Tag: asteptare

  • Oraşul unde trebuie să aştepţi 20 de ani pentru a închiria o casă

    Lista de aşteptare pentru apartamentele cu chirie controlată este atât de mare, încât este considerată demnă de Cartea Recordurilor. În medie, timpul de aşteptare pentru un asemenea apartament în Stockholm este de nouă ani şi poate ajunge şi la 20 de ani pentru locuinţe aflate în cartiere mai populare, scrie BBC.

    Important de menţionat este şi faptul că Suedia este ţara cu cea mai mare proporţie de locuinţe locuite de o singură persoană din Uniunea Europeană. De asemenea, Stockholm este capitala europeană cu cea mai mare rată de creştere datorită migraţiei, start-up-urilor de acolo şi datorită uneia dintre cele mai mare rate a natalităţii de pe continent. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, guvernul nu a reuşit să construiască îndeajuns de multe locuinţe pentru oameni.

    În teorie, piaţa din Suedia este proiectată în aşa fel încât fiecare persoană care nu deţine o locuinţă să aibă acces la un apartament sau casă cu o chirie la preţuri accesibile, cu chirie plafonată (nu poate depăşi o anumită sumă) fie de consiliul local, fie de o companie privată autorizată de stat. În mod normal, un individ care obţine o asemenea locuinţă “la primă mână” trăieşte toată viaţa acolo.

    În Stockholm situaţia este mult mai aglomerată: peste 500.000 de oameni vor să locuiască în apartamente cu chirie plafonată, adică de două ori mai mult decât în 2007.

    Cei care doresc un apartament şi nu vor să aştepte atât de mult au opţiunea de a închiria de la proprietarii de apartamente sau de la cineva care are un contract de închiriere pe termen lung. Însă contractele de acest fel sunt de multe ori pentru un an de zile sau mai puţin, din cauza faptului că persoanele care aleg să închirieze apartamentele lor sunt obligate să-şi dea apartamentele doar pentru o perioadă scurtă convenită şi numai pentru un motiv întemeiat (călătoreşte în străinătate sau se mută cu un partener de viaţă).

    Potrivit statisticiilor în Stockholm costul mediu de închiriere a unui apartament de 66 mp este de aproape 780 de dolari pe lună. În schimb, închirierea pe piaţa neagră (subînchiriat) poate ajunge la un preţ dublu, în ciuda reglementărilor existente.

    Consilul local a promis să contruiască 40.000 de case până în 2020 şi să ajungă la 140.000 de locuinţe noi până în 2030. 

  • 991 de mesaje pe Twitter, 0 legi importante adoptate: aşa arată primele 6 luni din mandatul lui Trump

    Rata sa de aprobare este la un minim istoric, de doar 36%; cei de la ABC au scris că acestea sunt cele mai proaste numere înregistrate în ultimii 70 de ani de un preşedinte aflat în primele 6 luni ale mandatului.

    Dar tendinţele nu sunt valabile peste tot: în localităţile în care Trump a câştigat alegerile din noiembrie 2016, rata sa de aprobare este, în medie, de 50%, scriu cei de la CNN.

    În timpul campaniei de anul trecut, Trump a organizat numeroase conferinţe şi a acceptat să intre în direct la TV chiar şi în noaptea alegerilor; de când a preluat însă fotoliul de preşedinte, el a ţinut o singură conferinţă de presă (cei de la CNN nu au luat în calcul declaraţiile făcute la finalul întâlnirilor oficiale, aşa cum a fost cea alături de Klaus Iohannis).

    Din punct de vedere legislativ, Donald J. Trump a semnat 42 de acte legislativ, nefiind însă vorba de vreo lege importantă. Preşedintele american a fost însă mult mai activ pe Twitter, unde a postat 991 de mesaje. Dintre acestea, 46 făceau referire la locuri de muncă, 22 o menţionau pe Hillary Clinton iar 82 acuzau instituţiile media de propagandă şi publicarea unor ştiri false.

  • 991 de mesaje pe Twitter, 0 legi importante adoptate: aşa arată primele 6 luni din mandatul lui Trump

    Rata sa de aprobare este la un minim istoric, de doar 36%; cei de la ABC au scris că acestea sunt cele mai proaste numere înregistrate în ultimii 70 de ani de un preşedinte aflat în primele 6 luni ale mandatului.

    Dar tendinţele nu sunt valabile peste tot: în localităţile în care Trump a câştigat alegerile din noiembrie 2016, rata sa de aprobare este, în medie, de 50%, scriu cei de la CNN.

