Tag: asigurare

  • ASTRA Asigurări intră în faliment. Decizia va afecta 4 milioane de asiguraţi

    Astra Asigurări, companie aflată în administrare specială, intră în faliment, informează B1 TV. Decizia aparţine Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a fost luată în urma unei şedinţe; concluzia celor de la ASF este că această companie nu se mai poate redresa.

    Decizia era aşteptată şi preconizată de luni bune, scriu cei de la B1 TV, în condiţiile în care era nevoie de 100 milioane de euro, suplimentare de capital, dar niciun investitor nu a dorit să se implice.

    Astfel, vorbim despre falimentul unei companii mari cu peste patru milioane de asiguraţi. În ceea ce îi priveşte pe aceştia, banii vor fi daţi înapoi dintr-un fond de garantare, potrivit sursei citate.

  • Premieră în România: la Târgu Mureş va li lansată o maşină electrică alimentată de la panouri solare

    Fomco Eco Friendly este o maşină electrică, pe patru roţi, cu două locuri, ce oferă soluţii optime pentru mobilitate urbană. Automobilul construit de Renault are un design complet inovator, adresându-se în special celor care doresc să conducă o maşină atipică. 

    Fomco Eco Friendly  poate fi încărcat cu energie electrică de la reţea, dar compania mureşeană Fomco a dus şi mai departe originalitatea proiectului, folosind pentru încărcare un mic ansamblu de panouri solare. Specialiştii companiei au ales un sistem tehnologic OFF-grid, care permite înmagazinarea energiei solare captate de panouri în acumulatori special fabricaţi pentru aplicaţii solare. Astfel, sistemul fotovoltaic creat este capabil să asigure necesarul zilnic de energie pentru încărcarea unui automobil electric. Maşina alimentată de sistemul fotovoltaic poate fi încărcată şi pe timpul nopţii. O încărcare completă durează 5 ore şi asigură o autonomie de 100 de km.

    Cu ajutorul invertorului, energia electrică stocată în acumulatori se transformă, de la curent continuu de 48V, la curent alternativ de 230V. Automobilul Twizy are încorporat un ştecher obişnuit pentru încărcare.

    După o zi de vară însorită, staţia de încărcare este capabilă sa încarce automobilul Twizy de două ori. Pe timpul iernii (decembrie – februarie), conform estimărilor, producţia zilnică de energie electrică a panourilor va fi în jur de 5kWh/zi, necesarul fiind completat automat din reţeaua obişnuită de curet electric.

    Funcţionarea sistemului poate fi monitorizată pe internet şi/sau de pe orice smartphone/tabletă cu android.

    În concluzie, cu o investiţie de aproximativ 15.000 Euro, posesorul maşinii electrice şi al staţiei de încărcare îşi poate asigura  acasă  “combustibil” ecologic pentru aproximativ 20 de ani.

  • Cine a folosit cardul naţional de sănătate în reţeaua Regina Maria?

    În intervalul 1 mai – 1 iulie 2015, aproximativ 10.500 de pacienţi din toată ţara şi-au activat cardul naţional de sănătate în Reţeaua Regina Maria.

    Cele mai solicitate servicii de sănătate accesate cu cardul, în perioada 1 mai – 1 iulie, au fost analizele de laborator uzuale (biochimice şi hematologice), servicii aferente consultaţiilor de boli cronice şi, în cazul serviciilor spitaliceşti, naşterile.

    Separat, au fost înregistrate 422 de spitalizări pe baza cardului de sănătate, în reţeaua Regina Maria.

    „Cardul de sănătate este un pas înainte pentru sistemul de sănătate din România, un instrument care asigură transparenţa în sistem şi care îi conferă pacientului siguranţa că banii cu care contribuie la fondul de asigurări sunt cheltuiţi în beneficiul sănătăţii lui”, a declarat Fady Chreih, director general al reţelei de sănătate Regina Maria.

    Începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate a devenit obligatoriu pentru toate serviciile decontabile de CNAS, inclusiv pentru cele oferite în reţeaua Regina Maria. Toţi pacienţii care doresc să acceseze servicii medicale decontate prin casele de asigurări trebuie să prezinte de fiecare dată cardul naţional de sănătate. Pentru a facilita validarea acestora, toate locaţiile Regina Maria care oferă servicii decontabile dispun de cititoare de carduri unde acestea pot fi activate – în total, 130 de dispozitive.

    Activarea constă în înlocuirea codului PIN iniţial al cardului (000) cu un PIN din patru cifre care nu trebuie divulgat nimănui.

