Pentru a scapa de viata grea din Fortaleza, una dintre cele mai sarace regiuni din Brazilia, Maria Benedita Sousa a facut in urma cu cinci ani un mic imprumut pentru a cumpara doua masini de cusut si a-si incepe propria afacere de productie de lenjerie intima feminina. Astazi Sousa, mama a trei copii, care a lucrat la inceput intr-o fabrica de jeansi pentru salariul minim pe economie, are 25 de angajati intr-o fabrica modesta de doua camere, care produce 55.000 de perechi de lenjerie de bumbac pe luna. A cumparat si renovat o casa pentru familia ei si acum se gandeste sa cumpere o a doua masina. Fiica ei, care studiaza pentru a deveni farmacista, ar putea fi primul membru al familiei care termina facultatea.
“Nu va puteti imagina ce fericita sunt!”, spune Sousa, 43 de ani, din mijlocul fabricii sale, Big Mateus, numita dupa unul dintre fiii ei. “Sunt o persoana care a venit de la tara la oras. M-am zbatut si am luptat, iar astazi copiii mei studiaza, unul la facultate si ceilalti doi la scoala. E un dar de la Dumnezeu.” Astazi, si tara ei se misca in cam acelasi ritm.
Cresterea economica i-a conferit Braziliei mai mult aplomb, furnizandu-i, de exemplu, un atu mai consistent in negocierile dure cu Statele Unite si cu Europa in discutiile privind schimburile comerciale globale. Dupa sapte ani de discutii, negocierile au esuat in cele din urma din cauza pretentiilor Indiei si Chinei de a impune clauze protectioniste pentru fermierii lor, un semn clar al cresterii importantei acestor economii emergente.
In ciuda temerilor cu privire la politicile de stanga ale presedintelui Luiz Inácio Lula da Silva, exprimate cu prilejul alegerii lui in 2002, acesta a abordat o atitudine relaxata in gestionarea economiei, evitand impulsurile populiste ale liderilor din Venezuela si Bolivia. In mandatul sau el a impulsionat cresterea Braziliei printr-o combinatie abila de respect pentru pietele financiare si pentru programe sociale bine gandite, care scot din saracie milioane de oameni, spune David Fleischer, un profesor emerit la Universitatea din Brasilia. Sousa este unul dintre beneficiarii acestei situatii.
Cunoscuta multa vreme pentru distributia inegala a bogatiei, Brazilia a micsorat cu 6% diferenta dintre veniturile bogatilor si saracilor in perioada 2001-2006, mai mult decat orice alta tara din America de Sud in acest deceniu, spune Francisco Ferreira, economist la Banca Mondiala. In timp ce 10% dintre brazilienii cu cele mai mari venituri au inregistrat cresteri de 7% din 2001 pana in 2006, castigurile celor mai saraci 10% au crescut cu 58%, a spus Macelo Cortes Neri, directorul Centrului pentru Politici Sociale al Fundatiei Getulio Vargas din Rio de Janeiro. Dar Brazilia si cheltuieste pe programe sociale mai mult decat majoritatea vecinilor sai din America Latina si per total, cheltuielile publice continua sa fie de aproape patru ori mai mari ca ale Mexicului ca procent din produsul intern brut, a adaugat Ferreira.
Totusi, expansiunea economica a tarii este asteptata sa dureze. Cum Statele Unite si parti ale Europei se confrunta cu recesiune si scaderi datorate crizei locuintelor, economia Braziliei arata putine dintre vulnerabilitatile altor puteri emergente. Tara si-a diversificat substantial baza industriala, are un potential masiv de a dezvolta un sector agricol infloritor pe terenuri virgine si detine un teritoriu extraordinar de resurse naturale neexplorate. Noile descoperiri petroliere vor impinge Brazilia in randul puterilor petroliere globale in urmatoarea decada.
Desi exporturile de marfuri au contribuit la cea mai mare parte din actuala sa crestere, Brazilia este tot mai putin dependenta de ele, spun economistii, avand avantajul unei imense piete locale – 185 de milioane de oameni care au devenit mai bogati prin succesul brazilienilor precum Sousa. De fapt, cu o moneda mai puternica si o infl atie in mare parte sub control, brazilienii au intrat intr-o euforie de a cheltui, care a devenit un prim motor pentru economia care a crescut anul trecut cu 5,4%. Multe companii au relaxat conditiile de creditare pentru a le permite brazilienilor sa-si plateasca in ani si nu in luni frigiderele, masinile si chiar si operatiile de chirurgie plastica in ciuda unora dintre cele mai mari dobanzi din lume. In iunie tara a atins numarul de 100 de milioane de carti de credit eliberate, cu 17% mai mult decat anul trecut.
