Tag: sanatate

  • Opinie Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Cinci soluţii imediate pentru a rezolva problemele cu medicamentele.

    Dar în aceeaşi măsură este adevărat că Ministerul Sănătăţii trebuia să se îngrijească de cele două aspecte de mai sus şi mai ales la fel de adevărat este că nu există voinţă politică pentru a rezolva problema accesului la medicamente – şi nici nu va exista aşa ceva, pentru că s-ar risipi inutil cele 250 milioane lei cât sunt estimate sponsorizările din piaţă (apropo, suma reprezintă sponsorizările declarate).

    Cu toate acestea, dacă chiar am dori să facem ceva eficient pentru stoparea dramelor care sunt semnalate în presă, există metode la care au recurs şi alte ţări din UE care au reuşit să evite lipsurile cu care se confruntă România. Deşi sunt sigur că ele nu vor fi aplicate – pentru că există o rezistenţă incredibilă a autorităţilor de a schimba legislaţia deoarece ar însemna să iasă din zona de confort sau, mai rău, să dea socoteală dacă ceva nu va merge bine – merită totuşi semnalate ca alternative solide la improvizaţiile fără efect din prezent.

    1. ŞAPTE MILIARDE LEI, BUGETUL 2018 PENTRU MEDICAMENTE

    Bugetul pentru medicamente a rămas 6 miliarde lei din 2011, nu s-a dat un leu în plus în ultimii şapte ani. Au apărut începând cu 2015 nişte credite de angajament pentru achiziţii în condiţii speciale, care sunt oricum separate şi greoi de finanţat. Aşa că diferenţa până la circa 8 miliarde lei, consumul estimat pentru 2017, este acoperită de taxa clawback. Până la un punct industria a plătit, dar s-a ajuns la momentul în care nu mai este dispusă să o facă. Aşa că soluţia cea mai simplă pentru guvern este să-şi înfrâneze repulsia faţă de multinaţionale şi să accepte să pună 1 miliard de lei în plus la medicamente, liniştind astfel centralele marilor companii prin scăderea clawbackului la sub 12%.

    2.  PARTENERIATE MULTIANUALE PENTRU MEDICAMENTELE DIN SURSĂ UNICĂ

    Da, cele mai multe guverne europene care au sisteme de contribuţii la sănătate şi resurse limitate recurg la astfel de alianţe. Unii le spun contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat, spuneţi-le cum vreţi, dar o contractare pe termen lung parafată cu centralele marilor companii va asigura o aprovizionare acceptabilă. Este rezolvată într-o măsură importantă şi problema exporturilor paralele.

    E valabil şi pentru produsele biologice – ştie cineva oare că unul dintre cei mai mari producători de imunoglobuline se află în Bulgaria şi că este furnizor oficial al OMS?

    3.  PARTENERIATE CU PRODUCĂTORII DIN ŢARĂ

    Când ai 40 de producători autohtoni, indiferent de capitalul lor, dă-le o listă de medicamente esenţiale şi pune-i să ţi le fabrice. O vor face şi vor face chiar investiţii capitale în siturile de fabricaţie ştiind că statul le va contracta producţia.

    4.  PREŢURI NEIMPUSE LA MEDICAMENTELE GENERICE

    Practică larg utilizată în multe ţări din UE şi non-UE, unde nu există lipsuri în acest segment. Statul nu impune un preţ de vânzare, ci negociază un preţ de decontare / de achiziţie cu producătorii, aşa că aceştia, chiar dacă au opţiunea unui preţ neimpus, vor vinde medicamentele la o valoare apropiată de preţul de decontare, în aşa fel încât pacientul să plătească suma cea mai mică din buzunar. Legea cererii şi ofertei funcţionează şi în acest domeniu, dovadă fiind piaţa medicamentelor fără prescripţie.

    5. PRESCRIERE PE DENUMIRE COMERCIALĂ

    România este singura ţară din UE în care prescrierea medicamentului se face obligatoriu pe substanţă activă, reglementare care a fost introdusă în 2010, premisa fiind, cel puţin în teorie, corectă. Rezultatul a fost, cum era de aşteptat în România, opus: au dispărut circa 2.000 de medicamente ieftine care nu pot plăti „taxa de raft” în condiţiile celui mai mic preţ european şi ale unui clawback de 20%.