    Nu este necesară vizita la medicul de familie pentru activarea cardului de sănătate. Acest lucru este necesar doar pentru cei care doresec inscripţionarea cardului cu diverse date medicale (grupa sanguină, opţiunea de a deveni donator etc.)

    Regina Maria este cea mai extinsă reţea de servicii medicale private din România, cu peste 3000 de angajaţi şi colaboratori, în cele 21 de locaţii proprii din Bucureşti şi din ţară, având peste 1,2 milioane de pacienţi retail şi un portofoliu de aproximativ 300.000 de abonamente corporate. Regina Maria are 4 spitale, 2  maternităţi, 5 campusuri medicale, 5 centre de imagistică, 11 laboratoare acreditate, bancă proprie de celule stem şi peste 180 de policlinici partenere în ţară.

  • Tu ce vrei să te faci când o să fii mare?

    Ideea de bază a acestui articol a fost iniţial „cele mai cool meserii“ şi voiam să prezentăm câteva ocupaţii interesante şi ieşite din comun. Sigur, în categoria celor mai cool meserii nu includeam musai îngrijitorii de insule tropicale, crescătorii de şerpi sau cine mai ştie ce alte ocupaţii exotice; voiam mai degrabă meserii din lumea reală, accesibile unui număr cât mai mare de oameni. Şi am plecat de la două informaţii care m-au pus pe gânduri: prima, că 65% dintre copiii care intră astăzi la şcoală vor avea meserii care astăzi nu există şi doi, că mai mult de jumătate dintre tinerii Generaţiei Y preferă o meserie reală, vor să fie mai degrabă gulere albastre şi nu gulere albe, adică funcţionari sau corporatişti.

    Iar când Cosmin Cosma, filosof de formaţie şi antreprenor de vocaţie, a început discuţia pe care am avut-o cu o întrebare – . „Ştii, este întrebarea aceea, «tu ce vrei să te faci când vei fi mare?»” – am avut o revelaţie şi ideea unei uşoare schimbări în abordarea materialului.

    Aşadar, nu vom vorbi despre inşi cu ocupaţii exotice, ci despre un călător pasionat, despre un filosof convertit la antreprenoriat, despre un paraşutist care şi-a transformat, alături de fratele său, pasiunea într-o afacere profitabilă, despre un programator devenit specialist în educaţie şi o tânără pasionată de artă devenită programator, despre o avocată care încearcă să creeze o nişă pe piaţă şi despre o antreprenoare în serie care identifică câte o nişă pe an. Ce au în comun? Căutarea, faptul că fac ceea ce le place, neastâmpărul, faptul că fac ceea ce lor li se pare cool. „Problema majoră pe care o ai într-o carieră este să îţi găseşti hotarele profesionale. Unii intră într-un sistem de confort din care ies greu. Limitele sunt date de context şi nu sunt alegeri personale“, spune Cosmin Cosma, fondator al companiei de consultanţă Insus, fost corporatist, bancher şi cu o experienţă antreprenorială deja încheiată.

    Coolness-ul unei ocupaţii sau al alteia vine din exterior, este dat de ceilalţi care văd că faci ce îţi place, sau faci ceva ce lui i-ar plăcea să facă, sau din interior, atunci când fac ce îmi place şi sunt OK, spune Cosma. I se pare că filosofează, dar asta ţine de formaţia sa şi, deşi a lucrat în domenii cât se poate de concrete, pentru că a fost şef de departament de recuperare a creditelor în bancă şi a ţinut conferinţe şi workshopuri pe colectarea de creanţe, şi-a păstrat privirea „antropologică“ asupra a ceea ce se întâmpla în jur.

    Să trecem de la privirea antropologică la privirea specialistului în resurse umane. Pornim de la o analiză internaţională care spune că 65% dintre şcolarii de astăzi vor lucra în meserii care astăzi nu există, meserii care vor apărea în următoarea perioadă. Şi cine ştie cum va evolua îndemnul părinţilor? În urmă cu trei decenii aceştia îşi îndemnau copiii să se facă ingineri, pe urmă au fost la modă economiştii, apoi avocaţii, medicina a fost cumva permanentă, iar îndemnul momentului este „Fă-te, mamă, programator!“. Sorin Faur, director for Balkan Area, Human Resources & Outsourcing Services la BDO Outsourcing Services, crede că îndemnul momentului ar putea fi rafinat: „Fă-te cloud specialist“ de exemplu, sau „Fă-te social media officer“.

