BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Doua luni de cresteri sustinute pe Bursa

    Doua luni de cresteri sustinute pe Bursa au fost de ajuns pentru ca piata sa revina pe plus fata de inceputul anului si investitorii sa poata contabiliza primele castiguri fata de prima sedinta de tranzactionare din 2009.

    Multi dintre investitori, dar si o parte din brokeri, vad deja sfarsitul trendului negativ inceput in toamna lui 2007, in timp ce altii, mai circumspecti, spun ca o confirmare a intoarcerii trendului va fi clara abia in momentul in care preturile actiunilor de pe Bursa vor ajunge la nivelul de la inceputul lui octombrie 2008.

    “Ma asteptam la o asemenea evolutie pe termen scurt, dar nu atat de rapida. Totusi, abia suntem la nivelul din noiembrie-decembrie 2008. Cand se va ajunge la preturile de la inceputul lui octombrie, ar trebui sa vedem intrarea pe un trend ascendent”, sustine Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care a intermediat cele mai mari tranzactii de pe Bursa in primele patru luni ale acestui an, de peste 62 de milioane de euro.

    Societatile de investitii financiare (SIF) au inregistrat cea mai spectaculoasa evolutie in acest an, reusind sa castige pana la 200% de la sfarsitul lunii februarie, dupa ce in primele doua luni ale anului pierdusera aproape 50%. Aceasta evolutie a reusit sa propulseze SIF-urile cu aproape 50% peste nivelul de la sfarsitul anului trecut, astfel ca toti investitorii care au cumparat actiuni SIF in ultimele luni si le-au pastrat in portofoliu inregistreaza castiguri.

    De exemplu, cine a investit 10.000 de lei in actiuni SIF Oltenia (SIF5) la inceputul anului, ar fi castigat pana la sfarsitul saptamanii trecute 5.000 de lei, castigul de 50% pe patru luni fiind de circa 10 ori mai mare decat cel obtinut dintr-un depozit bancar in lei in aceeasi perioada.

    O investitie de 10.000 de lei in aceleasi actiuni la sfarsitul lunii februarie, ar fi adus in doua luni un castig de circa 18.000 de lei. Aceasta in conditiile in care in 2009 investitorii beneficiaza si de scutire de impozit pe castigurile obtinute din vanzarea actiunilor. Evolutiile din ultima perioada dovedesc inca o data ca pe Bursa se pot obtine cele mai mari castiguri intr-un timp foarte scurt, iar prabusirea de la sfarsitul anului trecut si din primele doua luni ale acestui an a crescut exponential si sansele investitorilor de a face profituri impresionante

    “Actiunile au crescut foarte mult pentru ca anterior au scazut foarte mult, intr-un timp scurt, pe fondul iesirii masive a investitorilor straini. Acum, iesirile s-au oprit, iar investitorii care asteapta inca de la sfarsitul anului trecut momentul in care piata se opreste din scadere au intrat puternic la cumparare. Este vorba mai ales despre speculatori, care au fost cei mai activi in ultima perioada”, explica Rares Nilas.

    El crede ca revenirea se datoreaza in primul rand faptului ca atat pe plan intern, cat mai ales pe plan international, incep sa se infirme prognozele pesimiste. Iar aceasta aduce dupa sine si schimbarea sentimentului general din piata. Astfel, daca in urma cu 3-4 luni orice stire era interpretata negativ si producea panica in piata, acum nici stirile cu adevarat negative nu mai produc acelasi efect. De exemplu, raportarile privind scaderea cu 6,1% a economiei SUA in primul trimestru, care au fost mai proaste decat estimarile analistilor, au fost urmate de cresteri atat pe piata americana, cat si pe bursele europene.

    “Eu zic ca deja se intra pe un trend ascendent, iar evolutia din ultima perioada a fost chiar peste asteptari. Cred ca totul se datoreaza sentimentului pozitiv din piata. In momentul in care apar volume mari si cresteri, toti clientii vor sa cumpere”, spune Marius Trif, directorul general al Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica, a saptea firma de brokeraj adus in doua luni un castig de circa 18.000 de lei. Aceasta in conditiile in care in 2009 investitorii beneficiaza si de scutire de impozit pe castigurile obtinute din vanzarea actiunilor. Evolutiile din ultima perioada dovedesc inca o data ca pe Bursa se pot obtine cele mai mari castiguri intr-un din piata in primele patru luni ale anului. El crede ca in absenta unor stiri extrem de negative, mai ales pe piata americana, Bursa isi poate continua evolutia pozitiva.

    “Sa nu ne asteptam sa continue cresterile in ritmul acesta, nici nu ar fi bine pentru piata, dar cred ca va urma o perioada de acumulare si de consolidare a preturilor”, continua Trif.

    Pe de alta parte, investitorii nu trebuie sa uite nici faptul ca de fiecare data cand piata a urcat foarte rapid intr-un timp scurt, chiar si in lunga perioada de crestere din 2003 pana in 2007, au urmat si corectii semnificative, din cauza ca unii investitori s-au grabit sa-si marcheze profiturile. Iar in contextul in care piata este dominata inca de speculatori si investitorii pe termen lung abia acum incep sa-si faca simtita prezenta, echilibrul este inca fragil si mai pot avea loc corectii puternice.