    Soluţiile de mai sus vin de la un reprezentant al industriei, aşa că vor fi considerate lobby şi nu vor fi aplicate (pentru că, nu-i aşa?, industria lucrează pentru profit, în vreme ce toţi ceilalţi furnizori ai sistemului sanitar lucrează pe bază de voluntariat). Dar merită menţionat că situaţia din prezent este calmă dacă ţinem seama de cele trei crize de medicamente prin care va trece România în următorii cinci ani:

    – criza îmbătrânirii populaţiei – când va trebui finanţate nevoile de sănătate a circa 5 milioane de „decreţei” care ajung la pensie;
    – criza de subproducţie şi substocare a medicamentelor – globalizarea duce la închiderea tot mai multor situri de manufacturare, iar cele rămase nu vor putea face faţă cererii;
    – criza indusă de implementarea directivei de combatere a falsificării medicamentelor (FMD 2011/62/EU) – va duce la închiderea multor situri de fabricaţie care nu se vor putea conforma din cauza costurilor ridicate.

     

  • Câtă fericire produce alcoolul. Concluzia cercetătorilor

    Consumat în cantităţi mari, alcoolul nu face bine sănătăţii, o ştie toată lumea. Însă cercetătorii de la London School of Economics au vrut să afle altceva.

    Alcoolul este asociat adesea cu fericirea de moment, iar cei mai mulţi spun că beau ca să se simtă bine. Acesta este motivul pentru care oamenii de ştiinţă britanici au încercat să măsoare exact câtă fericire obţine o persoană de la un pahar de vine sau o sticlă de bere. Pentru asta s-au folosit de aplicaţia Mappiness, dezvoltată de London School of Economics.

    Citiţi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Iohannis a promulgat Legea care prevede trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN

    „Institutul Cantacuzino are statut de unitate militară şi este condus de către un director general, cadru militar activ, numit de către ministrul apărării naţionale, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi conform reglementărilor interne ale Ministerului Apărării Naţionale”, potrivit textului legislativ.

    Guvernul a aprobat, în 21 septembrie, un proiect de OUG care prevede trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN, urgenţa fiind motivată prin ameninţările războiului hibrid şi de necesitatea creării unei platforme unitare de cercetare şi producţie naţionale a vaccinurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce impozit va reţine statul din 2018 unui investitor care vrea să tranzacţioneze la bursa românească

    „Începând din 2018, plata contribuţiei la asigurări sociale de sănătate (CASS) este de 10%, în limita unui plafon de 22.800 lei/an, deci se va plăti o sumă de 2.280 lei pentru contribuţiile de sănătate. În plafonul de 22.800 lei/an nu intră numai dividendele, dar şi orice alte venituri cu excepţia salariilor, pensiilor, indemnizaţiilor etc“, spune Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CARNETUL de conducere nu se va mai obţine atât de uşor. CE REGULĂ nouă a fost introdusă. Ce persoane vor fi EXCLUSE

    „O directivă europeană din 2016 a hotărât la toate statele membre U.E. să includă mai multe restricţii cu privire la bolile din cauza cărora este pusă în pericol atât viaţa conducătorului, cât şi cea a celorlalţi prticipanţi la trafic, iar aici vorbim despre afecţiunile cardiovasculare sau la diabet zaharat. De exemplu, pentru reînoirea carnetului, conducătur are nevoie de recomandarea medicului specialist curant. Aceste modificări au fost puse în dezbatere publică şi ordinul de ministru a fost semnat pentru că până la sfârşitul lui 2017 trebuie să ne aliniem acestei decizii, altfel risăm amenzi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI

  • CARNET de conducere, condiţionat de starea de sănătate. Ordin semnat de ministrul Sănătăţii prin care se schimbă regulile pentru cardiaci şi bolnavii de diabet

    „O directivă europeană din 2016 a hotărât la toate statele membre U.E. să includă mai multe restricţii cu privire la bolile din cauza cărora este pusă în pericol atât viaţa conducătorului, cât şi cea a celorlalţi prticipanţi la trafic, iar aici vorbim despre afecţiunile cardiovasculare sau la diabet zaharat. De exemplu, pentru reînoirea carnetului, conducătur are nevoie de recomandarea medicului specialist curant. Aceste modificări au fost puse în dezbatere publică şi ordinul de ministru a fost semnat pentru că până la sfârşitul lui 2017 trebuie să ne aliniem acestei decizii, altfel risăm amenzi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.