    „În zona IT, până acum câţiva ani poziţia de cloud specialist nu a existat. Cloud-ul a apărut în ultimii ani şi nimeni nu ştia ce înseamnă; acum toată lumea ştie ce înseamnă o bază de date, dar la vremea respectivă părea SF“, explică Faur. Crede că şi game testerii au o ocupaţie cool, în condiţiile în care industria jocurilor video s-a dezvoltat, iar marile companii prezente şi în România, Ubisoft, Electronic Arts sau Gameloft, au nevoie de mulţi angajaţi de acest tip. „Este o profesie destul de complicată. Cere anumite tipuri de abilităţi şi îndemânări fizice, simţ de reacţie, necesită şi foarte multă răbdare şi efort. Trebuie să fii, de fapt, programator de formaţie, să ai capacitatea să identifici zone unde apar erori într-un joc.“ Teoretic te joci, dar practic trebuie să întocmeşti rapoarte, să identifici aceste zone disfuncţionale şi să ai o bună coordonare şi viteză de reacţie, este un job care poate asigura o trecere lejeră din zona copilăriei înspre maturitatea pe care o impune un job.

    O chestiune la fel de interesantă şi cu mare răspândire este social media officer sau blogger profesionist. „Marile companii, şi nu numai ele, au nevoie de expunere media ieftină şi bine gândită şi angajează oameni dedicaţi zonei de social media. Aceştia monitorizează mediul online pentru companiile lor şi răspund la postări – sigur, sunt partizanii companiei, dar asigură relaţia cu clienţii, persoanele interesate şi arată că acea companie este interesată să ţină un dialog cu acele persoane“, spune Sorin Faur. Nu este un job uşor, trebuie să ştii ce să spui, cui să spui, să nu sari calul atunci când răspunzi, este un job complicat şi sub raportul exprimării şi calităţilor de relaţii publice pe care le are cineva.

  • Preocupare, dar nu îngrijorare: băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc

    „Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de către BNR. În consecinţă, eventuale măsuri ale autorităţilor elene de restricţionare a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Şi eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.“

    „Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.“

    „Băncile din România cu capital grecesc nu sunt dependente de finanţarea oferită de băncile-mamă.“

    Răspunsurile liniştitoare transmise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la cele mai frecvente întrebări legate de băncile româneşti cu capital grecesc au venit în contextul în care tensiunea s-a intensificat în Europa şi toţi ochii stau aţintiţi asupra Greciei. Situaţia tensionată din Grecia din ultima perioadă şi retragerile masive din depozitele băncilor de la Atena sunt monitorizate de BNR, mai ales că şi subsidiarele de la Bucureşti au pierdut o parte din depozite în primul trimestru.

    „Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii precum cea din Grecia este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi“, a spus şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR a îndemnat la raţiune şi la înţelep-ciune în privinţa impactului situaţiei din Grecia şi a făcut apel la deponenţii din bănci să nu acţioneze emoţional. În cazul în care emoţia va fi predominantă, Isărescu a dat asigurări că banca centrală poate să acţioneze şi cu „instru-mente de calmare“, urmând să utilizeze absolut toate instrumentele de care dispune pentru a evita încă de la începuturi „orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional“.

    Radiografia celor patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală – Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească – arată că acestea au o cotă de piaţă de 12% din activele sistemului bancar, respectiv 45 miliarde de lei, au circa 7.250 de angajaţi care lucrează în 535 de sucursale, au dat credite clienţilor de circa 36 miliarde de lei, iar depozitele însumează 23 miliarde de lei.

    Grecii au pierdut patru puncte procentuale din cota de piaţă în vremurile de criză şi au fost nevoiţi să ofere bonificaţii la depozite peste media pieţei pentru a compensa scăderea liniilor de finanţare primite de la băncile-mamă de la Atena. Cele patru bănci aveau depozite totale de 23 miliarde de lei la finele lunii martie, în scădere cu 8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Scăderea în termeni nominali a fost de 1,7 miliarde de lei. Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraues cu 13%, iar cele ale Băncii Româneşti cu 2%. Mesajul transmis de banca centrală este că băncile cu acţionariat elen sunt bine capitalizate şi pot face faţă unor eventuale valuri de retrageri de numerar.