    Conturarea unui trend ascendent este insa tot mai vehiculata, chiar in conditiile in care raportarile privind evolutia companiilor si a economiei in primul trimestru pot parea negative. De PUBLICITATE exemplu, faptul ca BCR a raportat pe primul trimestru un profit in scadere, iar Banca Transilvania a inregistrat un castig nesemnificativ fata de perioada similara a anului trecut, nu a avut un impact negativ in piata, care si-a continuat cresterea si in ultima sedinta a saptamanii trecute, dupa aparitia acestor date.

    Teoria spune ca Bursa anticipeaza de obicei evolutia economiei, astfel ca raportarile trecute sunt mai putin relevante pentru investitori. In toamna lui 2007, cand au aparut primele scaderi pe Bursa, economia crestea, iar companiile obtineau profituri mai mari. Si in 2008, cand Bursa s-a prabusit, companiile au continuat sa raporteze profituri in crestere, situatia din economie deteriorandu-se abia catre sfarsitul anului. Aplicand acelasi scenariu pe datele actuale, este posibil ca Bursa sa-si continue cresterea, chiar daca societatile listate vor raporta profituri mai mici sau chiar pierderi pe primul trimestru si poate chiar in trimestrul al doilea, daca vor aparea insa semne ca situatia se imbunatateste.

    “Este foarte interesant ca aprecierile din ultimele doua luni s-au fundamentat pe perspective de viitor si nu pe date si statistici”, spune Adrian Lupsan, directorul general adjunct al Intercapital Invest. El crede ca acest lucru denota o incredere a investitorilor intr-o potentiala iesire din criza, iar in acest sens perioada iunie-iulie va fi cea care va confirma sau infirma asteptarile investitorilor.

  • Reteta in asteptare

     

    Liliana Mihai este de profesie medic si detine, impreuna cu un asociat, o farmacie langa un spital din Cernavoda. Amplasamantul ii asigura, cel putin in teorie, un vad comercial sigur, insa anul trecut, din cauza unor neintelegeri cu partenerul de afaceri, a hotarat sa isi vanda licenta de functionare catre o retea de farmacii. Tranzactia nu a mai avut loc din lipsa de fonduri a cumparatorului, iar de atunci pana acum pretentiile financiare au mai scazut si pretul de vanzare a ajuns la 20.000 de euro negociabil, insa prea putini au fost interesati. “Nu am nicio preferinta legat de cui vreau sa vand – poate fi un operator privat, poate fi o retea, imi este egal atat timp cat bat palma”, spune proprietara farmaciei, nerabdatoare sa finalizeze vanzarea chiar saptamana aceasta, cand expira termenul-limita dat de proprietarul spatiului in care functioneaza in prezent.
     
    Daca luam in calcul numai anunturile postate pe internet in ultimele luni, in Romania sunt acum cateva sute de astfel de cazuri in care farmacistii – in special cei neafiliati unei retele – sunt nerabdatori sa-si vanda afacerea. Farmaciile se vand acum si de trei ori mai ieftin decat la inceputul anului trecut, cand dorinta de expansiune a marilor retaileri dusese costul pentru o licenta si la peste 300.000 de euro in Bucuresti.
     
    Fluxul insuficient de lichiditati, costurile ridicate cu salariile si cu utilitatile, adaosurile comerciale mici si pierderile provocate de inghetarea preturilor la medicamente anul trecut au adus multe farmacii pe pierderi, ceea ce a dus la dorinta proprietarilor de a vinde cat mai repede. Slabe sperante de reusita in conditiile in care, asa cum spune Robert Popescu, CEO interimar al companiei A&D Pharma (operatorul Sensiblu, cel mai mare lant de profil), “piata tranzactiilor este blocata si nu cred ca mai este cineva care cumpara acum farmacii”.
     
    Revizuirea planurilor de extindere a inceput pentru principalele retele de farmacii de la mijlocul anului trecut, pe fondul incertitudinilor de pe piata imobiliara, a problemelor cu distribuitorii (afectati de neactualizarea preturilor la medicamente in functie de evolutia cursului euro, acestia nu au mai acordat farmaciilor discounturi la fel de avantajoase) si a crizei de personal.
     
    Cu aceste motive explicau anul trecut managerii de ce au deschis mai putine farmacii decat planificasera initial, iar in acest an explicatia pentru stoparea extinderii sta doar in criza. “Industria farmaceutica a fost mereu intr-o stare de criza”, spunea la inceputul anului Dragos Damian, directorul Zentiva, referindu-se la recuperarea greoaie (pana la 300 de zile) a creantelor, care a facut din producatorii romani de medicamente creditori ai sistemului de sanatate. La celalalt capat al lantului, farmaciile au resimtit undele de soc dinspre distribuitorii care, dupa un an si jumatate de fixare a preturilor la un curs leu/euro mai mic decat cel real, au sistat, timp de doua saptamani in octombrie, acordarea de discounturi si chiar livrarea unor medicamente etice (eliberate in baza unei prescriptii medicale). Efectele au fost dure mai ales pentru farmaciile individuale, care isi mentineau afacerile tocmai prin aceste discounturi.
     
