BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Patronii de restaurante vor ca perioada de suspendare a activităţii să scadă la sub 30 de zile

    “Membrii asociaţiei s-au întâlnit cu vicepreşedintele ANAF, Romeo Nicolae, şi cu Dan Manolescu, secretarul de stat de la Finanţe, şi sperăm să ajungem la un acord care să se concretizeze în proceduri mai clare de control, astfel încât restaurantele să nu mai fie închise pentru minim 30 de zile la 10-15 lei diferenţa la casa de marcat, aşa cum e obligată azi ANAF. Trebuie să perfecţionăm sistemul pentru că nu este normal ca în România, stat european, să nu ai dreptul să te aperi. Azi primeşti pedeapsa de la un lucrător DGAF (Direcţia Antifraudă – n.r.), poate de bună credinţă, dar care a greşit, iar tu trebuie să închizi atunci pe loc activitatea şi să te judeci una-două-trei luni pentru a ţi se da dreptate, asta dacă mai exişti ca entitate până atunci”, a declarat marţi Petrescu la o conferinţă pe tema Codului Fiscal.

    El a punctat că restaurantele cer ca perioada de suspendare dispusă de inspectorii ANAF să poată fi mai mică de 30 de zile, iar pragul sumelor pentru care ia această decizie să fie stabilit ca procent din cifra de afaceri a restaurantului.

    Petrescu a mai afirmat că nu toate controalele ANAF au avut rezultate negative, iar numărul închiderilor de restaurante este în scădere, întrucât patronii şi lucrătorii acestora sunt mai atenţi, observându-se conformarea voluntară.

    “Dacă acum o lună se închideau 17 restaurante la o zi de acţiune, sâmbăta trecută s-au închis unul sau două. Rezultatul se vede, oamenii sunt mult mai atenţi şi se conformează voluntar în ce priveşte disciplina fiscală. (…) Dar trebuie să ţinem cont că ANAF poate să găsească nişte sume în plus şi la un hotel, la o clinică. Ce facem în cazul ăsta, închidem un hotel şi dăm turiştii afara? Trebuie să fie cât mai clară legea şi aplicarea ei”, a punctat Petrescu.

    La rândul său, preşedintele reţelei de servicii medicale private MedLife, Mihai Marcu, apreciază că este nevoie de relaxare fiscală în România şi de curaj din partea guvernanţilor de a face acest pas, dar este necesar să aplice măsuri fiscale ţinând cont de fiecare domeniu.

    “Un cod fiscal modern este necesar în România şi ne dorim ca toată lumea să plătească taxele. Dar nu poţi să închizi un restaurant, o clinică pentru că o persoană nu a pus 50 de lei într-un bol. (…) Spre exemplu, ieri dimineaţă (luni – n.r.), la Mogoşoaia, au fost închise vreo 7-8 magazine. Nu suntem împotriva închiderii buticurilor care nu fiscalizează, dar ne dorim să fie o marjă pentru o eroare pe care oamenii de bunăcredinţă o pot face”, a menţionat Marcu.

    Directorul general al Eurolines Group, Dragoş Anastasiu, atenţionează ANAF să nu “tragă cu tunul după vrăbiuţe”.

    “E bine că se transmite un semnal de către ANAF şi că se duce în zona concurenţei corecte, pentru că problemă gravă este că unii plătesc şi alţii nu plătesc. Şi momentul general este bun, lumea a devenit mai temătoare, îi este frică, au ajuns să alerge la propriu cu bonul fiscal după tine. Partea negativă însă este că tragem cu tunul după vrăbiuţe, în momentul în care închizi restaurantul pentru 15 lei e cu totul altceva”, a comentat Anastasiu.

    Patronul City Grill spune că asociaţia pe care o conduce a solicitat Guvernului să introducă în Codul Fiscal TVA de 9% şi pentru restaurante, ca parte a sectorului de turism.

    “Va deveni puţin neobişnuit să cumperi lapte şi carne cu 9% şi să le vinzi cu 24%”, a comentat Petrescu.

    Totodată, el aşteaptă în viitor reglementarea bacşişului, care reprezintă o sursă foarte importantă de venit, însă mizează pe o impozitare a acestuia “într-un mod mai apropiat de cota unică” (16%) decât să fie asimilat salariilor, caz în care ar fi mai greu de aplicat.