    Cifrele care să sprijine acest mesaj au tot curs în zilele în care criza grecească a dat emoţii tuturor. Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6% (în martie 2015), în creştere faţă de 16,3% în decembrie 2014 şi semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8%). Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună, iar activele lichide deţinute sunt la un nivel adecvat, care asigură şi o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt. Calitatea portofoliului de credite este în îmbunătăţire, la valori apropiate mediei pe sistem – rata creditelor neperformante este de 15,9% în aprilie 2015, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

    Liniile de finanţare de la băn-cile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar cea mai mare parte a liniilor de fi-nan-ţare, de 81,5%, au scadenţă mai mare de un an, după cum a arătat Isărescu. Scăderea dependenţei băncilor din România cu capital grecesc faţă de finanţarea de la băncile-mamă se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de com-pensare încheiate cu acţionarii, la reco-man-darea clară a Direcţiei de Supra-veghere a BNR. Băncile cu ca-pital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor, iar acţionarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-şi retragă investiţiile.

    O eventuală retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadenţă, ar reprezenta o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în ca-drul băncii locale, după cum a avertizat guver-natorul BNR.
    Toate cele patru bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar, fie acces în baza acestora la facilităţile de finanţare rapidă de la BNR. Banca centrală adoptă mă-suri care să le asigure lichidităţi şi, în con-diţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, vor găsi deschisă la BNR facilitatea de repo.

    BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale, a dat asigurări Isărescu.

    Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Până acum, tragedia greacă nu a provocat reacţii dramatice la Bucureşti, iar speranţele oficialilor sunt că nici nu vor apărea în perioada următoare.

  • Cum să iţi gaseşti un loc de muncă mai uşor. Secretele care te ajută sa treci de orice interviu de angajare

    Multă lume se intimidează atunci când se află în faţa cu un posibil angajator, iar reacţiile diferă de la persoană la persoană. Unii au dificultăţi în exprimare, alţii se emoţionează şi majoritatea îşi pierd concentrarea, arătând o pregătire mai slabă decât au de fapt, iar asta din cauza emoţiilor excesive şi a lipsei de încredere. Totuşi, ce poate face un candidat timid, cum îşi poate stăpâni anxietatea? Emoţiile pot fi ascunse sau reprimate cu ajutorul unor mici obiceiuri descrise într-un articol al BBC.  

    O tehnică ar fi aceea de pregătire cu atenţie a eventualelor răspunsuri dinainte. În primul rând, persoana care va susţine interviul trebuie să îşi cunoască foarte bine angajatorul: să se documenteze în legătură cu cele mai importante informaţii despre companie, să afle care este politica organizaţională a acesteia şi, mai ales, ce beneficii ar putea aduce  organizaţiei respective. Apoi, este destul de simplu să îşi etaleze cunoştinţele şi abilităţile cerute de fişa postului şi să argumenteze cu exemple. Când cineva stăpâneşte subiectul şi îl controlează, se simte mai încrezător şi mai sigur pe propriile puteri.

    O specialistă în resurse umane de la Universitatea Deakin din Melbourne, Australia propune un număr de paşi ajutători pentru cei care vor să-şi vindece fobia de interviuri. În primul rând, ar trebui ca ei să repete acasă, împreună cu un membru al familiei sau un prieten, posibilele întrebări şi răspunsuri. Asta ajută la descoperirea anumitor lipsuri, la formularea ideilor şi la stăpânirea eventualelor ticuri. Un al doilea pas constă în alegerea vestimentaţiei. „Înfăţişarea este un factor determinant în starea pe care o ai la momentul respectiv, în modul cum te percepi pe tine”spune specialista. „Cu cât te simţi mai bine, cu atât eşti mai încrezător.”

    O altă problemă este dată de percepţia pe care o au intervievaţii în legătură cu atitudinea angajatorului. Majoritatea crede că omul din faţa lor le vânează orice greşeală. „Niciun intervievator nu pleacă de la ideea că acel candidat este o pierdere de timp, ci dimpotrivă, speră că este persoana potrivită pentru postul respectiv”afirmă Devora Zack, CEO la o firmă de consultanţă din Washington.

     

     

     

  • Opinie Lavinia Raşca: Oamenii sunt cei mai importanţi. Şi totuşi…

    Cu alte cuvinte, în călătoria către culmile succesului antreprenorial sunt necesare: un plan de călătorie, pasiunea pentru ascensiune şi disponibilitatea de a face ajustări atunci când condiţiile o cer.

    Este incontestabil că toate cele patru conditii sunt esenţiale pentru creştere. În absenţa uneia dintre ele, companiile eşuează sau rămân mici. Cu toate acestea, cea mai importantă mi se pare existenţa oamenilor potriviţi. Şi nu mă refer numai la cei din companie – asociaţi, manageri, lideri, angajaţi –, ci şi la cei din afara ei clienţi, investitori, furnizori, parteneri, specialişti externi, consultanţi etc. Relaţiile necorespunzătoare cu oricare dintre aceştia consumă din energia necesară pentru strategie, pentru execuţie şi pentru administrarea numerarului.