    Marian Pana, data business unit manager in cadrul companiei de cercetare a pietei farmaceutice Cegedim, spune ca, daca farmaciile ar vinde doar medicamente etice, atunci pierderile lor ar fi de neacoperit. Unitatile lucreaza cu un adaos comercial mediu de 8% pentru medicamente, care este, in opinia farmacistilor, insuficient pentru a sustine profitabilitatea businessului. De aceea ei au inceput sa-si diversifice oferta cu cat mai multe produse care sunt vandute fara reteta medicala si care au si adaosuri comerciale mai mari comparativ cu medicamentele etice.
     
    Chiar si asa, nu toate farmaciile au rezistat unui 2008 mai mult decat dificil, iar exemplele nu sunt doar din randul individualilor. Sensiblu, cea mai extinsa retea la nivel national (cu 221 de unitati la finalul lui 2008) a deschis anul trecut 13 noi farmacii, a inchis altele 12 si a relocat cinci. Inchiderile si relocarile au avut drept scop cresterea profitabilitatii retelei Sensiblu si au ajutat la intrarea, la 12 ani de la infiintare, pe profit (de la minus 2,6 milioane de euro in 2007 la 0,2 milioane de euro in 2008). Masurile de acest fel ar putea continua, dupa cum declara CEO-ul A&D Pharma, care a stabilit drept obiectiv prioritar pentru Sensiblu cresterea profi­tabilitatii fiecarei unitati in parte. “Daca anul trecut eram dispusi sa asteptam si doi ani pentru ca o farmacie sa intre pe profit, acum nu mai avem aceeasi rabdare si le inchidem sau relocam pe cele care nu sunt performante”, spune Robert Popescu, precizand si ca, in 2009, vor fi mai atenti la achizitii. In urma cu un an, farmaciile individuale bine pozitionate erau in mod constant in vizorul marilor lanturi. “Inainte, veneau sa ne faca oferte, erau foarte insistenti, dar acum nimeni nu ne mai suna, nici pe noi, nici pe vecinii nostri”, spune o farmacista pensionata, care detine o astfel de unitate situata in cartierul bucurestean Rahova.
     
    Regreta acum ca nu si-a vandut afacerea la momentul potrivit, atunci cand i s-au oferit 150.000 de euro pentru licenta si, desi a scazut pretul de doua ori pana acum, la 100.000 de euro, tot nu a primit nicio oferta serioasa. Acum, lanturile vor o si mai mare reducere a preturilor. “Nu cred ca mai da nimeni acum 150.000-200.000 de euro pe o licenta”, spune Dorin Catana, directorul general al retelei Centrofarm, care asteapta ca preturile sa scada si mai mult de atat pe fondul cresterii ofertei. “Pretul corect” pentru o farmacie ar putea fi, conform analistilor intervievati de BUSINESS Magazin, acelasi care se ia in calcul in tari precum Cehia, unde o licenta valoreaza cat cifra de afaceri pe trei-cinci luni de functionare.

    Isabelle Iacob, Help Net: "Nu se vad tranzactii mari pe piata de profil in 2009.”

     

  • Retailul anticriza al lui Octavian Radu

    La inceputul lui 2009, cand comerciantii de moda isi revizuiau asteptarile de crestere si vorbeau pentru prima data de inchideri de magazine si disponibilizari, Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, cumpara brandul grecesc de imbracaminte Toi & Moi – care opera un singur magazin in centrul comercial Baneasa Shopping City. Saptamana trecuta, a doua achizitie a RTC pe piata de fashion a vizat tot o franciza – retailerul canadian de incaltaminte si accesorii Aldo.

    Ultimele doua achizitii ale lui Octavian Radu inseamna sase magazine in plus la reteaua deja existenta de 20 spatii de vanzare si completarea portofoliului cu inca doua marci, pe care le-a adaugat celorlalte branduri vestimentare si de accesorii pe care le are deja in portofoliu – Debenhams, Olsen, Mandarina Duck, Sacoor Brothers, Kanz & Pablosky, Forever 18, Bijoux Terner, J.Press, Bally, Bruno Magli si Fratelli Rossetti.” Acum e cel mai bun moment sa cumperi francize. Sunt ieftine. Si ar mai fi ceva: daca majoritatea proiectelor sunt stopate, in urmatorii doi ani cate spatii noi vor mai aparea? Deci cum sa te mai dezvolti altfel decat preluand unele spatii deja existente?”, explica Radu logica achizitiilor facute.