    “Deocamdată, bacşişul este în plan secundar, deocamdată ne luptăm să ducem zona de restaurante din zona gri în zona albă, să avem o competiţie corectă”, a mai spus Petrescu.

     

  • Proprietarul Osho îşi extinde afacerile cu încă două restaurante în mall

    Georgios Malideros, grecul care a cumpărat  afacerea cu restaurante Osho de la românul Florin Rădulescu, va deschide în luna aprilie încă două restaurate în cadrul lanţului Oro Toro by OSHO. Cele două noi locaţii vor fi inaugurate  în cadrul centrelor comerciale – Promenada Mall şi Mega Mall.

    Cele doua restaurante se alatură astfel  locatiilor Oro Toro din Centrul Vechi si AFI Palace Cotroceni, precum si OSHO din Cartierul Primaverii – primul restaurant cu macelarie proprie din Bucuresti. Situate in zona de Food Court, restaurantele se vor deschide la inceputul aprilie in Promenada Mall si la finalul lunii, in Mega Mall.

    Potrivit unui interviu anterior acordat ZF, Giorgios Malderios estima anul trecut pentru afacerile sale cu restaurante venituri de aproximativ trei milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2013

  • A construit de la zero un lanţ de restaurante mizând pe slăbiciunea cea mai mare a McDonald’s, KFC şi Burger King

    
Frederick “Fred” DeLuca este un om de afaceri american, cunoscut pentru faptul că a fondat lanţul de restaurante Subway.

    Fred DeLuca s-a născut în 1948 în Brooklyn, New York, iar ulterior s-a mutat împreună cu familia în Connecticut. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor.

    Prima reclamă la radio a promovat numele ”Pete’s Submarines„, denumire schimbată ulterior în ”Pete’s Subway„. Numele sub care este cunoscut brandul astăzi a fost ales în 1986. DeLuca a deschis primul magazin pe 28 august 1965 în Bridgeport, Connecticut. În 1966 s-a inaugurat al doilea fast-food, într-o zonă cu vizibilitate mult mai mare. DeLuca a făcut acea investiţie considerând că amplasarea este cel mai important aspect al procesului de marketing. Cel de-al treilea Subway s-a deschis într-o zonă cu vad pietonal mare şi funcţionează şi astăzi. În 1978 reţeaua ajunsese la 100 de locaţii, iar în 1987 la 1.000.

    Creşterea a continuat în mod susţinut, Subway deschizând 1.100 de fast-food-uri doar în 1993. McDonald’s, unul din principalii competitori, a deschis în acelaşi an doar 800 de magazine. Subway numără astăzi peste 40.000 de spaţii şi generează venituri anuale de aproape 10 miliarde de euro. Compania s-a diferenţiat de concurenţă prin faptul că pregăteşte sandvişurile în faţa clientului, pentru a-i căpăta încrederea.

    Don Fertman, chief development officer al companiei, a declarat celor de la Bloomberg că ţinta este de a ajunge la 50.000 de unităţi până în 2017. ”Cineva va ajunge, cândva, chiar şi la 100.000 de restaurante„, a spus Fertman. ”Cine ştie? Poate vom fi chiar noi.„
    În anul 2007, Forbes l-a inclus pe DeLuca pe lista celor mai bogaţi 400 de americani. Omul de afaceri are o avere estimată la 
3 miliarde de dolari. Fred DeLuca şi Peter Buck au dezvoltat în anii ’90 şi compania Franchise Brands, o entitate menită să îi ghideze pe tinerii antreprenori la începutul unei afaceri. După succesul înregistrat de Subway, DeLuca a absolvit cursurile Universităţii din Bridgeport. El trăieşte, alături de soţie şi de copilul lor, în Fort Lauderdale, Florida.

    “Într-o zi obişnuită mă urc în maşină cu directorul local de dezvoltare şi ne plimbăm prin oraş vizitând spaţii şi magazine. Între timp, el îmi povesteşte ce se mai întâmplă cu businessul, dar şi ce se mai aude prin piaţă, iar eu iau ce îmi trebuie din ce spune el şi potrivesc datele într-un puzzle”, povesteşte DeLuca.

  • Mai mulţi angajaţi ai McDonald’s au depus plângeri împotriva companiei

    Angajaţi ai McDonald’s care au suferit arsuri severe în timpul programului de lucru au depus plângeri în 19 oraşe din Statele Unite de-a lungul ultimelor două săptămâni, relatează theguardian.com.

