exista mereu – unde cloudul nu este suficient; va trebui să tranferi informaţia, la un moment dat, pe un mediu extern. Şi, sigur, criptarea e cea mai sigură metodă de protecţie în acest caz, pentru că vorbim de flexibilitatea pe care ţi-o dă folosirea unui stick de memorie criptat”, crede Gabriel Gîdea.

    Kingston Digital a achiziţionat în luna februarie compania IronKey, cunoscută pentru sistemele avansate de criptare. Astfel, clienţii IronKey vor avea acces la serviciile vânzări şi de suport tehnic puse la dispoziţie de Kingston. IronKey EMS, sistemul de management al USB-urilor, este o soluţie flexibilă care poate fi implementată atât în cloud, cât şi on premise. Impune folosirea unor politici specifice de securitate, cum ar fi parole puternice şi o limită de încercări, şi le permite administratorilor de sistem să dezactiveze de la distanţă unităţile pierdute sau furate. Kingston şi DataLocker au colaborat îndeaproape pentru dezvoltarea acestor soluţii avansate de criptare cu sistem de management.

    O altă mişcare importantă a celor de la Kingston a fost separarea diviziei de produse destinate gamingului, adică brandul HyperX. „Am început procesul acesta în momentul în care am înţeles că HyperX, ca brand de sine stătător, a devenit un nume puternic”, spune Gabriel Gâdea. „Ideea iniţială a HyperX a fost de performanţă, după care ne-am dus din ce în ce mai mult spre gaming. Kingston a rămas cu produsele de consumer şi corporate; din punctul meu de vedere, a fost lucrul corect. Acum, dacă mergi la un eveniment de gaming şi întrebi un participant de Kingston, nu o să ştie despre ce companie e vorba, dar cu siguranţă a auzit de HyperX.“

    Sportul electronic devine din ce în ce mai vizibil, pentru că participă din ce în ce mai mulţi jucători şi spectatori, dar şi o oportunitate de business. Recent Alibaba, gigantul chinez, a anunţat o investiţie de 150 milioane de dolari în eSports. Ramura Alisports a companiei va găzdui turneul de eSports World Electronic Sports Games, care are un fond de premiere de 5,5 milioane de dolari. Anul trecut, în competiţiile de DOTA 2 s-au oferit peste 31 de milioane de dolari, în cadrul League of Legends peste 7 milioane de dolari, Conter-Strike: Global Offensive peste 6 milioane de dolari.

    Un alt exemplu este The International 2016, cea de-a şasea ediţie a celei mai mari competiţii de DOTA 2, joc video, din lume. Fondul de premiere al turneului s-a ridicat la 18,5 milioane de dolari, fiind în continuă creştere an după an, deoarece fanii pot contribui la fond achiziţionând diferite produse virtuale. 17 milioane din cele 18,5 provin din contribuţiile fanilor, care au cheltuit 68 de milioane de dolari pe obiecte virtuale, iar 25% din aceşti bani s-au dus către fondul de premiere.

  • „Nu au fost terorişti!” Ştirea din Statele Unite care zguduie întreaga lume

    Nu m-aţi crezut. (citiţi ÎN PATRIA LUI BIG BROTHER NIMENI NU SPUNE CE GÂNDEŞTE). Azi-noapte mămăliga americană a explodat zguduind buncărele Sistemului. Praf mult! Panică în Wall Street. Politically incorrect!

    Au fost zeci de milioane de spectatori de cinema, uitaţi de elitele de la Washington şi New York, nevăzuţi de matematica sondajelor, desconsideraţi de media “politically correct”. Votanţi. Nişte americani şi ei. De fast food. 

    „Nu au fost terorişti!” Ştirea din Statele Unite care zguduie întreaga lume

  • Atenţie la ce postezi pe Facebook. Vei fi taxat extra la un serviciu vital

    Facebook a devenit a doua viaţă a noastră. Aşa că postăm zilnic detalii importante despre activitatea noastră. Şi de cele mai multe ori, fără să ne dăm seama că dincolo de poze sunt lucruri care vobresc despre personalitatea noastră. Că postăm poze de la petreceri, cu prietenii sau numai texte în care avem o părere, toate aceste lucruri săun multe pentru psihologi despre natura firii noastre. De azi, o companie mare a anunţat la ce va folosi date despre postările naostre de Facebook şi de ce vom scoate unii dintre noi mai mulţi bani pentru un serviciu de care depindem 100% dacă ne luăm maşină. Şi nu numai în cazul maşinilor.

    IATĂ LA CE VOM PLĂTI MAI MULŢI BANI DACĂ NU SUNTEM ATENŢI LA CE POSTĂM PE FACEBOOK.

  • Atenţie la ce postezi pe Facebook. Vei fi taxat extra la un serviciu vital

    Facebook a devenit a doua viaţă a noastră. Aşa că postăm zilnic detalii importante despre activitatea noastră. Şi de cele mai multe ori, fără să ne dăm seama că dincolo de poze sunt lucruri care vobresc despre personalitatea noastră. Că postăm poze de la petreceri, cu prietenii sau numai texte în care avem o părere, toate aceste lucruri săun multe pentru psihologi despre natura firii noastre. De azi, o companie mare a anunţat la ce va folosi date despre postările naostre de Facebook şi de ce vom scoate unii dintre noi mai mulţi bani pentru un serviciu de care depindem 100% dacă ne luăm maşină. Şi nu numai în cazul maşinilor.

    IATĂ LA CE VOM PLĂTI MAI MULŢI BANI DACĂ NU SUNTEM ATENŢI LA CE POSTĂM PE FACEBOOK.