    Franciza Aldo, detinuta de Retco Retail – parte a companiei turce Unitim -, a ajuns la Rafar dupa ce proprietarul RTC a esuat in incercarile sale de a aduce in Romania marca americana de pantofi Steve Madden si nu numai: “Tot anul trecut am cautat pantofi . Am luat toti nemtii la rand, si Humanic, si Deichmann, si altii. In momentul in care s-a ivit oportunitatea discutiilor cu Aldo n-am stat pe ganduri.” Octavian Radu povesteste ca Rafar a intrat “intr-un fel de concurs de frumusete cu mai multi concurenti din Turcia, Bulgaria, Serbia si Romania, iar cea de-a doua selectie am castigat-o noi. “

    Dupa ce a platit 1,6 mil. euro pe cele cinci magazine Aldo (trei de incaltaminte si accesorii si doua destinate exclusiv accesoriilor), Octavian Radu a decis deja ca va renunta la doua dintre ele: “Nu mai deschidem alte magazine, iar pe cele de accesorii s-ar putea sa le transformam in ceva nou, cu alte marci.” Omul de afaceri admite ca ceea ce se intampla in piata i-a schimbat mult si planurile referitoare la piata de moda. In primul rand, spune ca modul in care a gandit pozitionarea brandurilor pe care le-a adus in Romania a fost dat peste cap: “N-am stiut ca piata va merge in jos si clientii de la Olsen vor deveni clienti ai Forever 18. Eu m-am gandit ca cei care cumpara acum de la coltul strazii vor veni sa cumpere de la Forever 18.”

    In afara de noile achizitii, pentru care a cheltuit aproape doua milioane de euro, planurile Rafar pentru urmatoarele doua luni vizeaza investitii de 1,5 milioane de euro pentru deschiderea a inca trei magazine, toate in extensia Plaza Romania: primul monobrand Kipling (o marca belgiana de posete, genti de calatorie si accesorii), al treilea magazin pentru brandul Sacoor Broders, plus al doilea multibrand Catwalk. Extinderea este asteptata sa dubleze cifra de afaceri a Rafar, pana la 28 de milioane de euro in acest an.

    De fapt, principala crestere va veni din volum, dat fiind ca Octavian Radu nu mai vede marje prea bune: “Nu vindem mai putin decat in aceeasi perioada a anului trecut, doar ca marja de profit este mult mai mica. Si totusi nu am senzatia ca am ajuns la fundul sacului.” Rafar a inregistrat in ultima vreme cea mai mare crestere dintre toate cele opt divizii din cadrul RTC Holding – dar nu numai in cadrul grupului, ci si in piata de profil. In doi ani de la infiintare, Rafar a ajuns sa importe 15 francize, cu trei in plus fata de cate branduri a adunat in noua ani de activitate cel mai vechi retailer pe piata, Solmar Grup.

    Dincolo de contextul economic actual, ultimul an a adus modificari in structura investitiilor planificate de RTC si a modului in care Octavian Radu si-a dimensionat afacerile; omul de afaceri a mizat in special pe inclinatia consumatorilor romani pentru numele sonore, cautand sa importe cat mai multe francize, si a schimbat centrul de greutate al grupului pe care l-a creat in favoarea Rafar si Diverta. Dupa ce in cursul ultimilor doi ani a scos din grup mai multe afaceri mai mici, grupul RTC si-a consolidat prezenta pe zona de retail. “Impreuna, Diverta si Rafar fac aproape jumatate din veniturile RTC”, precizeaza Radu, care a crescut grupul RTC predominant cu afaceri in zona distributiei.

    Alfati in continuare in ce a investit Octavian Radu un milion de euro.

  • Colliers: Vanzarile de apartamente noi s-au injumatatit in 2008

    Comparativ cu anul 2007, in 2008 s-a inregistrat o scadere cu 50% a vanzarilor, pana la un nivel de 3.600 de apartamente vandute in proiecte cu mai mult de 200 de unitati fiecare, potrivit companiei de consultanta imobiliara Colliers International, liderul pietei de profil.

     

    Dintre acestea 30% au fost vandute investitorilor prin intermediul unor afaceri incheiate in cea mai mare parte in primul trimestru a lui 2008, comparativ cu un procent mult mai mare in anul precedent, care este estimat la 80%. Din aceste date rezulta ca, in 2008, au fost vandute catre utilizatorii finali aproximativ 2.600 de apartamente, in crestere fata de nivelul de 1.400 de unitati estimat pentru anul 2007.

     

    In prima jumatate a lui 2008 vanzarile s-au situat la un nivel apropiat de cele din 2007 si anume 3.000 de unitati, insa, incepand cu cel de-al doilea semestru, influenta crizei internationale asupra sectorului imobiliar din Bucuresti a inceput sa se simta puternic. Astfel in decursul ultimelor luni ale lui 2008 s-au vandut doar 600 de apartamente in proiecte noi, comparativ cu 3.300 de unitati in semestrul doi din 2007, potrivit datelor Colliers.
     

