Tag: cazuri

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele licitaţii cu spaţiile deţinute de Dorin Cocoş au dat peste cap piaţa imobiliară

    Pentru un spaţiu comercial de 52 mp situat pe bulevardul Ştefan cel Mare (nr. 5), preţul de pornire a fost stabilit la 340.800 de lei, echivalentul a 1.456 de euro/mp, dar a fost adjudecat la 877.000 de lei, echivalentul a 3.747 de euro/mp.

    Această cotaţie, de peste 3.700 de euro/mp, este cu cel puţin 50% mai mare decât nivelul solicitat de vânzători în anunţurile imobiliare pentru zonele centrală şi ultracentrală ale Capitalei.

    Spre exemplu, în zona Armenească preţurile solicitate sunt puţin peste 2.500 de euro/mp, în Piaţa Victoriei – sub 2.400 de euro/mp, iar în zona Ficusului chiar sub 2.000 de euro/mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor

    Ultimul şi cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

    Doar că sentinţa a venit în aceeaşi zi în care autorităţile au anunţat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar poliţistul în faţa căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunţat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secţie.

    În aceeaşi zi în care afaceristul era condamnat, Poliţia a anunţat că şeful Secţiei 6 şi adjunctul lui au fost trecuţi în funcţii inferioare, iar poliţistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului. Autorităţile nu ştiu în acest moment unde este Morgenstern.

    Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriţi internaţionali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la şapte ani de închisoare.

    Imediat au apărut speculaţiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

    Nimeni nu ştie însă exact când şi unde a plecat. Un lucru este totuşi cert. Milionarul român şi-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

    “Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistenţa unei echipe de experimentaţi foşti procurori federali şi foşti agenţi speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română”, potrivit sursei citate.

    Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente şi înregistrările conversaţiilor sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se ascund fugarii bogaţi ai României. Cele mai răsunătoare cazuri şi secretele lor (I)

    Ultimul şi cel mai cunoscut caz este cel al omului de afaceri Avraham Morgenstern. Acesta a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti. Este acuzat de evaziune fiscală pentru că nu a înregistrat veniturile din trei contracte încheiate cu RAEDPP Constanţa şi o firmă şi nici facturile fiscale aferente acestor venituri.

    Doar că sentinţa a venit în aceeaşi zi în care autorităţile au anunţat că Morgenstern nu mai e de găsit. Dispăruse încă din data de 15 mai, dar poliţistul în faţa căruia se prezenta omul de afaceri săptămânal, în cadrul controlului judiciar, a anunţat abia după două săptămâni că Morgenstern nu mai vine la secţie.

    În aceeaşi zi în care afaceristul era condamnat, Poliţia a anunţat că şeful Secţiei 6 şi adjunctul lui au fost trecuţi în funcţii inferioare, iar poliţistul însărcinat cu supravegherea judiciară este suspectat de favorizarea infractorului. Autorităţile nu ştiu în acest moment unde este Morgenstern.

    Poza afaceristului Puiu Popoviciu a fost pusă pe lista celor urmăriţi internaţionali, după ce nu a putut fi încarcerat în data de 3 august, atunci când a fost condamnat la şapte ani de închisoare.

    Imediat au apărut speculaţiile că se ascunde în Monaco, la Londra sau în Statele Unite.

    Nimeni nu ştie însă exact când şi unde a plecat. Un lucru este totuşi cert. Milionarul român şi-a angajat un avocat cu greutate, fostul director FBI, Louis Freeh, care recent a vorbit despre o evaluare independentă a condamnării clientului său.

    “Sentinţa şi condamnarea nu sunt susţinute nici de fapte, nici de legi. Am efectuat evaluarea cu asistenţa unei echipe de experimentaţi foşti procurori federali şi foşti agenţi speciali ai FBI, unul dintre ei fiind vorbitor fluent de limba română”, potrivit sursei citate.