    Potrivit ordinului de ministru semnat de Florian Bodog, „afecţiunile cardiovasculare pot determina o alterare bruscă a funcţiilor cerebrale, care constituie un pericol pentru siguranţa rutieră, reprezentând un motiv pentru interzicerea, cu titlu temporar sau permanent, a conducerii unui autovehicul”.

    În cazul mai multor astfel de afecţiuni, precum bradiaritmii, tahiaritmii supraventriculare şi ventriculare, simptome de angină, implantare sau înlocuire a unui stimulator cardiac permanent, pierdere tranzitorie a stării de conştienţă şi a tonusului postural sau sindrom coronarian acut, viitorilor şoferi sau conducătorilor auto le pot fi eliberate sau reînnoite permisele de conducere auto numai după ce afecţiunea în cauză a fost efectiv tratată şi sub rezerva avizului eliberat de medicul de specialitate cardiologie şi, după caz, prin efectuarea unui control medical periodic.

    De asemenea, ordinul precizează că pentru boli aşa cum sunt implantarea unui defibrilator, boli vasculare periferice, insuficienţă cardiacă sau cardiopatie valvulară însoţită de regurgitare aortică, candidaţilor sau conducătorilor auto nu li se pot elibera sau reînnoi permisele de conducere.

    „Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazuri excepţionale, cu condiţia ca solicitarea respectivă să fie justificată corespunzător printr-un aviz cardiologic şi să facă obiectul unui control medical periodic care să garanteze că persoana în cauză este în continuare capabilă să conducă autovehiculul în siguranţă, ţinând seama de efectele afecţiunii respective”, reiese din ordinul de ministru.

    Potrivit documentului, un candidat sau un conducător auto care suferă de diabet zaharat şi care urmează un tratament medicamentos cu risc de inducere a hipoglicemiei trebuie să demonstreze că înţelege riscurile hipoglicemiei şi că este capabil să ţină sub control aceste episoade. Nu se eliberează şi nu se reînnoiesc permisele de conducere auto în cazul solicitanţilor sau conducătorilor auto care nu au primit informaţii referitoare la aceste riscuri şi nu sunt deplin conştienţi de implicaţiile hipoglicemiei.

    „În cazul în care un candidat sau un conducător auto cu diabet zaharat urmează un tratament medicamentos, eliberarea sau reînnoirea permiselor se efectuează numai pe baza avizului medicului diabetolog şi, după caz, pe baza unor controale medicale periodice efectuate la intervale de maxim 5 ani; nu se eliberează şi nu se reînnoiesc permisele de conducere în cazul candidaţilor sau conducătorilor auto cu hipoglicemie cronică gravă decât dacă solicitările sunt susţinute de un aviz al medicului diabetolog şi de efectuarea unor controale medicale periodice; în cazul hipoglicemiilor cronice grave în timpul orelor de activitate, permisul de conducere auto se eliberează sau se reînnoieşte numai după ce au trecut 3 luni de la cel mai recent episod”, se arată în documentul ministerului Sănătăţii.

  • Trăia pe străzi şi era dependent de heroină. Astăzi este milionar şi ajută oamenii să aibă grijă de sănătatea lor

    În urmă cu 13 ani, Khalil Rafati trăia pe străzile din Los Angeles şi era dependent de heroină; avea ulcer şi ajunsese la 50 de kilograme. Astăzi, el este milionar.

    Rafati este proprietarul SunLife Organics, un lanţ de magazine care comercializează sucuri naturale şi care s-a extins din Malibu în alte 6 locaţii din Los Angeles.

    Lanţul are clienţi fideli precum David Duchovny sau Anthony Kiedis de la Red Hot Chilli Peppers şi a devenit cunoscut datorită cozilor uriaşe la care oamenii se aşează pentru a cumpăra băuturi numite “Elixirul vieţii” sau “Fericirea”.

    Ajuns la 46 de ani, Rafati a reuşit să creeze într-o perioadă relativ scurtă de timp un imperiu construit pe băuturile despre care spune că i-au salvat viaţa.

    Khalil Rafati descrie incredibila sa poveste în cartea “Am uitat să mor”, o autobiografie care s-a bucurat de mare succes în Statele Unite.