  • CBRE Eurisko: Valoarea tranzactiile imobiliare a scazut cu 64% in 2008

    Volumul total al investitiilor in 2008 a fost de 1,02 miliarde de euro, fata de 1,67 miliarde de euro in 2007, potrivit datelor companiei. "In conditiile in care o singura tranzactie a reprezentat 33% din volumul anului, scaderea accentuata a investitiilor este mult mai tlar reflectata de numarul tranzactiilor: 11 in 2008, fata de 41 in 2007. Acest aspect, corelat cu faptul ca 65% din volumul tranzactiilor a fost realizat prin finalizarea a trei achizitiit confirma prezenta pe piata a unui numar redus de investitori, dar foarte activi si cu putere mare de cumparare", se arata in studiul citat.

     

    Doua fonduri au contribuit practic la 47,8% din volumul investitiilor de pe piata din Romania, ambele alegand produse investitionale din Bucuresti: RREEF Real Estate (340 milioane de euro pentru 78% din proiectut Upground) si DEGI (147 milioane de euro pentru Iris Shopping Center). Printre alte tranzactii importante incheiate anul trecut se numara si preluarea retelei de centre comerciale Winmarkt de catre italienii de la IGD si a Expo Market Doraly, de catre HSBC European Real Estate Fund.

     

    Anul precedent s-a mai caracterizat si printr-o crestere generala a yield-urilor (randamentele posibile ale cumparatorilor la incheierea unei tranzactii – n.red.) "Daca in 2004, la momentul primelor tranzactii de birouri, yield-urile erau 12-13%, la sfarsitul anului 2007 nivelul a scazut la 6% – 6,25% (o singura tranzactie fiind realizata la un nivel de sub 6%). Anul 2008, in special cea de-a doua jumatate a acestuia a adus, precum in majoritatea tarilor din zona, cresterea rapida a yield-urilor, cu pana la 2,25 puncte procentuale in cazul pietei statiilor de birouri. Este foarte dificil de previzionat cum va evolua yield-ul in anul 2009, indiferent de tipul proprietatii", noteaza consultantii CBRE Eurisko, a doua companie de profil dupa ultimele rezultate oficiale.

     

    In privinta anului 2009, consultantii companiei considera ca se va mentine tendinta de crestere a gradului de selectie a produselor investitionale, prioritate urmand sa aiba proprietatile de top cu cele mai bune amplasamente si cu venituri asigurate pe termen lung din contractele de inchiriere semnate.

     

    "Chiar daca in 2008 nu a fost nici o tranzactie sale & leaseback, am putea asista anul urmator la mai multe tranzactii in care proprietarul vinde cladirea si o reinchiriaza de la cumparator, alegand astfel sa utilizeze fondurile obtinute imediat pentru capital de lucru, intr-o piata foarte putin lichida. Corectiile de preturi incepute din 2008 vor face ca produsele investitionale din Romania sa fie tot mai atractive pentru detinatorii de lichiditati", se mai spune in studiul CBRE Eurisko.
     

  • Tranzactii de 700 mil. euro pentru Reff si Asociatii

    "Anul 2008 a fost unul extrem de dinamic, mai ales in prima parte a anului, iar echipa noastra a fost implicata in negocieri initiate pe diverse segmente de piata, de la real estate si servicii financiare, la piata de media si publicitate, activitate editoriala, transporturi, IT&C, servicii de mediu si agricultura”, a declarat partenerul firmei de avocati Alexandru Reff.

    Acum insa ariile de practica se modifica, si Alexandru Reff recunoaste blocajul de pe unele practici, in conditiile crizei economice: “Am vazut cum negocieri pentru tranzactii de sute de milioane de euro (mai ales in industria serviciilor financiare) au fost inghetate din cauza incertitudinii de pe piata. In mod evident, nu anticipam o dinamica similara pe piata fuziunilor si achizitiilor in acest an, dar firmele de avocatura sunt relativ flexibile si isi pot adapta serviciile la noua cerere, care va fi cel mai probabil axata pe sectorul public si proiecte finantate de fonduri europene, (re)structurare corporatista, piata muncii, energie, dreptul concurentei, litigii si altele.”

    Cititi mai multe despre ariile de experitiza ce trebuie sa compenseze, in cifrele caselor de avocatura, franarea din real estate sau M&A.
     

  • Bere Azuga face spuma Ursus

    Valerii Moraru s-a asezat prima oara la masa cu noii proprietari ai companiei sale la o zi dupa vanzare, joia trecuta. Au discutat doar detalii: despre preluarea efectiva a activelor, despre faptul ca familia Moraru nu va ramane in managementul Ursus pentru a coordona in continuare brandul Azuga, dar si despre faptul ca este posibil ca in viitorul apropiat omul de afaceri de origine basarabeana sa vanda si restul de actiuni pe care le mai detine in compania prahoveana.

    Partea importanta se intamplase deja de miercuri, cand Ursus Breweries, filiala locala a companiei sud-africane SABMiller, a cumparat prin intermediul pietei RASDAQ 71% din actiunile companiei prahovene, cu 7,1 milioane de euro. Din acest procent, pachetul de actiuni al lui Valerii Moraru era de 39,25%, restul fiind vandut de catre alti actionari (dintre care este vorba de 15 fonduri de investitii si persoane fizice cu pachete importante, dar si de 5.000 de mici actionari).

