BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Pe cine mai salveaza exporturile de grau?

    Vestile bune au ocolit agricultura ani in sir, iar 2010 se
    incadreaza in aceeasi linie. Ploile prea multe sau prea putine,
    inundatiile sau canicula, plata cu intarziere a subventiilor
    agricole sau anularea unor ajutoare cum sunt cele pentru
    ingrasaminte sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta
    agricultura.


    Din productia totala a ultimului an, de 5,7 milioane de tone,
    fermierii au vandut pana acum la export 1,2 milioane de tone de
    grau si au incasat 200 de milioane de euro. Chiar daca recolta din
    acest an este mai mare cu 10% fata de anul trecut (5,2 milioane de
    tone), este departe de a fi una dintre cele mai bune – pentru
    comparatie, acum doi ani era de 7,2 milioane de tone. Fermierii
    romani au preferat sa exporte deja din recolta pentru ca pretul
    graului pe pietele internationale a explodat in august, ajungand
    chiar si la 200 de euro pe tona, aproape dublu fata de pretul
    practicat cu cateva luni mai devreme. Cauza, cum stim, a fost
    seceta care a compromis recoltele din Rusia (ce produce 9% din
    graul consumat la nivel mondial) si Ucraina.


    E putin, e mult? Foarte putin, raportat la volumul de importuri
    de alimente pe credit, raspunde Ioan Niculae, presedintele
    InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din
    tara. “Romania nu vrea decat sa importe, bani pe care va trebui la
    un moment dat sa-i dea inapoi si nu se stie de unde”, spune
    Niculae, ce completeaza ca, in raport cu potentialul agricol,
    inclusiv marii latifundiari practica o agricultura tot in sistem de
    subzistenta, nu de performanta.


    Niculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte
    sonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu
    (declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie
    de investitii masive si de o strategie, dar “toate guvernele din
    ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”), este un
    exponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel,
    Culita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei
    cinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7
    milioane de hectare de teren cultivat din tara.

    Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand
    vertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul
    acestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea
    ajutoarelor de stat. “Taierea subventiilor este o crima pentru tot
    poporul roman, nu doar pentru agricultura”, repeta Ioan Niculae.
    Situatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un
    milion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in
    sensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea
    lucrate ineficient.

    Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari:
    productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de
    peste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul
    intregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin
    9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In
    aceste conditii, “nu exista nicio sansa de crestere a productiei
    din agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator
    pentru panificatie) si nici cantitativ”, declara profesorul Ioan
    Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si
    Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.

    In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa
    parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole.
    Odata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea
    de noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii
    oferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri
    pamantul – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda
    si 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu
    apreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente,
    considerand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar,
    proprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor.

  • Ce zic taranii care vin in Obor sa vanda in primul mall al rosiilor si gogosarilor

    Imaginea din fata gurii de metrou Obor nu da niciun moment
    impresia ca la doar cateva sute de metri fostul bazar in care a
    fost transformata piata cartierului a disparut, locul sau fiind
    luat de o cladire care seamana mai degraba a mall decat a spatiu
    destinat comercializarii legumelor si fructelor.

    La fiecare pas sunt amplasate “tarabe mobile” pentru reparat
    fermoare, printre care se plimba comerciantii de tigari si
    telefoane la negru. In fata pietei Obor insa, tarabele pline de
    CD-uri piratate, carcase de telefon, bidoane de plastic sau papuci
    de casa au fost inlocuite de dubele producatorilor de zarzavaturi,
    puse in linie intr-o parcare proaspat marcata.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romania ar putea fi nevoita sa importe grau in 2011, cu un pret mai mare decat a exportat

    El a adaugat ca Romania are contractate pentru export in acest
    an 1,7 milioane tone de grau, la un pret care variaza intre 190 si
    210 euro pe tona, si ar putea importa 600.000-700.000 tone, pentru
    care va plati pana la 250 euro pe tona.”Faptul ca am exportat
    foarte mult in acest an ne va face sa si importam. Chiar daca nu
    vor fi cantitati mari, vor fi importuri de imbunatatire a
    calitatii, astfel incat graul sa fie bun de panificatie. (…) Asta
    e, comertul e liber!”, a explicat Radulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE cere inapoi de la Romania 46,3 mil. euro cheltuite incorect pentru agricultura

    Banii revin la bugetul UE deoarece nu au fost respectate
    reglementarile UE sau procedurile de control al cheltuielilor
    agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt
    responsabile de acordarea platilor si de controlarea cheltuielilor
    efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia
    are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat
    fondurile in mod corect.