    Aventura lui Rafati a început la Hollywood, acolo unde a deschis o spălătorie auto. Pentru a câştiga ceva bani în plus, el a început să distribuie şi marijuana; dar momentul care i-a definit practic prima parte a vieţii a fost acela în care a încercat pentru prima dată heroina. A devenit repede dependent şi a fost de mai multe ori aproape de moarte.

    În 2003, aflându-se la închisoare, Rafati a înţeles că a atins limita de jos: s-a decis să renunţe la droguri şi să aibă grijă de sănătatea sa, iar momentul în care un prieten i-a explicat beneficiile sucurilor naturale i-a schimbat viaţa. El a început să creeze diferite combinaţii de sucuri, printre care şi “Wolverine” – o băutură cu gust de banane – care a devenit practic semnătura celor de SunLife.

    El a primit 50.000 de dolari din partea unui prieten şi a deschis primul magazin SunLife, în Malibu. Reţeaua numără astăzi 6 astfel de locaţii.
     

  • Au cheltuit 84 de milioane de dolari pentru a angaja un CEO. Opt luni mai târziu, acesta a murit

    CSX, una dintre cele mai mari companii de transporturi feroviare din Statele Unite, a cheltuit 84 de milioane de dolari pentru a-l angaja pe Hunter Harrison în funcţia de CEO în martie 2017.

    Membri boardului ştiau că starea de sănătate a acestuia era una precară; chiar dacă boala sa nu era cunoscută de public, Harrison folosea un tub de oxigen şi lucra mai mult de acasă. Cu toate acestea, reprezentanţii l-a considerat omul potrivit pentru o restructurare majoră a unei companii care-şi îndepărtase clienţii şi de la care plecau tot mai mulţi directori.

    Acţionarii au fost încântaţi de numire, iar acţiunile CSX au crescut cu 60%. Părea să fi fost decizia corectă, dar pe 16 decembrie, la vârsta de 73 de ani, Hunter Harrison s-a stins din viaţă.

    Ca urmare, boardul CSX a început să fie chestionat în legătură cu informaţiile pe care le deţinea despre boala lui Harrison şi dacă a fost totuşi înţelept să încredinţeze viitorul companiei unui om cu probleme atât de grave.

    La momentul angajării, Hunter Harrison nu a acceptat teste medicale, aducând în schimb o scrisoare de la un doctor care atesta că bărbatul este apt de muncă. Atunci când Wall Street Journal i-a adresat o întrebare legată de sănătatea sa, în luna mai, Harrison a răspuns: “Nu mă judecaţi după dosarul medical, judecaţi-mă după performanţe.”

  • Taxa clawback, SUSPENDATĂ pentru doi ani în cazul medicamentelor derivate din sânge

    Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, joi.

    „Această măsură are ca scop asigurarea disponibilităţii permanente a tratamentelor cu medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) şi din bugetul Ministerului Sănătăţii. Astfel, vor fi evitate pe viitor situaţiile cauzate de lipsa de pe piaţă a disponibilităţii acestor medicamente, situaţii care au impact direct asupra sănătăţii publice”, precizează MS, în comunicatul de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul unui mare spital din Bucureşti: “Nu mă las terfelită cum vrea ministrul”

    “Ministrul are o informare prin care i-am adus la cunoştinţă că directorul contabil a ţinut la el aceste contracte. Nu am niciun fel de treabă pentru că la mine nu a ajuns niciun contract la semnat pentru că toate au rămas blocate la directorul contabil pe care Florian Bodog l-a numit în 29 martie. Eu o să fac contestaţie pentru că eu chiar nu o să ma las terfelită de cum vrea el. Ajunsese şi la urechile mele ca asta doreşte, demiterea mea, deci mă aşteptam. Mi se impută cele 136 de contracte pe care eu nu le-am finalizat, dar care nu au ajuns niciodată la mine. N-a vrut să le semneze deoarece la serviciu achiziţii nu avem decât un singur om care nu poate semna toate documentele în termenele stabilite,aşa că a mai întârziat, iar directorul contabil le-a ţinut la el şi nu a vrut să le mai semneze”, a declarat Gilda Popescu pentru MEDIAFAX.

    Precizarea vine după ce Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a recomandat demiterea managerului şi a directorului financiar al Spitalului Marius Nasta, motivând că a fost încălcată legea achiziţiilor publice în ceea ce priveşte cumpărarea alimentelor, a dezinfectanţilor şi a materialelor sanitare.