    Într-o carte celebră, E-Myth, Michael Gerber îi sfătuieşte pe antreprenorii care doresc creşterea să „Work on the business, not in the business“ (în traducere: „Lucrează pentru afacere, nu în afacere“). El doreşte să transmită prin acest îndemn că este imperios necesar ca antreprenorii să se concentreze şi să acorde timp cu preponderenţă pentru a lua deciziile strategice, delegând operaţionalul. Pe de altă parte, Peter Drucker spune: „Gâtul sticlei se află în partea ei superioară“ – vrând să sugereze că, de fapt, locul îngust în organizaţii este la vârful piramidei ierarhice. Acest lucru se întâmplă pentru că liderii, fie ei antreprenori sau nu, nu au timp să se ocupe atât cât ar fi nevoie de lucrurile mari, strategice, pentru că îşi irosesc vremea în operaţional.

    Ce este de făcut în acest sens? Pe de o parte, este necesar ca antreprenorul să coaguleze echipe loiale şi unite, capabile să preia şi să îndeplinească sarcinile operaţionale; pe de altă parte, este vorba despre o delegare corectă. Cele două sunt strâns legate şi se condiţionează reciproc. Dacă există echipe unite şi loiale, antreprenorul are cui delega. Dacă deleagă corect, antreprenorul, pe lângă faptul că îşi eliberează timpul pentru lucrurile importante, îşi dezvoltă şi îşi loializează echipa. Oamenii învaţă, fac lucruri care le plac, sunt mândri, simt că cel pentru care lucrează are încredere în ei şi îi sunt recunoscători.

    Într-adevăr, am văzut cum angajaţii loiali şi uniţi fac diferenţa între performanţă şi marginalitate. Ce-i face să fie aşa? În primul rând o selecţie corectă, apoi un comportament adecvat al antreprenorilor şi liderilor. Lucrurile nu sunt deloc uşoare.

    Am avut clienţi antreprenori care mi se plângeau: „Nu înţeleg: le dau oamenilor tot ce le trebuie şi sunt nerecunoscători“. Mă duceam să vorbesc cu acei oameni şi îmi spuneau: „Degeaba ne plăteşte, dacă ne tratează ca pe nişte fiare vechi. Noi avem minte şi suflet. Ne-ar plăcea, măcar, să ne spună mai des: te rog şi mulţumesc şi să se uite la noi, nu prin noi“. Într‑adevăr, oamenii ţin la demnitatea lor, cu atât mai mult cei valoroşi.

    Îmi amintesc de profesorul meu de antreprenoriat de la Harvard Business School, Howard Stevenson, care ne spunea, în 1992: „E atât de simplu în teorie şi atât de greu în realitate: tratează-i pe cei din jur aşa cum vrei tu să fii tratat“.

    „Foarte adevărat“ – mi-am spus atunci: „Ce i s-o părea atât de complicat?“. Am înţeles însă cu timpul şi i-am dat dreptate. În realitate, pentru mulţi antreprenori este dificil să-i trateze pe cei din jur aşa cum îşi doresc să fie ei trataţi. De ce? Nu numai pentru că nu au timp sau pentru că nu le pasă. Paradoxal şi dureros, mulţi antreprenori nu se autocunosc şi nu ştiu cum ar vrea cu adevărat să fie ei înşişi trataţi de cei din jur. Nu ştiu ce şi-ar dori ei de fapt. Cred că asta este una dintre sursele nenumăratelor depresii despre care auzim. Cum să te bucuri, când de fapt nu ştii ce te bucură?

    Mi se pare şi mai dureros faptul că, atunci când i-am îndemnat la introspecţie pe antreprenorii nemulţumiţi despre care vorbeam, ca să afle ce-şi doresc cu adevărat de la viaţa lor, mi-au spus că ei nu au timp pentru chestiuni atât de minore şi de ciudate. „Ce altceva să-mi doresc decât cotă de piaţă şi profit, lucruri atât de greu de obţinut, care-mi ocupă tot timpul şi mă seacă de energie?“ – spun ei. Eu consider că e greşit! Dacă nu suntem noi înşine satisfăcuţi de viaţa noastră, nu putem să-i facem pe alţii să fie satisfăcuţi de relaţia cu noi şi nu vom avea succes în business. Iar a fi satisfăcuţi de viaţa noastră şi a ne simţi împliniţi înseamnă a fi echilibraţi din punct de vedere fizic, emoţional, social, mental. Or, noi nu putem ajunge la acest echilibru dacă nu ne cunoaştem cu adevărat nevoile şi dorinţele proprii. Nu suntem, în esenţă, maşini de făcut bani. E important să înţelegem că banii sunt o consecinţă a unor decizii corecte, bine puse în practică, nu sunt un scop în sine.