    Plângerile, care au fost adresate instituţiilor autorizate din domeniul sănătăţii şi al protecţiei muncii, subliniază faptul că majoritatea incidentelor s-au produs datorită lipsei de personal şi a presiunii constante de a lucra repede. În cazul accidentelor de muncă, managementul nu a pus la dispoziţia angajaţilor truse de prim-ajutor şi le-a recomandat acestora tratarea arsurilor cu condimente.

    Reprezentanţii McDonald’s au declarat că sunt determinaţi să ofere condiţii sigure de muncă angajaţilor săi şi va analiza cu atenţie plângerile primite, notează theguardian.com.

    “Managerul îmi atrăgea mereu atenţia să lucrez mai repede, şi încercând să respect cerinţele am alunecat şi mi-am prins mână pe un cuptor încins”, povesteşte Brittney Berry, un angajat al McDonald’s care a lucrat pentru compania începând cu anul 2011. În acel accident, el a suferit o arsură severă la nivelul braţului. “Managerii mi-au spus să pun muştar pe arsură, şi în cele din urmă a trebuit să chemăm ambulanţa pentru a putea fi dus la spital.”

    Un studiu realizat de Hart Research Associates a scos la iveală faptul că o treime din angajaţii care au suferit arsuri în timpul programului au fost îndrumaţi să le trateze cu diverse condimente precum muştar, unt sau chiar ketchup.

    Aproape 90% din restaurantele din Statele Unite sunt deţinute de investitori privaţi şi sunt operate în regim de franciză, conform datelor McDonald’s. Angajaţii care au depus plângeri provin atât de la restaurantele companiei cât şi de la cele francizate, mai notează cei de la theguardian.com.

  • Restaurantele McDonald’s cu cele mai mari vânzări din România

    McDonald’s a intrat direct pe piaţa din România acum 20 de ani, însă com­­­pania a oferit de-a lungul anilor fran­cize şi unor antreprenori locali, astfel că şap­te restau­rante sunt operate în sis­tem de franciză, potrivit ultimelor date. A­nul tre­­cut, compania nu a mai des­chis niciun res­taurant, însă a dez­voltat re­ţeaua de ca­fe­­nele cu încă patru unităţi, în pre­zent aces­­tea ajungând la un număr de 14 lo­caţii, informează ZF.

    În prezent compania are 67 de res­ta­u­ran­te deschise în România, cele mai per­for­mante fiind cele din com­plex­ul co­mer­­cial Unirea şi din Gara de Nord (Bu­cu­reşti), iar printre lo­caţiile cu cele mai mari vânzări se nu­mă­ră şi Constanţa, Plo­ieşti şi Timi­şoa­ra. În total, restau­ran­tele McDonald’s au avut anul trecut în Ro­mânia peste 55 mil. de vizitatori.

    McDonald’s România este o companie cu afaceri de 415 milioane de lei ( 94 mil. euro) în 2013. McDonald’s este liderul pieţei de restaurante din România şi concurează pe segmentul de fast food cu alte branduri de peste ocean precum KFC şi Pizza Hut. Cât despre afacerile înregistrate de com­pa­nie anul trecut, directorul general, Daniel Boaje, nu înaintează cifre, însă spune, citat de ZF, că 2014 a fost un an bun. „Anul 2014 a fost un an bun cu multe realizări. (…) Am avut anul trecut creş­tere a afa­ce­rilor. Am cres­cut, aşa cum ne aştep­tam”.

    În România, McDonald’s are peste 4.000 de angajaţi şi 600 de parteneri locali (pentru echipamente, training angajaţi, dar şi alimente) printre care se află şi Albalact pentru lapte, Râureni pentru suc de mere şi dulceţuri şi Titan, pentru chifle, potrivit datelor Ziarului Financiar.

    Restaurantul cu cele mai mari încasări este şi primul McDonald’s deschis în Bucureşti în decembrie 1995, la parterul magazinului Unirea. În ziua deschiderii, restaurantul a atras peste 15.300 de clienţi care au cumpărat cel puţin un produs, stabilind un record pentru istoria McDonald’s. Între timp, concurenţi precum KFC, Subway şi Springtime au deschis restaurante în vecinătate, atât în piaţa Unirii, cât şi la Gara de Nord.