    În timpul campaniei de anul trecut, Trump a organizat numeroase conferinţe şi a acceptat să intre în direct la TV chiar şi în noaptea alegerilor; de când a preluat însă fotoliul de preşedinte, el a ţinut o singură conferinţă de presă (cei de la CNN nu au luat în calcul declaraţiile făcute la finalul întâlnirilor oficiale, aşa cum a fost cea alături de Klaus Iohannis).

    Din punct de vedere legislativ, Donald J. Trump a semnat 42 de acte legislativ, nefiind însă vorba de vreo lege importantă. Preşedintele american a fost însă mult mai activ pe Twitter, unde a postat 991 de mesaje. Dintre acestea, 46 făceau referire la locuri de muncă, 22 o menţionau pe Hillary Clinton iar 82 acuzau instituţiile media de propagandă şi publicarea unor ştiri false.

  • 991 de mesaje pe Twitter, 0 legi importante adoptate: aşa arată primele 6 luni din mandatul lui Trump

    Rata sa de aprobare este la un minim istoric, de doar 36%; cei de la ABC au scris că acestea sunt cele mai proaste numere înregistrate în ultimii 70 de ani de un preşedinte aflat în primele 6 luni ale mandatului.

    Dar tendinţele nu sunt valabile peste tot: în localităţile în care Trump a câştigat alegerile din noiembrie 2016, rata sa de aprobare este, în medie, de 50%, scriu cei de la CNN.

    În timpul campaniei de anul trecut, Trump a organizat numeroase conferinţe şi a acceptat să intre în direct la TV chiar şi în noaptea alegerilor; de când a preluat însă fotoliul de preşedinte, el a ţinut o singură conferinţă de presă (cei de la CNN nu au luat în calcul declaraţiile făcute la finalul întâlnirilor oficiale, aşa cum a fost cea alături de Klaus Iohannis).

    Din punct de vedere legislativ, Donald J. Trump a semnat 42 de acte legislativ, nefiind însă vorba de vreo lege importantă. Preşedintele american a fost însă mult mai activ pe Twitter, unde a postat 991 de mesaje. Dintre acestea, 46 făceau referire la locuri de muncă, 22 o menţionau pe Hillary Clinton iar 82 acuzau instituţiile media de propagandă şi publicarea unor ştiri false.

  • Una dintre cele mai aşteptate ŞOSELE din România devine realitate. Actul emis de autorităţi

    Administraţia doljeană a anunţat, marţi, printr-un comunicat de presă, eliberarea, la solicitarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), certificatului de urbanism pentru proiectarea şi construirea primului tronson al drumului expres Craiova – Piteşti.

    Pe raza judetului Dolj, drumul va avea 18 kilometri, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.

    ”Am semnat certificatul de urbanism eliberat Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care va obţine, pe baza lui, avizele necesare construirii drumului expres Craiova – Piteşti, pe porţiunea care traversează Doljul. În judeţul nostru, vorbim despre un tronson cu o lungime de aproape 18 kilometri, care va începe din centura de nord a municipiului Craiova, continuând pe teritoriile administrative ale comunelor Gherceşti, Pieleşti şi Robăneşti, până la limita cu judeţul Olt. Alături de lansarea de către CNAIR a procedurilor pentru atribuirea contractelor de proiectare şi execuţie, obţinerea certificatului de urbanism reprezintă un prim pas important în realizarea acestei artere rutiere esenţiale pentru Dolj şi pentru întreaga regiune”, a afirmat Prioteasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aroganţă sau prostie? Fiul unui miliardar chinez i-a cumpărat câinelui său 8 iPhone-uri de ultimă generaţie

    În vreme ce sute de oameni se aşezau la coadă în faţa magazinelor Apple pentru a cumpăra ultimul model de iPhone lansat de oamenii lui Tim Cook, un utilizator aştepta liniştit ca gadgetul să ajungă la el.

    Ce-i drept, e vorba de un utilizator mai puţin obişnuit: Coco este un mamut de Alaska, iar stăpânul său a decis să îl răsfeţe cu nu mai puţin de 8 iPhone-uri.

    Wang Sicong, fiul miliardarului chinez Wang Jianlin, a decis să cheltuie o mică parte din averea de 30 de miliarde de dolari a tatălui său pentru Coco. Fapta bună a fost apoi împărtăşită cu toată lumea pe pagina de Webo a câinelui.

    Nu este prima dată când Coco primeşte cadouri de asemenea fel: în 2015, stăpânul său l-a “echipat” cu două ceasuri Apple, având o valoare de aproape 37.000 de dolari. Poreclit “bărbatul naţiunii”, Wang Sicong este cel mai căutat burlac din China, asigurând-şi astfel prezenţa zilnică pe primele pagini ale ziarelor.