    Astfel, echipa lui Louis Freeh a examinat dovezile prezentate la proces împotriva omului de afaceri, inclusiv probele prezente în documente şi înregistrările conversaţiilor sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să primeşti 13.000 de euro dacă te MUŞCĂ UN ŢÂNŢAR când eşti la muncă

    Este ultimul caz dintr-un lung şir de compensaţii ce frizează absurdul, făcute de ofiţeri care au căzut de pe scaune sau care s-au împiedicat de pragurile uşilor.

    Detectivul a primit în jur de 13.500 de euro după ce a intentat proces poliţiei din West Midlands, Marea Britanie; secţia în cauză a trebuit să suporte şi cheltuieli de judecată de 5.000 de euro.

    Un fost ofiţer de poliţie le-a declarat celor de la Daily Mail că cererea ofiţerului îi pare ireală: “Este de necrezut. Am fost poliţist timp de 20 de ani, dar nu pot să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă m-aş fi dus în biroul şefului să mă plâng că am fost ciupit de un ţânţar”, a spus acesta.

    În ultimele 12 luni, poliţia din West Midlands a plătit despăgubiri ce depăşesc valoarea totală de 65.000 de euro.

    Există şi alte astfel de cazuri în Marea Britanie: un ofiţer din Durham a primit 27.000 de euro pentru că s-a accidentat la genunchi împiedicându-se la intrarea pe un hol; un alt membru al poliţiei din Hertfordshire a primit aproape 20.000 de euro după ce s-a împiedicat de un prelungitor; un instructor al poliţiei canine a primit aproape 20.000 de euro după ce câinele pe care îl avea în grijă l-a muşcat.

  • Profesoară de română: „Aş scoate din programa din gimnaziu teoria gramaticală, în schimb aş insista pe activităţi prin care copiii să înveţe să scrie corect

    Pe Facebook, profesoara de română, Cristina Tunegaru a scris: „Aş scoate din programa de limba română din gimnaziu teoria gramaticală, în schimb aş insista pe activităţi prin care copiii să înveţe să scrie corect. Nu avem nevoie de adulţi care să identifice cazurile substantivelor şi modurile verbelor, ci de indivizi care să se exprime coerent şi care să formuleze mesaje clare, să argumenteze, să compare, să înţeleagă, să analizeze, utilizând un stil adecvat.

    Aş propune la clasă o varietate de texte nonliterare, pe diverse teme, care să fie pe placul copiilor mei, texte referitoare la pasiunile lor, preocupările lor. Aceste texte se pot referi la explorarea cosmosului, natura, muzica. Am discuta despre aceste subiecte, exersând astfel limba. Pentru că limba română nu trebuie studiată ca un scop în sine, ci ca un mijloc de exprimare, de structurare a ideilor şi de reflecţie.

    Iar textul literar trebuie privit ca o aventură în imaginaţie, copilul trebuie captivat, prins în lumea poveştii, din care să iasă mai bogat şi dornic de creaţie el însuşi. Literatura îi poate face pe elevi creatori. Întâi de lumi fantastice, dar mai târziu de – cine ştie? – un viitor mai frumos. Trebuie să îi dai copilului şansa aceasta de a concepe, de a crea şi de a-i încânta pe cei din jur cu rezultatul muncii sale”.

  • Guvernul înfiinţează un task force pentru problema abuzurilor la care sunt expuşi cetăţenii români

    Task Force-ul pentru problematica abuzurilor la care sunt expuşi muncitorii români şi a sclaviei moderne va funcţiona sub directa coordonare a prim-ministrului, Ministerul Românilor de Pretutindeni urmând să aibă rol de minister integrator.

    “Dorim să extindem şi să îmbunătăţim cooperarea cu autorităţile spaniole, având în vedere numărul mare de români aflaţi în Spania şi cazurile concrete semnalate în ultima perioadă. Măsurile pe care le avem în vedere vizează combaterea şi prevenirea unor astfel de cazuri, informarea persoanelor cel mai expuse unor astfel de riscuri, dar şi acordarea de asistenţă pentru victimele exploatării prin muncă sau ale traficului de persoane”, a declarat premierul Mihai Tudose.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la 1 august intră în vigoare OUG privind contribuţiile pentru contractele de muncă part-time