    Pe lângă faptul că ţin la demnitatea lor, oamenii valoroşi mai preţuiesc corectitudinea şi consecvenţa. Le place ca „da“ să fie „da“. Când li se promite ceva, le place ca promisiunea să fie respectată, indiferent ce se întâmplă. Atunci când devin loiali, ei pot înţelege excepţiile. Numai că „excepţiile“… repetate sau, cu atât mai grav, permanentizate, îi jignesc profund. Cu cât antreprenorii sunt mai fideli principiilor, valorilor, culturii, cu atât vor avea angajaţi mai loiali, cărora le pot delega sarcini, fiind liniştiţi că ele vor fi bine aduse la îndeplinire.

    Oamenilor valoroşi le mai place să fie semnificativi pentru antreprenori. Să fie cunoscuţi nu numai ca angajaţi, ci şi ca oameni. Acest lucru este dificil şi chiar imposibil de la o anumită dimensiune în sus. Evident, în companiile mijlocii şi mari, antreprenorul nu poate cunoaşte pe toată lumea. Dar trebuie să‑şi cunoască bine subordonaţii direcţi şi să-i înveţe, prin exemplul personal, să facă acelaşi lucru cu subordonaţii lor.

    Conform cercetărilor specialiştilor, dezvoltarea apare aşadar doar în companiile în care angajaţii sunt loiali. Mai mult decât atât: nu este suficient ca angajaţii să fie loiali, este foarte important ca ei să fie şi uniţi. Asta înseamnă că sunt dispuşi să renunţe la gloria personală pentru binele comun. Nu e uşor, pentru că, fără a fi conduşi spre un ţel îndrăzneţ, oamenii nu au tendinţa naturală spre unitate. De aceea sunt atât de importanete valorile, viziunea şi misiunea bine întocmite, care au atât calităţi strategice, cât şi de motivare. În companii, am întâlnit câteva bariere importante în calea unităţii echipelor: comunicarea necorespunzătoare, bârfa, neînţelegerile nerezolvate sau lenea nesancţionată. Antreprenorii care doresc creştere sunt chemaţi să le rezolve.
     

  • CertAsig a lansat asigurarea pentru drone şi a asigurat prima dronă din România pentru daune de până la un milion de euro

    Compania de asigurari independenta CertAsig a anuntat lansarea primei asigurari pentru drone din Romania. Prima drona asigurata este de asemeni prima drona care a fost inregistrata oficial in Romania si este proprietatea unei companii care furnizeaza filmari si fotografii aeriene profesioniste. Drona este acum asigurata de CertAsig pentru daune potentiale de pana la 1.000.000 euro.

    CertAsig activeaza exclusiv in piata B2B si are in portofoliu produse specializate de asigurari pentru companii din diverse domenii de activitate. Asigurarea pentru drone lansata azi este prima de felul acesta din Romania – o asigurare de aviatie customizata specific pentru drone comerciale. Prima drona asigurata apartine companiei 360Tourist.RO, o companie antreprenoriala din judetul Sibiu, care realizeaza servicii de panoramare aeriana sferica, filmare, fotografie, topografie si fotogrametrie 3D.

    Asigurarea pentru drone de la CertAsig este adresata atat operatorilor de drone, cat si producatorilor, si acopera o serie de riscuri specifice : daune materiale partiale sau totale suferite de drone (Casco), raspunderi fata de terti (pentru potentiale daune cauzate de drone altor persoane, proprietati etc), raspunderea producatorului (include raspunderea fata de terti a producatorului dronei) si raspunderea detinatorilor de depozite (hangare).