  • Restaurantele, barurile şi cluburile vor publica pe meniu anunţul privind bonurile fiscale, de la 1 martie

    “Începând cu data de 1 martie 2015, operatorii economici care au obligaţia, potrivit legii, de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, afişează anunţul prevăzut la art.1 la locul de amplasare a aparatelor de marcat electronice fiscale, în aşa fel încât să fie vizibil clienţilor. Operatorii economici care desfăşoară activităţi comerciale în unităţi de tip restaurant, bar, discotecă, club, şi altele asemenea, asigură informarea clienţilor şi prin tipărirea anunţului de atenţionare pe prima pagină a meniurilor pe care le pun la dispoziţia acestora, ori prin alte mijloace, astfel încât, la fiecare masă destinată clienţilor, aceştia să aibă permanent posibilitatea de a citi anunţul de atenţionare”, se arată în proiectul de ordin postat pe pagina web a Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

    Proiectul de ordin stabileşte modelul şi conţinutul anunţului de atenţionare a clienţilor referitor la obligaţia de a primi bonul fiscal, prevăzută şi în OG 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale.

    Anunţul are sigla Ministerului Finanţelor şi va avea în antet Guvernul României şi Ministerului Finanţelor Publice, după care prezintă mai multe avertismente şi drepturi:

    “Dacă nu primiţi bon fiscal, aveţi obligaţia să-l solicitaţi.

    În cazul unui refuz, aveţi dreptul de a beneficia de bunul achiziţionat sau de serviciul prestat fără plata contravalorii acestuia.

    Solicitaţi şi păstraţi bonurile fiscale pentru a putea participa la extragerile lunare şi ocazionale ale loteriei bonurilor fiscale.

    Est interzisă înmânarea către client a altui document, care atestă plata contravalorii bunurilor sau serviciilor prestate, decât bonul fiscal.

    Pentru a semnala nerespectarea obligaţiilor legale ale operatorilor economici, puteţi apela gratuit, non-stop, serviciul TelVerde al MInisterului Finanţelor Publice 0800.800.085″.

    Firmele obligate prin lege să utilizeze aparate de marcat electronice pentru emiterea bonurilor fiscale, în principal comercianţii care vând direct către populaţie, trebuie să înlocuiască treptat aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu role jurnal pe suport de hârtie, cu cele echipate cu jurnal electronic şi să le conecteze la sistemul de supraveghere şi monitorizare, în vederea transmiterii datelor către ANAF.

    Prima extragere la loteria bonurilor fiscale, ocazională, va fi organizată pe 13 aprilie, a doua zi de Paşte, cu un fond de premiere de 1 milion lei. Valoarea premiilor individuale se stabileşte prin împărţirea fondului de premiere la numărul de bonuri fiscale revendicate în termen (30 de zile).

    În cadrul loteriei bonurilor fiscale se vor extrage un număr din intervalul 1-999, reprezentând valoarea bonului fiscal fără subdiviziunile leului şi data emiterii bonului.

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic participant la loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani.

    Dacă la extragere a rezultat valoarea 85, atunci sunt câştigătoare bonurile fiscale cu valoare între 85,00 lei şi 85,99 lei.

    Extragerile vor fi organizate de Loteria Română şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

     

  • Cum reacţionează un chef când îşi pierde stelele Michelin

    Anul acesta, pentru a sublinia importanţa acordată de statul francez gastronomiei, prezentarea ghidului Michelin s-a des-făşurat la sediul Ministerului pentru Afaceri Externe. În mod uzual, lansarea volumului are loc în spaţii comerciale. Deşi instituţiile guvernamentale nu au niciun rol în realizarea ghidului, ele recunosc importanţa acestuia în promovarea bucătăriei franceze şi a bucătarilor peste hotare.

    Jean-Michel Lorain este  proprietarul restaurantului La Cote Saint Jacques, care anul acesta a fost retrogradat de la trei la două stele. Lorain s-a decis să publice o scrisoare pe site-ul său în care critică modul de jurizare a restaurantelor. ”Singura nemuţumire pe care şi-au exprimat-o a fost legată de asezonarea unui produs. Câteva grame de sare au fost suficiente pentru a ne modifica punctajul„, scrie Lorain. ”Îmi pare rău, nu doar pentru mine dar şi pentru familia mea, pentru fiicele mele, pentru părinţii mei, care vor fi extrem de dezamăgiţi. Îmi pare rău pentru echipa mea, care lucrează cu pasiune şi dăruire. Ce putem face acum? Nu trebuie să fim deprimaţi şi să ne lăsăm învinşi! Vom continua să mergem înainte, să inventăm feluri noi şi să vă surprindem în continuare.”