    Conform acestei decizii, se vor recupera fonduri de la Bulgaria,
    Cipru, Republica Ceha, Danemarca, Franta, Germania, Grecia,
    Ungaria, Italia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, Romania,
    Slovenia, Spania, Suedia, Tarile de Jos si Regatul Unit.

    Dacian Ciolos, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare
    rurala, a declarat referitor la aceasta decizie: “Facem tot ce ne
    sta in putinta pentru a realiza un control optim al cheltuielilor
    agricole in scopul de a ne asigura ca banii contribuabililor nu
    sunt cheltuiti in mod necorespunzator”.

    Cele mai semnificative corectii:

    GRECIA – 210,9 milioane de euro imputate Greciei pentru un sistem
    LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole si de informatii
    geografice) de slaba calitate si pentru deficiente legate de
    controalele vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata
    agricola. La aceasta se adauga 54,7 milioane de euro pentru
    culturile de vita-de-vie – specializarea parcelelor, registrele
    viticole ineficiente si deficientele in gestionarea si controlul
    schemelor de ajutoare pentru exercitiile financiare 2003-2007. O a
    treia transa de bani – 50,16 milioane de euro – sunt imputate
    Greciei pentru ca nu a redus ajutoarele in cazul nerespectarii
    cerintelor din sectorul veterinar referitoare la mentinerea
    registrelor pentru ovine si pentru inexistenta criteriilor de risc
    specifice in ceea ce priveste controalele primelor suplimentare in
    zonele defavorizate.

    ROMANIA – 41,7 milioane de euro se imputa Romaniei pentru
    deficiente ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative
    si ale modului de aplicare a sanctiunilor pentru anul de cerere
    2008. La aceasta se adauga 4,65 milioane de euro la capitolul audit
    financiar – pentru plati intarziate aferente anului 2008.

    PORTUGALIA – 40,69 milioane de euro pentru deficiente ale
    sistemului LPIS-GIS, ale analizei riscurilor pentru control, pentru
    numarul insuficient si calitatea redusa a controalelor la fata
    locului, pentru aplicarea incorecta a sanctiunilor, pentru
    orientari necorespunzatoare si deficiente ale controalelor
    administrative vizand cheltuielile cu ajutoarele pe suprafata,
    inclusiv masurile de dezvoltare rurala pe suprafata.

  • Cinci ani de turbulente pentru pretul graului

    Daca Sebastian Vladescu ar mai fi ministrul finantelor, ar
    trebui sa fie ingrijorat sau poate temerile i le-a transmis
    succesorului sau, Gheorghe Ialomitianu: pretul usturoiului, starul
    contrabandei din Romania, daca e sa credem o declaratie mai veche a
    fostului ministru, creste la niveluri nemaivazute chiar la
    producatorii din China, iar speculatorii se intrec in a jongla cu
    piata, cererea si oferta. Si nu numai usturoiul (totusi produsul
    alimentar cu cea mai importanta crestere de pret pe piata
    agroalimentara chineza), ci si alte produse alimentare
    inregistreaza cresteri de preturi: varza in Coreea, rosiile in
    Israel, porumbul in Statele Unite sau zaharul in Pakistan sunt
    elementele unui puzzle al scumpirii alimentelor, recent rezumat de
    Banca Mondiala: cinci ani de turbulente pentru preturile la
    hrana.

    “Volatilitatea s-a facut simtita inca din 2008 si se va mentine,
    pentru ca preturile nu se mai formeaza ca pe vremuri, din
    echilibrul dintre cerere si oferta, acum intervin mult mai multi
    factori, cum sunt interesele unor mari fonduri de investitii sau
    legatura cu evolutia pretului petrolului, aflat intr-o relatie
    directa cu biocombustibilii”, spune Victor Bejnea, presedintele
    asociatiei comerciantilor de produse agricole ARCPA.


