Statele Unite ocupa primul loc, cu 8.133,5 tone, respectiv 26,9%
din totalul rezervelor oficiale la nivel mondial, urmate de
Germania (3.406,8 tone) si Fondul Monetar International (3.005,3
tone).
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Tag: aur
-
Romania, locul 31 in topul celor mai mari 50 de detinatori de aur
-
FMI nu mai are bani pentru imprumuturi
Traderii considera ca institutia financiara internationala ar
putea cauta cumparatori printre bancile centrale din Asia. “Nu va
fi o surpriza daca banca centrala a Indiei sau alte asemenea
institutii din Asia opteaza pentru aurul FMI. Dupa criza financiara
globala, toata lumea stie ca nu este de dorit detinerea pe termen
lung de rezerve mari in valuta, indiferent de provenienta. Toti
incearca sa diversifice”, a declarat analistul Bank of Baroda Rupa
Rege Nitsure.Pretul aurului a crescut cu peste 20% in ultimii doi ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro -
Goana dupa aur
La 31 decembrie 2009, preţul aurului a fost de 1.095 de dolari,
inregistrand o crestere fara precedent in ultimii noua ani
consecutivi, dupa ce speculatorii, bancile centrale si investitorii
au apelat la aur pentru protectie si castig. In 2009, preţul
aurului a crescut cu aproximativ 220 de dolari, suma depasita in
istoria recenta numai prin cresterea de 286 de dolari din 1979.
Procentual, aurul a crescut cu 25% fata de 2008 si cu 31% fata de
2007.De la inceputul crizei creditelor la nivel global, investitorii
au favorizat metalele preţioase considerandu-le un scut de
protectie impotriva incertitudinilor economice, in timp ce
speculatorii au impins pretul aurului la valori neatinse in trecut.
Cu toate acestea, dupa ce pieţele globale de capital si-au revenit
de la minimul atins in martie, preţul aurului a continuat sa urce,
astfel ca strategia de hedging nu a putut explica pe deplin aceasta
tendinta continua de ascensiune.Pe de o parte, cateva banci centrale au jucat un rol cheie in
acest trend al anului 2009: China a crescut rezervele sale in
ultimii cinci ani, astfel incat banca centrala detine locul cinci
in lume in privinta rezervei de aur, in timp ce India aproape si-a
dublat participaţiile sale prin cumpararea a jumatate din rezervele
FMI programate pentru vanzare.Pe de alta parte, crearea unor intrumente financiare (Exchange
Traded Fund – ETF) care au la baza aurul, s-a adaugat la cursa
ascendenta a metalului pretios. Aceste ETF au ajuns sa detina in
2009 echivalentul a 1.134 de tone de aur, ceea ce le plasa pe lista
celor mai mai mari rezerve ale bancilor centrale.O alta opinie asupra acestei situatii se refera la doua aspecte:
relaxarea politicii monetare a majoritatii bancilor centrale pe o
perioada prelungita si programele guvernamentale consistente de
stimulare economica. Aceasta a indus temeri inflaţioniste pe termen
lung pentru multi investitori din intreaga lume. In consecinţa, ei
au decis sa cumpere metalele pretioase pentru a se proteja
impotriva inflaţiei si a deprecierii monedei. Din noiembrie 2009,
indicele preturilor de consum (IPC) a crescut cu 1,8 la suta, prima
schimbare pozitiva din ultimele 12 luni. Folosind titlurile
guvernamentale ajustate pentru inflatie (TIPS), am putea observa ca
si inflatia implicita pe termen lung este, de asemenea, sub
control. Aceste constatari, practic elimina posibilitatea ca
protectia impotriva inflaţiei sa fie principala explicaţie pentru
pretul galopant al aurului. Intr-o nota similara vom observa ca, pe
parcursul ultimului an indicele dolarului american [DXY] s-a
depreciat cu doar 4,1 la suta, aceasta dovedind ca incercarea de
hedging a dolarului nu poate explica in totalitate tendinta
ascendenta a metalului pretios.Opinia mea este ca niciunul din aspectele menţionate mai sus nu
ar putea explica pe deplin aprecierea semnificativa a preţului
aurului. Metalul galben poate fi considerat o bula speculativa gata
sa explodeze oricand iar momentul critic ar putea fi declansat de
reversul strategiei de “carry trade” al dolarului.Pentru alte opinii si analize mai aprofundate va astept pe
http://www.toniiordache.ro -
Frenezii financiare: Cinci secole de baloane de sapun si prabusiri
Potrivit CNNMoney.com, daca in anii 1600, florile dadeau tonul
cresterilor, tehnologizarea a facut ca, dupa febra aurului de la
mijocul anilor 1800, sa se impuna caile ferate, bicletele,
radiourile si, mai tarziu, electronicele si electrocasnicele.
Vedetele ultimilor douazeci de ani ai secolului al XX-lea au fost
internetul si sectorul IT, iar in noul mileniu au explodat
imobiliarele, iar goana dupa aur pare sa revina, de aceasta data ,
intr-un al treilea episod.