    Dronele, desi au in comun unele caracteristici aviatice, aduc insa si o serie de potentiale riscuri fara precedent.  “Utilizarea comerciala a dronelor (UAV – Unmanned Aerial Vehicles) este la inceput in Romania, iar cadrul legal pentru operarea lor este inca in dezvoltare. Reglementarile de zbor si procedurile operationale sunt in curs de elaborare de catre autoritati. Asigurarile UAV sunt foarte noi, chiar si international, asa ca suntem foarte mandri ca suntem primii care lanseaza acest produs in Romania. In crearea produsului nostru de asigurare pentru drone, am avut cooperarea Autoritatii Aeronautice Civile Romane, precum si suportul partenerilor nostri de reasigurare. In plus, CertAsig are in echipa experti de inalta calificare in asigurarile pentru diverse domenii de activitate; in acest caz, specialistul nostru in aviatie generala, Doru Obreja, a imbinat in mod fericit formatia si experienta sa aeronautica si cei aproape 20 de ani de activitate in asigurari aviatice. Rezultatul este acest produs de asigurare nou pentru Romania, care pune corect in balanta riscurile si costurile. Asigurarea ii permite companiei proprietare sa-si dezvolte afacerea in siguranta si respecta reglementarile oficiale din domeniu, dar ia in calcul si potentialele implicatii ale unor reglementari viitoare »,  a spus James Grindley, CEO CertAsig.

    Prima drona asigurata in Romania, proprietatea companiei 360Tourist.RO, a fost de asemeni si prima drone inregistrata oficial in tara, in martie 2014. “Compania noastra este specializata in servicii de filmare si fotografiere aeriana de inalta calitate, precum si alte servicii profesionale ca panoramare aeriana sferica, topografie si fotogrametrie 3D  etc. Suntem o companie tanara si avem ambitii mari, dar si standarde ridicate. Punem mare pret pe siguranta si responsabilitate, de aceea am vrut sa ne asiguram dronele, asa cum am fost si primii care le-am inmatriculat oficial. Consider ca orice drona care vrea sa efectueze zboruri in intravilan ar trebui sa aiba macar o asigurare de raspundere civila. Nu a fost usor sa gasim un asigurator care sa inteleaga riscurile specifice activitatii noastre si nevoile noastre de business, dar CertAsig a reusit sa ne ofere aceasta polita de asigurare, chiar daca reglementarile in domeniul dronelor sunt inca in lucru », a spus Octavian Isaila, proprietar al companiei 360Tourist.RO.

    Beneficiarul primei asigurari de drone detine 6 drone comerciale de diverse tipuri, de la 1.2 kg pana la 9.5 kg, care au fost “responsabile” pentru realizarea unor proiecte impresionante – cum ar fi prima transmisiune live cu drona a unei competitii sportive (TVR – Transylvania Horse Show, mai 2015), sau filmarile aeriene pentru campaniile de promovare turistica Sibiu in parteneriat cu Camera de Comert a judetului Sibiu si Consiliul Judetean Sibiu. Compania este in prezent in discutii avansate si cu alte companii private si institutii publice, in special in proiecte de promovare turistica.

    Se estimeaza ca in Romania exista aproximativ 4000 de drone in prezent. Din acestea, aproximativ 60 de drone sunt inregistrate oficial, majoritatea fiind drone comerciale utilizate pentru filmare si fotografiere aeriana, pentru panoramare normala si sferica, fotogrametrie 3D, topografie, supravegherea culturilor pentru agricultura, verificarea campurilor de fotovoltaice prin termografie, operatuni search & rescue situatii de urgenta in  etc. Toate dronele comerciale trebuie sa fie inregistrate oficial la Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

    Legislatia cu privire la drone este inca in curs de elaborare, dar ar putea impune ca toate dronele comerciale sa fie inmatriculate oficial, iar zborurile de drone vor fi reglementate strict.

    CertAsig este o companie de asigurări românească, al cărei acţionar majoritar este Royalton Capital Investors II, un fond privat de investiţii cu sediul în Luxemburg, prezent în România, Polonia, Slovacia, Turcia şi Cehia. CertAsig s-a dezvoltat dintr-o companie cu prime subscrise de doar 0.6 milioane euro în 2007, într-o companie de asigurări solidă, cu o prezenţă puternică în România, Bulgaria şi Turcia, ce a înregistrat în 2014 subscrieri totale de 13 milioane de euro.  

     

  • Lupta pentru supremaţie pe segmentul premium durează de mai bine de 20 de ani

    Ce faci când clientul tău nu mai vrea doar un automobil performant şi bine echipat, ci unul care să-i asigure statutul de cunoscător, iar maşina sa să nu fie la fel cu a vecinului?

    Despre anul 2015 se vorbeşte elogios pe piaţa auto premium: 2015 ar trebui să fie cel mai bun an din ultimii patru şi să marcheze o creştere de cel puţin 10% faţă de 2014, până la peste 7.400 de maşini. În acest context, lupta dintre mărcile premium devine tot mai competitivă pe măsură ce fiecare marcă vine cu modele noi şi generaţii îmbunătăţite.