    Situatia este confirmata si de evolutia pretului graului
    exportat din Romania: pretul FOB Constanta era la 13 ianuarie de
    204 dolari/tona, a scazut in vara in zona 150 – 160 de dolari/tona,
    iar din septembrie inregistreaza un salt important, la peste 220 de
    dolari/tona, cu maxime de 330 de dolari in octombrie. Pentru
    comparatie, pretul graului exportat in 2009 nu a trecut de 185 de
    dolari tona. Pe langa tendinta evidenta de crestere, mai trebuie
    spus ca preturile pot inregistra variatii semnificative din cauza
    calitatii graului exportat; ba mai mult, chiar in categoria graului
    de panificatie, de calitate superioara, pretul este stabilit pe
    loturi si pe o serie de variabile specifice, cum ar fi continutul
    de gluten sau umiditatea.


    La o alta scara, seceta si ploile au fost blestemul recoltei de
    grau din Europa in acest an. Mai mult de jumatate din recolta
    mondiala de grau a fost declasata, nefiind admisa consumului uman
    din cauza vremii, iar in Germania, de exemplu, 80% din ce s-a
    declasat nu a mai fost admis nici pentru furajele animalelor,
    mergand la productia de gaz metan. Un mare producator ca Rusia a
    pierdut o treime din recolta in incendiile din vara, vazandu-se pus
    in situatia sa restrictioneze exporturile, embargou prelungit pana
    in iulie 2011. In Ucraina, afectata de ploi, oferta guvernului de
    achizitionare de grau a fost ignorata de comercianti din cauza
    pretului scazut; probabil comerciantii nu vor putea ignora, in
    schimb, interdictia la export pe care o planuiesc autoritatile.


    Probleme s-au mai inregistrat in Canada si in Statele Unite;
    Departamentul pentru Agricultura al SUA apreciaza ca recolta de
    grau a actualului sezon agricol ar putea inregistra o scadere de
    circa sase procente. Valoarea nu este mare, dar viziunea pe care o
    ofera doar perspectiva celor sase procente este simplista, pentru
    ca graul este o chestiune de calitate si de logistica in primul
    rand. Stocuri in Canada sau in Australia nu inseamna si grau in
    Africa. “China produce bine in sud, dar in nord importa, marfa pur
    si simplu nu trece muntii”, explica Viorel Marin, presedintele
    patronatului morarilor si brutarilor ANAMOB, referindu-se la una
    dintre curiozitatile comertului cu cereale, daca putem sa le spunem
    asa.


    Fara munti de trecut, graul romanesc pare a avea succes in acest
    an – cel putin asa crede ministrul agriculturii, Valeriu Tabara,
    care anunta recent ca Romania ar putea exporta in urmatoarea
    perioada grau si porumb in valoare de circa 800 de milioane de
    euro. “Cred ca se vor depasi 4 milioane de tone, doua milioane la
    grau si peste doua milioane la porumb. Este o productie buna”, a
    spus Tabara.

  • Revista presei economice din Romania

    Presedintele Basescu promite ca nu va promulga legile cu TVA de
    5% pe alimente si neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei si
    afirma ca nu sustine pachetul de reducere a fiscalitatii, in schimb
    va fi “un mare sustinator al reducerii CAS imediat ce se flexibilizeaza
    Codul muncii”, scrie Gandul. Ultimele saptamani ale
    programului “Rabla” nu aduc si ieftiniri ale tichetelor primite in
    schimbul masinii casate, intermediarii cerand cca 1.100-1.200 de
    lei pentru un cupon de 3.800 de lei.

    Ioan Niculae vrea sa puna lacat pe combinate,
    anunta Evenimentul Zilei; din cauza ca nu mai primeste gaze
    naturale mai ieftine, omul de afaceri spune ca va inchide pe rand
    cele sase combinate chimice pana la sfarsitul lunii, primele pe
    lista fiind GA&PRO CO Piatra-Neamt si NitroPoros Fagaras.
    Vizita FMI s-a incheiat, amenintarile continua – Comisia Europeana
    spune ca riscam procedura de infringement daca nu modificam
    ordonanta creditelor.