    Povestea vanzarii Bere Azuga nu s-a terminat insa saptamana trecuta pentru Valerii Moraru, care a inceput sa cumpere actiuni ale acestei companii din anul 2000, dar abia in 2006 a devenit actionarul principal, iar in 2007 a devenit director general. Omul de afaceri basarabean mai detine inca 21% din Bere Azuga prin compania sa Rombat Trans International, care are ca domeniu de activitate transporturile. “Dupa ce voi avea acordul Consiliului Concurentei, voi expune si acest pachet de actiuni pe bursa”, mai spune Moraru, precizand ca ar prefera ca Ursus sa il preia si pe acesta, deoarece sud-africanii pun mare pret pe dezvoltarea brandurilor locale, cum sunt Timisoreana sau Ciucas.

    Tranzactia era asteptata inca de anul trecut, mai ales ca Moraru nu si-a ascuns niciodata intentiile de a renunta la fabrica de bere, declarandu-si disponibilitatea de a o vinde in repetate randuri. Pe de alta parte, vanzarea ultimului mare producator local anul trecut (Bere Mures, preluat de Heineken) a dat semnalul ca multinationalele au de gand sa achizitioneze chiar toate brandurile valoroase din piata. Omul de afaceri nu spune deocamdata cat se asteapta sa incaseze si pe celalalt pachet de actiuni, deocamdata fiind multumit de faptul ca a vandut pachetul majoritar in acest moment dificil.

    “Cu suma primita acum, cumpar de doua ori mai mult decat as fi cumparat daca as fi vandut anul trecut”, spune Moraru, care a incasat aproximativ patru milioane de euro din vanzarea companiei si intentioneaza sa foloseasca acesti bani pentru a cumpara active carora le-a scazut valoarea, mai ales pe bursa, si mizeaza pe o revenire a valorii actiunilor in trei-sase luni. De fapt, Moraru admite ca, de-a lungul experientei sale ca om de afaceri, a avut de mai multe ori ocazia de a profita de diverse momente de criza.

    “Am mai preluat afaceri falimentare, le-am dezvoltat si apoi le-am vandut”, spune omul de afaceri basarabean, care a construit in rastimpul celor 20 de ani de antreprenoriat afaceri atat in Romania, cat si in Republica Moldova (in domeniul sticlariei, vinificatiei si producerii de nutreturi) si Rusia (in domeniul bauturilor alcoolice, al hartiei si comertului). Valerii Moraru marturiseste ca, daca nu ar fi venit criza, nu ar fi vandut: planurile sale initiale vizau investitii pe cinci- sapte ani, dupa care poate s-ar fi gandit sa vanda afacerea pe care o considera a fi de “familie”.

    Asta desi Bere Azuga a stat in sanul familiei Moraru (Violeta Moraru, directorul general al companiei si totodata sotia lui Valerii Moraru, detinea si ea actiuni in cadrul companiei) mai putin de trei ani, pana cand Ursus a oferit un “pret corect”. Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), spune ca Ursus a preluat fabrica Bere Azuga cu aproximativ 45 euro/hectolitru, ceea ce reprezinta un pret avantajos, dar si corect in acest moment: “I-a costat mai putin sa cumpere decat sa construiasca o noua fabrica, ce ar fi presupus o cheltuiala aproape tripla – 130 euro/hectolitru”.

    Cu alti parametri de calcul, valabili in actualul context economic, analizeaza tranzactia Bogdan Belciu, directorul general al companiei de consultanta AT Kearney Romania: “Desi crescusera destul de mult fata de cursul de la sfarsitul anului trecut, actiunile Bere Azuga sunt la jumatate fata de nivelul maxim atins in 2008, iar multiplii la care s-a efectuat tranzactia sunt sensibil sub nivelul tranzactiilor similare de anii trecuti”.

    In ansamblul pietei, tranzactia nu schimba clasamentul berarilor. Bere Azuga are o cota de piata de 0,6% si o capacitate de productie de 200.000 de hectolitri, ceea ce o incadreaza in categoria producatorilor medii. Valoarea adevarata a companiei si principalul motiv pentru care a fost “vanata” este brandul sau, ultimul valoros din piata care nu intrase inca in portofoliul multinationalelor. “Am achizitionat Bere Azuga pentru ca Azuga este una dintre cele mai cunoscute marci locale de bere”, motiveaza Stephan Maria Weber, presedintele Ursus Breweries.

    Versescu sustine ca si capacitatea de productie a fost un factor de atractivitate, fabrica detinand un teren pe care se afl a, initial, unitatea de productie si care acum ar putea fi folosit in scopul extinderii capacitatii actuale (capacitatea poate fi majorata pana la 800.000 – 1 milion de hectolitri, conform estimarilor PSIPBR). Weber nu a raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin privind cresterea productiei, dar a admis ca evalueaza toate oportunitatile noii achizitii. Presedintele Ursus spune insa ca unul dintre principalele planuri este de a face berea Azuga disponibila consumatorilor si din alte parti ale tarii, nu numai celor din zona prahoveana.