    Un alt exemplu de “fiu risipitor” este Travers Beynon, născut în Melbourne în 1972. El este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Suedia pune bani la saltea în aşteptarea exploziei bombei demografice

    Ministerul de finanţe a citat „venituri mai mari, în special din TVA, şi cheltuieli mai mici“ ca motive. Ministrul de finanţe al ţării, Magdalena Amdresson, a declarat o mare parte a banilor va fi folosită pentru a face faţă viitoarelor presiuni asupra generosului sistem de beneficii sociale al ţării. Oficialii anticipează că vor exista 300.000 de copii în plus şi la fel de mulţi pensionari până în 2025. Dublate de o speranţă de viaţă mai mare şi o creştere a imigraţiei, acestea sunt cifre semnificative pentru o ţară a cărei populaţie se ridică în prezent la numai aproximativ 10 milioane de persoane.

  • Când şi-a deschis primul magazin nu se aştepta să se îmbogăţească, spera să supravieţuiască. Vezi ce sumă a luat pe afacerea când a vândut-o

    Printr-o combinaţie de politici de marketing, educaţie pentru consumatori şi activism social, The Body Shop ltd. a rescris regulile afacerilor în industria cosmetică globală şi a făcut-o pe Roddick una dintre cele mai bogate femei din Marea Britanie.

    Născută în 1942, Anita Perella a fost a treia din cei patru copii ai unei familii de italieni imigranţi din Littlehampton, Anglia. Deşi mama sa îşi dorea pentru ea o carieră de profesoară, dorinţa ei de aventură era prea puternică ca să o ţină în sala de clasă. După un an de studii la Paris şi încă un an la Geneva, a început aventura pe care ea însăşi a numit-o ”traseul hippie“, care a purtat-o prin Europa, Pacificul de Sud şi Africa; aşa a intrat în contact cu ritualurile şi obiceiurile multor culturi din lumea a treia, inclusiv formele lor de protejare a sănătăţii şi îngrijire a corpului.

    La întoarcerea sa în Anglia s-a întâlnit cu Gordon Roddick, un spirit boem la fel ca ea, iar cei doi s-au căsătorit în 1970 şi, la scurt timp, au deschis un hotel, urmat de un restaurant. Câţiva ani mai târziu, Gordon Roddick a decis să-şi îndeplinească un vis: o călătorie de la Buenos Aires, Argentina, până la New York, SUA, şi nu oricum, ci călare. Admirând spiritul libertin al soţului său, antreprenoarea a acceptat să vândă restaurantul pentru a-i finanţa călătoria. Ulterior, pentru a se întreţine pe ea şi pe fiicele sale în absenţa soţului, a hotărât să deschidă un mic magazin în care să poată pună în aplicare câteva dintre cunoştinţele sale cosmetice dobândite în timpul călătoriilor.

    Cu ajutorul soţului, a obţinut un împrumut de 6.500 de dolari, a contractat un producător local de plante şi a deschis o mică fabrică pe litoral şi primul magazin The Body Shop. Totul se făcea pe baza unui buget strict, fără nicio concesie pentru estetică. Spre exemplu, a decis să picteze magazinul cu verde pentru că ascundea totul, chiar şi petele umede de pe pereţi, şi oferea discounturi clienţilor care îşi aduceau înapoi recipientele goale. De asemenea, clienţilor li se permitea să aleagă dintr-o gamă de uleiuri parfumate pentru a-şi personaliza cumpărăturile, deoarece era mai ieftin decât să adauge parfumuri scumpe în fiecare recipient. A evitat publicitatea plătită, bazându-se, în schimb, pe interviuri bine plasate, promovând cauze sociale şi oferind broşuri în magazine.

    Combinaţia de produse, strategie bună de relaţii publice, un personal bine pregătit şi un cumul de valori bine definite a generat rapid o poveste. |ntr-un an afacerea lui Roddick a crescut atât de mult încât a deschis un al doilea magazin. Când soţul aventurier s-a întors în primăvara anului 1977, The Body Shop era atât de popular, încât soţii Roddicks au început să se extindă prin francize. Unul dintre ingredientele-cheie ale afacerii a fost activismul social, sprijinul vocal pentru cauze precum Greenpeace, Amnesty International, salvarea pădurilor tropicale şi interzicerea testelor pe animale, iar asta s-a tradus în creşterea vânzărilor.

    Până în vara anului 1992, existau peste 700 de magazine The Body Shop, care generau vânzări de 231 milioane de dolari, fiind considerat al doilea cel mai popular şi respectat brand din Marea Britanie. Roddick afirma deseori că scopul afacerii sale nu sunt atât banii, cât implementarea principiilor etice şi morale ca standard de management; în 2006 The Body Shop a fost preluat de L’Oréal într-o tranzacţie de 652 milioane de lire sterline. Anita Roddick a decedat în 2007 şi a lăsat o mare parte din avere organizaţiilor caritabile.

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.