    Valeriu Tabara sustine compartimentarea regionala a fermelor pentru
    a convinge Comisia Europeana sa ridice interdictia la exportul de carne de porc, insa producatorii
    spun ca aceasta cerinta a UE este doar o “smecherie” si ca piata ar
    trebui liberalizata complet, relateaza Adevarul. Piata
    imobiliara este in blocaj pe toate segmentele ei, insa unul dintre
    cele mai afectate continua sa fie cel al caselor de vacanta, ale
    caror preturi au cazut cu pana la 70% din lipsa de clienti.

    Ponturi de la specialisti pentru candidatul la un interviu de angajare, prezentate de Romania
    Libera    : sa nu stea cu picioarele incrucisate, sa nu spuna “nu
    stiu”, sa nu ceara salarii ca in 2007 si sa arate ca nu-l
    intereseaza atat functia, cat activitatea respectiva. De la 1
    ianuarie 2011, locuitorii din Delta Dunarii mai pot ajunge cu
    vapoarele catre localitatiile de domiciliu, intrucat compania
    Navrom Delta Tulcea nu mai primeste subventii de la stat, iar CJ
    Tulcea nu are bani in buget ca s-o cumpere.

    Ziarul Financiar     scrie ca Eugen Voicu, unul dintre pionierii industriei
    locale de investitii si directorul general al Certinvest, vrea sa
    puna bazele primelor birouri familiale adresate persoanelor cu bani
    si care in mod traditional isi lasa averile pe mainile bancherilor
    elvetieni. Radu Enache, proprietarul lantului hotelier Continental,
    a cerut intrarea in insolventa a companiei aeriene Blue Air pentru
    o datorie de numai 18.400 de euro.

  • MAPDR: Multi agricultori au idei totalitarist-comuniste, desi vor sa profite de pe urma capitalismului

    Radulescu a precizat ca pana acum agricultorii au avut
    libertatea de a face ce vrea, motiv pentru care nu a existat niciun
    fel de coerenta a dezvoltarii lor. In plus, s-au dezvoltat foarte
    multi consultanti “pe care ii consider principalii vinovati pentru
    aceasta situatie, care au incurajat prosteste agricultorii sa faca
    proiecte foarte mari pentru fonduri structurale”. Radulescu sustine
    ca aceasta este o greseala, pentru ca de obicei cheltuielile cresc
    fata de planul initial si antreprenorul se vede la final in
    situatia in care fondurile structurale ajung sa acopere doar o
    treime din investitie, fata de 50% cat era planificat initial.

    “Nu este nicio problema daca odata incheiat un proiect mai este
    depus un nou dosar pentru o extindere”, argumenteaza Radulescu. El
    explica faptul ca multi agricultori nu inteleg ca fara niciun ban
    in buzunar si niciun fel de garantie nu exista niciun bancher care
    sa cofinanteze un proiect cu fonduri structurale.

    In plus, aproape niciun agricultor din domeniul productiei de
    fructe si legume nu a inteles importanta unui depozit. “Pentru a
    lucra cu retelele de magazine, de exemplu, producatorii trebuie sa
    asigure constant livrari de marfa la anumite standarde, lucru care
    nu se poate face fara depozite”, spune Radulescu. El a precizat ca
    “am fost si sunt un critic al retelelor, dar trebuie sa recunoastem
    ca avem si noi problemele noastre”. In primul rand, agricultorii
    trebuie sa-si schimbe dramatic mentalitatea, in sensul ca “nu se
    mai poate cu <las’ ca merge si asa>”, spune Radulescu, care
    da ca exemplu faptul ca unii agricultori incearca si in prezent sa
    dea tepe clientilor, punand de exemplu pamant sau pietre in
    mijlocul sacilor cu cartofi, ca sa atarne mai greu la cantar.

  • MAPDR: Proiectele europene care nu-si gasesc co-finantare pana la startul lui 2011 vor iesi din program

    Problema, explica el, este faptul ca dintre cele 230 de proiecte
    care au primit pana acum aprobare pentru a fi finantate prin
    fonduri structurale, “doar 14 au adus scrisori de confort din
    partea bancilor, scrisori care valideaza astfel co-finantarea
    proiectelor”, explica Radulescu. Din acest motiv, de la inceputul
    anului viitor, “toate proiectele acceptate in 2008 si prima
    jumatate a anului 2009 care nu pot aduce scrisori de confort vor fi
    scoase din programul de finansare, pentru ca exista riscul sa nu
    putem cheltui banii acordati; prin urmare, daca nu reusim pana in
    2013 sa cheltuim cele 8 miliarde de euro puse la dispozitie, este
    evident ca fondurile care ne vor fi puse la dispozitie in perioada
    2013-2020 vor fi mai mici”, a declarat Radulescu. Tot el a punctat
    ca cea mai mare problema in privinta accesarii fondurilor europene
    este co-finantarea. “Am alocat pana in prezent 90% din bugetele
    puse la dispozitia Romaniei. Din pacate nu au fost cheltuite decat
    12% din fonduri, motiv pentru care vom schimba strategia”, declara
    secretarul de stat.