    Măsura se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

    “Ordonanţa privind calculul asigurărilor sociale pentru contractele de muncă cu timp parţial oscilează, în opinia mea, între măsura legitimă de combatere a evaziunii fiscale din zona gri de salarii şi efecte negative aduse angajatorilor corecţi. Astfel autorităţile au identificat un număr de circa 360.000 de contracte unice cu timp parţial şi probabil în foarte multe cazuri timpul de muncă real este normă întreagă, iar taxele sunt achitate pentru timp parţial. În acelaşi timp sunt foarte multe cazuri când munca chiar se desfăşoară cu timp redus, cum ar fi de exemplu persoanele ce asigură curăţenia la asociaţiile de proprietari, societăţile la început de activitate sau societăţile la care patronul se angajează pe el la firmă. Aici mă aştept ca să se desfiinţeze contractele de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal Adrian Benţa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ameninţarea unei noi superbacterii fără rival

    Tulpini netratabile ale gonoreei se răspândesc tot mai mult, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alimentând temerile că cele mai noi tipuri de antibiotice vor fi în curând inutile. Gonoreea este a doua cel mai des întâlnită infecţie cu transmitere sexuală bacteriană, cea mai frecventă infecţie cu transmitere sexuală în Marea Britanie, după Chlamydia, cu aproape 35.000 de cazuri raportate în Anglia în 2014. OMS estimează că 78 milioane de oameni din întreaga lume contractează boala în fiecare an, cei mai mulţi fiind tineri sub 25 de ani. Ultimul avertisment se bazează pe constatările din două studii, realizate de cercetătorii OMS, analizând datele din 77 de ţări. Aceştia au afirmat că în peste 50% dintre cazuri antibioticele de primă linie au fost ineficiente.

    ”Pentru a controla gonoreea avem nevoie de noi antibiotice, dar şi de teste rapide şi precise de diagnosticare care pot indica medicamentele ce funcţionează pentru fiecare infecţie în parte. Pe termen lung, avem nevoie de vaccin pentru a preveni gonoreea“, a declarat Marc Sprenger, director al secretariatului pentru rezistenţă la microbi din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iar aceste afirmaţii sunt susţinute şi de alte voci din domeniu. ”Suntem foarte preocupaţi de dezvoltarea tulpinilor de gonoree rezistente la antibiotice. Într-un timp foarte scurt, am văzut schimbări ale bacteriilor într-o rată fără precedent, ceea ce înseamnă că multe antibiotice care au funcţionat până acum nu mai sunt eficiente. Nu mai avem opţiuni“, a declarat  prof. Claudia Estcourt, membru al Asociaţiei Britanice pentru Sănătate Sexuală şi HIV. Pe lângă rezistenţa extinsă la antibioticele de primă linie pentru gonoree, mai nou creşte rezistenţa şi faţă de tratamentele din a doua şi a treia linie.

    Mulţi dintre cei care contractează boala nu prezintă niciun simptom, dar fără tratament aceasta poate provoca infertilitate şi, în cazul femeilor gravide, intervine riscul de orbire a bebeluşilor. De la introducerea antibioticelor în anii 1930, bacteriile responsabile pentru gonoree, Neisseria gonorrhoeae, au demonstrat o abilitate remarcabilă de a fi cu un pas înaintea celor mai eficiente antibiotice. ”Gonoreea este o bacterie foarte inteligentă. De fiecare dată când introducem un nou tip de antibiotic pentru tratarea acesteia, ea dezvoltă rezistenţă“, a spus Teodora Wi, specialist în reproducere umană la Agenţia Naţională pentru Sănătate din Geneva. Wi a declarat că unul dintre cele două noi studii despre gonoree publicat în revista Plos Medicine a documentat cazuri rezistente la antibiotice în Japonia, Franţa şi Spania.