    Unul dintre cele mai competitive segmente ale segmentului premium este clasa medie, unde de mai bine de 20 de ani lupta pentru supremaţie se duce între BMW Seria 3, Audi A4 şi Mercedes-Benz C-Klasse, luptă în care cu greu au putut intra alţi constructori precum Lexus sau Infiniti. Tot aici a încercat şi Jaguar să concureze cu vechiul X-Type, dar nu a reuşit, iar modelul a dispărut rapid din gamă odată cu preluarea brandului britanic de către indienii de la Tata. Acum, Jaguar doreşte să revină în competiţie cu noul XE, limuzina de clasă medie care vrea să intre direct în luptă cu cei trei titani ai segmentului.

    În România, sunt deja 15 clienţi care au plătit avansul înainte de lansarea oficială a maşinii, astfel de comenzi aparând doar în cazul automobilelor din segmentul superior. „Clienţii doresc din ce în ce mai mult să iasă din pluton şi să achiziţioneze automobile diferite faţă de ceilalţi. Nu doresc să fie precum vecinul lor. Avem deja 15 comenzi pentru noul Jaguar XE. Primele automobile sunt cele cu echipări de top, tocmai pentru că viitorii proprietari doresc să vadă potenţialul maşinii. Pachetele de lansare sunt de obicei maşini foarte bine echipate”, a spus Mihai Ivănescu, coordonatorul diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings.

    Miza lansării noului XE este atragerea de noi clienţi: din cele 160 de automobile livrate de către Jaguar în acest an, 100 vor fi din noul model şi vor aduce şi o schimbare a mixului de clienţi pentru acest brand. „Odată cu noul XE noi dorim să coborâm la baza piramidei de vârstă. Potrivit datelor noastre, clientul de Jaguar din România are în medie 44 de ani (mult mai tânăr decât cel englez, care are peste 60 de ani). Acum dorim să coborâm media de vârstă a clientului interesat de Jaguar, iar cu XE vrem să ajungem spre 35 de ani. Clientul-ţintă este antreprenorul de succes”, explică Mihai Ivănescu strategia de vânzare a noii maşini.

    Creşterea vânzărilor Jaguar şi Land Rover a fost susţinută în primul rând prin lansarea de noi modele, primul fiind Range Rover Evoque, care, potrivit importatorului, înregistrează în prezent vânzări mai mari decât în primul an al lansării pe piaţa locală. „Evoque a reuşit cu siguranţă să atragă mulţi clienţi care anterior nu au avut un Land Rover. Este singurul model din care, după trei ani şi jumătate de la lansare, vindem mai bine decât în primul an. În piaţă există maşini cu design emoţional, care după câteva luni devine plictisitor, dar ce vindem noi rămâne proaspăt şi după patru ani”, a spus Ivănescu. În topul celor mai bine vândute SUV-uri compacte pe piaţa locală, Evoque este singurul model premium şi a depăşit vânzările concurenţilor Audi Q3 şi BMW X1.

  • Grecul Theocharopoulos, fost şef al Romtelecom, s-a dus la un restaurant în Bucureşti. „După ce am aşteptat o jumătate de oră, am învăţat cum să le zici chelnerilor ca să vină imediat cu comanda”

    Stefanos Theocharopoulos (47 de ani), un grec aromân cu rude la Constanţa, a avut primul job la 12 ani, când a fost chelner în timpul vacanţei de vară. Ulterior, la 17-18 ani, a ajutat la administrarea fermei familiei, de circa 10 hectare, pe care cultivau bumbac, sfeclă de zahăr şi piersici. Aşa şi-a asigurat banii de buzunar pe timpul facultăţii. După ce a absolvit Westminster University, a lucrat, printre altele, pentru Fujitsu, ca designer de componente GSM, pentru ca în final să ajungă la OTE, unde este şi astăzi şi ocupă funcţia de Chief Technology&Operations Officer.

    Când a ajuns în România, în 2008, nu era la prima vizită în ţara în care avea să-şi petreacă aproape 5 ani, deşi venise numai pentru 6 luni. Una dintre cele mai inedite experienţe pe care le-a trăit în Bucureşti a fost felul în care era tratat de chelneri. S-a obişnuit însă cu stilul lor şi a învăţat repede ce înseamnă pentru ei “imediat”, astfel că pentru a se asigura că este servit în scurt timp folosea un singur cuvânt. 

    Cum l-a convins grecul Theocharopoulos pe un ospătar să îi aducă comanda imediat, după ce a aşteptat o jumătate de oră