    Valerii Moraru admite ca extinderea si promovarea marcii la nivel national nu ar fi putut fi facuta in aceasta perioada decat cu resursele financiare ale unei multinationale: “Azuga are nevoie de puterea si experienta detinute de Ursus, mai ales acum, in vreme de criza, dat fiind ca sansele noastre de dezvoltare si de crestere ar fi fost destul de limitate, cu atat mai mult cu cat accesul la creditare este din ce in ce mai greu si mai scump, iar dezvoltarea companiei de pana acum s-a bazat pe creditele contractate”.

    In noile conditii, Moraru crede ca 2009 va fi un an foarte bun pentru Bere Azuga care, chiar si in conditiile crizei, ar putea avea cresteri ale vanzarilor “de doua ori si jumatate” si datorita scaderii preturilor la materiile prime. De majorari vorbeste si seful Ursus. El crede ca, in ciuda contextului economic actual, piata berii, evaluata anul trecut la peste 1,2 miliarde de euro, va continua sa creasca si in 2009, dar intr-un ritm mai redus. Cresterea pietei de bere il va mai interesa insa putin timp pe Valerii Moraru, pana va vinde si ultimul pachet de actiuni.

  • CBRE: Achizitiile din Europa s-a intors la nivelul din 2004

    Astfel, volumul total de investitii din 2008 s-a ridicat la 116 miliarde de euro, un nivel comparabil cu cel inregistrat in 2004, potrivit unui raport intocmit de catre compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis

     

    Aproape toate pietele au inregistrat un declin in activitate in comparatie cu al treilea trimestru din 2008. "Contrastul dintre trimestrul al treilea si ultimul trimestru a fost puternic influentat de colapsul Lehman Brothers si de intensificarea crizei de pe piata creditelor, care a avut un impact negativ asupra increderii investitorilor. In plus, pana la sfarsitul trimestrului al treilea, criza creditelor a afectat intreaga economie, multe dintre tarile europene au inceput sa intre pe o curba economica descendenta, in vreme ce previziunile pentru 2009 semnaleaza recesiune", se arata intr-un comunicat al companiei.

     

    “S-a inregistrat o crestere accentuata a yield-urilor prime in intreaga Europa in ultimul trimestru al anului 2008, media situandu-se intre 30 si 40 bps. Acest aspect va reusi intrucatva sa diminueze prapastia dintre asteptarile cumparatorilor si ale vanzatorilor, pregatind scena pentru niveluri mai inalte de activitate in 2009”, a declarat Michael Haddock, Director al EMEA Capital Markets Research, CB Richard Ellis.

     

    Cu toate ca activitatea europeana de investitii in T4 a scazut cu 29% fata de al treilea trimestru, rezultatele au fost influentate pozitiv de un numar semnificativ de tranzactii incheiate inainte de sfarsitul anului. Printre acestea au existat si cateva tranzactii notabile, printre care si achizitionarea de catre HSBC a 8-16 Canada Square in Londra pentru suma de 990 milioane de euro si vanzarea portofoliului de tip sale-and-leaseback de catre doua banci italiene principale, Banca Intesa si Unicredit Group, amandoua cumuland un total de 1.65 miliarde de euro.

     

    „In Romania deja apar semnele de aliniere a strategiei developerilor la noile conditii financiare care vor domina economia mondiala pe parcursul lui 2009 ca atare am inceput sa asistam si in tara noastra la cresteri ale yield-urilor (n.r. randamentele cumparatorilor unui activ imobiliar) pentru cladiri de birouri si proiecte de retail sau industriale. Intrucat nu exista prea multe fonduri care dispun de lichiditati pentru achizitii, cei care vor dovedi flexibilitate in negocierea asteptarilor in vanzarea produsului lor vor castiga”, este de parere Alexandra Dimofte, Head of Capital Markets, CB Richard Ellis Eurisko.
     

  • Cele mai stupide tranzactii ipotecare

    Ipoteca Together
    Ipoteca de la Northern Rock, care permitea pro­prietarilor sa
    imprumute pana la 125% din valoarea casei, a fost in mai multe
    randuri blamata pentru epidemia de capital negativ din Marea
    Britanie. 95% din valoarea proprietatii reprezenta ipoteca, urmand
    ca un imprumut negarantat sa reprezinte ultimele 30 de procente.
    Imprumutul era acordat la aceeasi dobanda infima ca si ipoteca.
    Unii experti au argumentat ca oferta avea sens, in contextul
    sfarsitului anilor ‘90. La urma urmei, valoarea caselor s-a
    dublat in ultimul deceniu, astfel incat o datorie initiala de 125%
    ajunsese sa reprezinte doar 50-60% din valoarea de piata a
    casei.