Petrobras, compania nationala de petrol a Braziliei, a socat lumea petroliera in noiembrie, cand a anuntat ca in zacamantul sau Tupi din vecinatatea tarmului Rio de Janeiro s-ar putea afla intre cinci si opt miliarde de barili de petrol. Analistii cred ca alte miliarde de barili s-ar putea gasi in apropiere, ceea ce face Brazilia sa fi e a doua tara in ierarhia petroliera din America Latina, intrecuta doar de Venezuela. Desi petrolul va fi scump si greu de extras, Petrobras a declarat ca se asteapta sa extraga din zacamantul Tupi pana la 100.000 de barili de petrol pe zi pana in 2010 si sa ajunga pana la un milion de barili pe zi intr-un deceniu.
Noile zacaminte de petrol stau la baza unui boom de investitii in Rio de Janeiro, 107 miliarde de reali (44 de miliarde de euro) fiind asteptate sa intre in tara pana in 2010, conform autoritatilor de la Rio. Petrobras se asteapta sa investeasca 40,5 miliarde de dolari pana in 2012. Unii economisti spun ca o incetinire a ritmului economiei mondiale, in special a celei din Asia, care preia o mare parte din exporturile Braziliei de soia si minereu de fi er, ar putea sa incetineasca cresterea de aici. “Dar probabilitatea este mica”, spune Alfredo Countino, senior economist pentru America Latina la portalul Economy.com al Moody’s.
De fapt, pentru ca economia Braziliei a devenit atat de diversificata in ultimii ani, tara este tot mai putin sensibila la o mahmureala a economiei SUA, spre deosebire de multe altele din America Latina. Exporturile Braziliei catre Statele Unite reprezinta doar 2,5% din PIB-ul Braziliei, spre deosebire de 25% din PIB, cum este in cazul Mexicului, potrivit Moody’s. “Ceea ce face Brazilia mai versatila este faptul ca restul lumii conteaza mai putin”, spune Don Hanna, director pentru economiile emergente la Citibank.
Restul lumii cu siguranta a avut totusi o influenta. Cresterea la nivel global a preturilor mineralelor si ale altor marfuri a creat o noua clasa de oameni foarte bogati. Numarul brazilienilor cu lichiditati care depasesc un milion de dolari a crescut cu 19% anul trecut, fiind a treia tara dupa China si India, conform unui studiu realizat de Merrill Lynch si CapGemini. In acelasi timp, da Silva a aprofundat multe dintre programele sociale incepute acum zece ani sub presedintele Fernando Henrique Cardoso, care au stat la baza multora dintre reformele structurale care au pus bazele cresterii stabile a Braziliei de azi.
Sousa, de exemplu, datoreaza mult din succesul afacerii sale cu lenjerie intima imprumuturilor pe care le-a primit de la Banca de Nord-Est din Fortaleza, o banca fi nantata de guvern, care a acordat micro – imprumuturi la 330.000 de oameni pentru a dezvolta afaceri in aceasta regiune cu crestere economica rapida. Prin alte programe, ca Bolsa Familia, se ofera mici subventii milioanelor de brazilieni saraci pentru a-si cumpara mancare si alte bunuri esentiale.
Multe familii au reusit sa depaseasca diferenta pana la clasa de mijloc folosind Bolsa Familia pentru a-si asigura minimul necesar si apoi aplicand pentru mici imprumuturi cu care sa inceapa mici afaceri si sa scape astfel de economia subterana. Asta au facut si Maria Auxiliadora Sampaio si sotul ei aici, in Fortaleza, un oras de coasta cu 2,4 milioane de locuitori. Primeau subventii Bolsa Familia de aproximativ 30 de dolari pe luna, pe care le foloseau ca sa-si intretina cei trei copii.
Apoi, acum doi ani, Sampaio a folosit un microimprumut de aproape 190 de dolari pentru a cumpara lac de unghii si si-a deschis, in casa, propriul salon de manichiura. Astazi castiga aproximativ 70 de dolari pe zi din manichiura. Roadele noii afaceri i-a permis cuplului sa-si repare casa si sa isi cumpere televizor si telefon mobil. In aceasta luna, sotul ei, care lucreaza la o distilerie, a reusit sa-si implineasca un vis: si-a cumparat un set de tobe. Planuieste sa il foloseasca pentru a-si face o trupa care sa cante forro, un gen de muzica traditional in nord-est.
“Simt ca facem parte din acest grup de oameni carora le-a venit randul”, a spus Sampaio, in varsta de 28 de ani. “Atunci cand nu ai nimic, cand nu ai o meserie, cand nu ai mijloacele de a supravietui, esti un nimeni, esti un tantar. Eu am fost un nimeni. Astazi, sunt in rai!"