-
Aurul a fost cea mai buna investitie in 2009
Pretul unui gram de aur la BNR a crescut de la 76 lei la 103
lei pe parcursul acestui an, influentat de cotatiile
internationale.Cititi mai multe pe
www.zf.ro -
Bijuteriile din aur se scumpesc cu 10% de sarbatori
De anul viitor, bijuteriile din aur si platina se vor ieftini
consistent, odata cu eliminarea accizei de 10% aplicate acestor
produse, insa masura nu va aduce preturi mai mici si in vitrinele
magazinelor de lux, ci numai in cazul bijuteriilor din productia de
masa.
“De la 1 ianuarie 2010, odata cu aplicarea acestei masuri,
cumparatorii vor plati cu 15-18% mai putin pentru bijuteriile din
aur si platina”, a declarat pentru Gandul Mihail Pacioianu,
presedintele executiv al Federatiei Metalelor si Pietrelor
Pretioase si Semipretioase din Romania – Diamond Gold.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
China devine cel mai mare consumator de aur la nivel mondial
Banca centrala a Chinei ar putea incepe in urmatoarele saptamani
sa cumpere masiv lingouri de aur pentru consolidarea rezervelor,
urmand exemplul altor institutii similare din state
emergente.
Analistii considera, totodata, ca populatia va investi tot mai mult
capital in bijuterii, pentru a avea rezerve in caz de probleme
economice, temandu-se ca Guvernul nu va putea controla complet
evolutia inflatiei in urmatoarele 18 luni.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Febra aurului revine
La Mendrisio, intr-un colt al Elvetiei unde se vorbeste italiana
si unde cam o treime din aurul lumii este rafinat in lingouri,
afacerile infloresc. In fiecare zi, bratari si coliere sosesc aici
in pungi de plastic – de la pietele din Orientul Mijlociu, de la
casele de amanet din Asia si de la bijutierii din Europa si America
de Nord. “Ar putea fi aurul bunicii tale sau un cadou de la un fost
iubit”, spune Erhard Oberli, director executiv al Argor-Heraeus, o
importanta companie de profil de aici, care proceseaza circa 360 de
tone de aur anual. “Aurul nu dispare.” In mijlocul unei efuziuni
mondiale alimentate de fonduri de investitii cu grad ridicat de
risc, speculatori bogati si guverne care se grabesc sa faca
provizii din pretiosul material, pretul aurului a atins cotatii
care te amutesc.Considerat multa vreme un refugiu pentru investitorii prudenti,
aurul a crescut pe masura ce dolarul a slabit constant, deficitele
bugetare s-au marit in SUA si in Europa, iar bancile centrale au
continuat sa pompeze mii de miliarde de dolari in economie,
generand temeri cu privire la o noua bula a activelor. “Nu aurul
s-a schimbat, ci cumparatorii de aur”, afirma Suki Cooper, strateg
pentru piata de metale pretioase la Barclays Capital. “Este o
modificare structurala pe care o observam in segmentul
investitiilor, de la bancile centrale din Asia la investitorii
individuali ce cumpara lingouri si monede.” “A crescut
atractivitatea aurului”, adauga Cooper, care estimeaza ca pretul va
trece de 1.140 de dolari uncia (116 lei gramul) pana in al doilea
trimestru al anului urmator.Intr-adevar, luna trecuta Harrods’, binecunoscutul magazin din
centrul Londrei, a inceput sa vanda monede, dar si lingouri de aur
pornind de la un gram si pana la clasicele lingouri de 12,5
kilograme pe care ne-am obisnuit sa le vedem prin filme in
seifurile de la Fort Knox. Mezaninul magazinului Harrods’, unde se
afla raionul de aur, a fost intesat de cumparatorii interesati.
“Reactia a fost impresionanta”, spune Chris Hall, sef al
departamentului de profil al Harrods’. “Lingourile sunt in mod cert
mai populare decat monedele. Cele de 100 de grame sunt cele mai
populare.”In Statele Unite, reclamele ce promit preturi mari la aur sunt o
constanta in spoturile publicitare la TV de la miezul noptii, in
vreme ce comerciantii isi pregatesc spatiile la malluri sau
gazduiesc reuniuni amicale la ei acasa, propovaduind beneficiile
investirii in aur. “Toata lumea are cate un semn pe care scrie “,
zice Ron Lieberman, proprietarul Palisade Jewelers din Englewood,
New Jersey. El estimeaza ca de zece ori mai multi oameni vin acum
in magazinul lui ca sa vanda aurul decat in urma cu zece ani, cand
metalul galben se vindea doar la o treime din pretul de acum. “Aud
oameni care vin si spun ca aurul va ajunge la 2.000 de dolari
uncia.”Clientii bijutierilor nu sunt singurii care prevad preturi grase
pentru gramul de aur. Jim Rogers, un investitor care si-a castigat
un renume investind pe pietele de marfuri, a spus recent la
Bloomberg Television ca aurul va ajunge exact la acest pret –
generand o reactie din partea lui Nouriel Roubini, un economist
care a devenit cunoscut dupa ce a atras din vreme atentia asupra
apropierii recesiunii. La o conferinta in New York, Roubini a
descris previziunile lui Rogers drept “pur si simplu absurde”,
spunand ca nu exista niciun fel de presiuni economice sau
inflationiste care sa duca aurul la 2.000 de dolari uncia.