  • Martin Schuldt este noul reprezentant general al Cargill Romania

    “Vedem in Romania un potential urias in sectoarele alimentar si
    agricol, din perspectiva regionala european”, spune Schuldt.

    Schuldt preia rolul de reprezentant pentru Romania de la Nese
    Tagma, care va coordona din Belgia operatiunile europene de
    imbuteliere a uleiurilor Cargill. Succesorul lui Tagma pentru
    postul de director general al diviziei de uleiuri vegetale din
    cadrul Cargill Romania va fi anuntat in viitorul apropiat.

    Cargill este prezent in Romania din 1996, are 21 de puncte de
    lucru si aproximativ 750 de angajati in toata tara. Compania
    desfasoara activitati in domeniul cerealelor si semintelor
    oleaginoase, uleiurilor imbuteliate si uleiurilor vegetale
    rafinate, precum si in nutritia animala.

  • Revista presei economice din Romania

    Cererea de vacante a ramas neschimbata fata de anul trecut, dar
    cumparatorii le-au ales pe cele mai ieftine, remarca Gandul:
    in primele noua luni, agentiile au vandut 2,5 milioane de

    pachete de vacanta    , la fel ca in aceeasi perioada a anului
    trecut, dar incasarile au scazut cu pana la 25%. Consiliul
    Concurentei acuza transparenta limitata a produselor de asigurari,
    penalitatile pe care clientii asiguratorilor le suporta la
    rezilierea contractelor si slaba dezvoltare a canalelor de
    distributie.

    Niciun proiect de autostrada nu respecta standardul de cost,
    judecand dupa lista de standarde publicate de Ministerul
    Transporturilor, releva Evenimentul Zilei, precizand ca

    autostrada Bechtel     este cea mai scumpa, cu un cost pe km de
    12,04 milioane de euro, in timp ce standardul de cost este de 5,05
    milioane in zona de deal si de 6,1 milioane euro la munte. In timp
    ce ministrul agriculturii vrea reducerea preturilor la alimente,
    producatorii vorbesc despre scumpiri, dar numai la
    comercianti.

    Preturile reglementate la
    gaze, salubritate, curent electric     sau transporturi au crescut
    mai mult decat cele de pe piata libera, arata Consiliul
    Concurentei, citat de Adevarul. Autoritatile pregatesc un
    program de stimulare a arendarii terenurilor pentru a rezolva
    problema celor trei milioane de hectare necultivate, proiect
    discutat inclusiv cu comisarul european Dacian Ciolos si in
    virtutea caruia proprietarii ar putea primi circa 45 de euro prima
    pe hectar arendat.

    Romania Libera anunta ca PCC, principalul actionar minoritar
    al
    combinatului Oltchim    , a depus plangere penala contra
    directorului Constantin Roibu, afirmand ca acesta a manipulat piata
    de capital atunci cand a informat Bursa ca BCR ar putea deveni
    actionar minoritar al Oltchim, ceea ce a dus la cresterea rapida a
    actiunilor Oltchim, cu 12%. Petrom, controlata de Grupul OMV din
    Austria, va majora de vineri preturile de referinta la benzina cu 6
    bani/litru.

    Comisarul european
    Dacian Ciolos     a anuntat ca intentioneaza sa propuna un pachet
    legislativ pentru sectorul laptelui, care vizeaza cresterea puterii
    de negociere a producatorilor in raport cu procesatorii in ceea ce
    priveste pretul si volumele livrate. Conform Ziarului
    Financiar    , 2010 este primul an in care piata sapunului scade,
    dupa ce a crescut si in 2008 si in 2009, cand a ajuns la circa 80
    milioane de euro.