    ”Aceste cazuri pot fi doar vârful aisbergului deoarece sistemele de diagnosticare şi de raportare a infecţiilor netratabile lipsesc în ţările cu venituri mici, unde gonoreea este de fapt mai frecventă.“ Aşadar, experţii adaugă în ecuaţie şi problemele de finanţare. ”Suntem preocupaţi de faptul că într-o perioadă de dezvoltare a tulpinilor de gonoree rezistente la medicamente, când opţiunile de tratament sunt din ce în ce mai limitate, finanţarea generală a serviciilor de sănătate sexuală este redusă, iar un sfert din autorităţile locale au fost nevoite să reducă cheltuielile pentru servicii de sănătate sexuală“, a spus Estcourt, făcând referire la situaţia din Marea Britanie. Ea a adăugat că situaţia este ”foarte gravă“ şi există o nevoie stringentă de noi medicamente. Şi, din păcate, în acest moment se află în dezvoltare doar trei potenţiale noi medicamente pentru gonoree, fără nicio garanţie că se vor dovedi eficace în faza finală, a declarat Manica Balasegaram, directorul parteneriatului global pentru cercetare şi dezvoltare privind antibioticele.

    ”Trebuie neapărat să profităm de oportunităţile pe care le avem, de medicamentele existente şi de cele în curs de dezvoltare. Orice tratament nou dezvoltat trebuie să fie accesibil tuturor celor care au nevoie, asigurându-se, în acelaşi timp, că este utilizat în mod corespunzător, astfel încât rezistenţa la medicamente să încetinească cât mai mult posibil“, conchide acesta.

    De la apariţia penicilinei antibioticele au transformat sistemul de sănătate şi au salvat milioane de vieţi. Astăzi, la circa 90 de ani distanţă, ca rezultat al folosirii incorecte şi excesive, antibioticele îşi pierd treptat din eficienţă, iar descoperirea altora noi se lasă aşteptată. Situaţia a fost semnalat de însuşi Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, care, în 1945, a tras un semnal de alarmă spunând: ”Există un mare pericol ca omul să îşi administreze doze insuficiente de antibiotic. Prin expunerea microbilor săi la cantităţi nonletale de antibiotic, va determina apariţia rezistenţei microbiene“. Ulterior, studiile au demonstrat o relaţie directă între consumul de antibiotice şi apariţia sau diseminarea liniilor bacteriene rezistente la ele.

    ”Până la mijlocul secolului, rezistenţa bacteriilor în faţa antibioticelor va fi un pericol pentru umanitate mai mare decât este cancerul în prezent; asta dacă marii lideri ai lumii nu stabilesc un acord internaţional pentru a combate această ameninţare“, spunea în 2015 George Osborne, fostul cancelar al Marii Britanii. El a atras atenţia, de asemenea, asupra sumelor enorme pe care acest lucru le-ar implica, ajungând la o valoare cumulată estimată la 100.000 de miliarde de dolari până la nivelul anului 2050. ”Nu este doar o problemă ce ţine doar de sănătate, ci şi de economie, iar costurile suferite dacă nu facem nimic ar fi mult prea mari, atât în ceea priveşte vieţile pierdute, cât din punct de vedere financiar. Statele lumii trebuie să se unească într-o abordare comună“, a completat Osborne în cadrul întâlnirii FMI la Washington.

    Conform raportului prezentat de Comisia Europeană, un sondaj Eurobarometru despre utilizarea antibioticelor şi despre informaţiile consumatorilor cu privire la acestea la nivel european, cunoştinţele europenilor rămân reduse. Spre exemplu, 57% nu ştiu că antibioticele sunt ineficiente împotriva virusurilor. 58% dintre români cred, în mod greşit, că antibioticele distrug virusurile, comparativ cu 46% media europeană; pe de altă parte, numărul românilor care au răspuns corect la această întrebare a crescut semnificativ, de la 15% în 2013, la 29% în prezent. De asemenea, 79% din români, mai mulţi cu 21% faţă de Eurobarometrul din 2013, consideră că antibioticele devin ineficiente dacă sunt luate când nu este necesar (apropiat de media UE, de 84%). Rezultatele sondajului mai demonstrează că există o legătură directă între nivelul mai bun de cunoştinţe şi un consum raţional de antibiotice.

    Criza sănătăţii publice globale în raport cu rezistenţa la antibiotice se află astăzi în centrul atenţiei OMS.

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.