    De 8-10 ori salariul
    In miezul boom-ului creditelor, posesorii de lichiditati erau mai
    mult decat fericiti sa imprumute valori de la 8 pana la 10 ori mai
    mari decat venitul lunar. Iar in unele cazuri erau luate in calcul
    chiar si bonusurile viitoare. Asa a facut banca de investitii
    Morgan Stanley, ingenuncheata de creditele subprime toxice. Ori GE
    Home Lending, divizie a General Electric, care a oferit imprumuturi
    de zece ori mai mari ca salariul. Acum, Morgan Stanley,
    transformata din banca de investitii in banca comerciala, se
    chinuie sa supravietuiasca crizei si a anuntat concedierea a peste
    4.000 de angajati. GE a avut si ea nevoie de un “mic” ajutor de
    peste 3 miliarde de dolari de la Warren Buffett.

    Ipoteci in valuta
    Anul trecut, circa 90% din imprumuturile din Ungaria au fost
    acordate in moneda straina, in special in euro sau franci
    elvetieni. Datorita ratei de schimb avantajoase, aceste variante au
    fost, la momentul lor, mai ieftine decat un imprumut ipotecar in
    forinti. Principala problema a oricarui credit in valuta –
    cresterea dobanzii pe masura ce moneda locala se depreciaza fata de
    moneda in care s-a facut imprumutul – a fost ignorata de multi.
    Pana acum, cand deprecierea accentuata a forintului fata de euro,
    pe fondul crizei, a adaugat sume destul de mari pe lista de
    cheltuieli a debitorilor.

    Ipotecile Libor
    Debitorii cu o istorie nu chiar perfecta, incadrati in categoria
    generica de sub-prime, au avut intotdeauna de infruntat dobanzile
    ridicate impuse de creditorii care tineau mortis sa inglobeze
    riscul in pretul imprumutului.
    In anii trecuti, cativa creditori specializati in credite subprime
    au adus pe piata credite cu dobanda variabila, dependenta de rata
    LIBOR pe trei luni. Ca raspuns imediat la criza care a destramat
    orice urma de incredere in institutiile financiare, LIBOR a urcat
    brusc cu cateva luni in urma, iar evolutia viitoare se arata
    nesigura, la fel ca si capacitatea debitorilor de a-si rambursa
    imprumuturile.

    Ipoteca Rover 200
    O tranzactie ipotecara buna se vinde singura, asa cum au inteles si
    creditorii in ultimele luni. Dar ce se intampla atunci cu o
    tranzactie proasta? Ei bine, aici e nevoie de mai mult. In cazul
    West Bromwich Building Society a fost nevoie de un Rover 200 cadou.
    Totusi, masina a fost mai mult un blestem decat o binecuvantare
    pentru proprietarii de case. Modelul era defectuos din start si
    nici nu se intrezarea vreun profit din vanzarea lui, mai ales pe o
    piata second-hand si asa supra-aglomerata. Cat despre ipoteca, un
    “deal” prin care clientul se lega printr-o dobanda variabila pe o
    perioada de minim cinci ani de creditor, trebuind sa plateasca taxe
    usturatoare in cazul rezilierii inainte de termen, poate ca ar fi
    trebuit analizata mai bine.

  • Kuneva face ordine

    Comisarul UE pentru protectia consumatorului, Meglena Kuneva, a declarat ca va stabili o lista cu clauzele contractuale considerate abuzive ale comerciantilor online, va cere consolidarea protectiei consumatorilor contra intarzierilor de livrari sau a nelivrarilor de produse (termenele de livrare nu vor mai putea depasi 30 de zile, depasirea termenului atragand obligatia comerciantului de a inapoia banii) si va obtine acordarea unui interval mai mare (14 zile in loc de sapte) in care cumparatorii au dreptul sa se razgandeasca ori sa returneze un produs dupa incheierea tranzactiei de achizitie online. Daca un produs cumparat este defect, comerciantul va fi obligat sa inlocuiasca sau sa asigure de urgenta repararea produsului si sa asigure o reducere compensatorie de pret pentru cumparator.
     
    Scopul unor asemenea reglementari este de a stimula comertul online intracomunitar, dupa ce comisarul UE a constatat ca europenii cumpara “prea mult” din tara lor de origine, chiar si atunci cand produsele sunt mult mai scumpe decat in alta parte. Iar intre tarile Uniunii Europene sunt diferente destul de mari de pret. Spre exemplu, in Austria produsele electronice sunt cu 33% mai scumpe decat in Germania, iar in Franta hainele sunt cu 19% mai scumpe decat in Italia. “Acum, cand grija pentru bugetele personale e pe primul plan, devine important pentru cumparatorii online sa poata compara preturile si sa faca tranzactii in deplina siguranta, cu garantii suplimentare pentru drepturile lor”, a afirmat Meglena Kuneva. “Trebuie stimulata increderea consumatorilor si trebuie redusa birocratia care franeaza cumparaturile online transfrontaliere”, a spus comisarul european.
     
    In prezent, doar unul din cinci europeni cumpara produse online din afara tarii sale de origine, releva statisticile comunitare, ceea ce inseamna doar 30 de milioane de cumparatori, dintr-o piata potentiala de 495 de milioane de consumatori ai Uniunii Europene.