    Lorain nu este singurul chef care s-a plâns de decizia celor de la Michelin. David Faure, un bucătar din Nice care şi-a pierdut steaua Michelin în 2014, a declarat că decizia a fost luată ca urmare a introducerii insectelor în meniu. ”Mi-au spus că nu se încadrează în normele lor şi că nu au ce să caute în gastronomia franceză.”

    Cea mai şocantă reacţie a fost însă cea a lui Bernard Loiseau, un chef care şi-a luat viaţa crezând că Michelin îi va re-trage una dintre cele trei stele. Restaurantul francezului obţinuse prima stea în 1977 şi a avut nevoie de alţi 14 ani pentru a ajunge la cea de-a treia. După 1991, cifra de afaceri a restaurantului a crescut cu 60% şi a dus la listarea companiei pe bursă. Loiseau a reuşit astfel să îşi achite datoriile pe care le acumulase atunci când a deschis restaurantul. Din păcate pentru bucătarul francez s-a dovedit ulterior că informaţia din ziar era nefondată, iar Michelin nu a retras nicio stea restaurantului său.

    Le Lisita, un restaurant din oraşul francez Nimes, a luat în anul 2008 decizia aparent radicală de a cere să i se retragă steaua Michelin obţinută în 2006. Chef Olivier Douet a declarat că preferă să renunţe la distincţie pentru a-şi recăpăta cli-enţii, aceştia alegând alte locaţii din cauza preţurilor crescute. ”Într-un restaurant Michelin, trebuie să ai un ospătar la cinci-şase oameni. Noi eram obişnuiţi, ca braserie, cu un angajat la treizeci de oameni. Este greu să ne adaptăm la aceste condiţii”, a spus Douet.

    Gordon Ramsay, unul dintre cei mai apreciaţi bucătari din lume, a izbucnit în lacrimi atunci când a aflat că unul din restaurantele sale şi-a pierdut cele două stele Michelin. The London, situat în cartierul Manhattan din New York, a fost ret-rogradat de specialişti pe motivul că ”mâncarea este prea excentrică„. Ramsay, cunoscut pentru stilul autoritar cu care îşi conduce bucătăria, a fost luat prin surprindere de decizie. ”Am început să plâng atunci când am aflat că am pierdut stelele. Este un lucru extrem de trist pentru orice chef, este ca atunci când pierzi o iubită”, a spus Ramsay.

    Primul ghid Michelin a fost publicat în Franţa în 1900, oferind sfaturi utile conducătorilor auto, precum locaţiile ben-zinăriilor, service-urilor şi ale locurilor de cazare. În 1926 ghidul a început să noteze restaurantele, pentru ca în 1931 să fie introdus sistemul cu stele. Prima ediţie care acoperea alt stat a fost cea italiană din 1956.

  • ANAT cere reducerea TVA la 9% la toate restaurantele, nu doar pentru pachete turistice

    Începând cu 1 martie, în cazul refuzului agentului economic de a emite şi înmâna bon fiscal, cumpărătorul poate să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzactie nefiscalizată nu reprezintă altceva decât o încălcare a legii. Aşadar, cumpărătorul poate păstra bunul fără să îl mai plătească în cazul unui refuz al agentului economic de a emite bon fiscal, potrivit Ministerului Finanţelor.

    “Noi, cei de la ANAT, am solicitat Guvernului şi Ministerului Finanţelor această măsură cu bonul fiscal, acum un an şi jumătate, în paralel cu reducerea TVA la toate restaurantele, de la 24% la 9%. Guvernul a rezolvat doar jumătate din problemă, cea cu posibilitatea neachitării în cazul în care clientul nu primeşte bon fiscal. Aşadar, cerem Guvernului să găsească soluţii pentru scăderea TVA la restaurante”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

    Guvernul a redus recent TVA la pachetele turistice care includ cazare plus una sau mai multe mese pe zi, decizie care i-a făcut pe hotelieri să promită că scad tarifele.

    Burcea crede că dacă TVA s-ar reduce şi la restaurante, acestea ar scădea, pe de o parte, preţurile, şi ar fi mai accesibile pentru clienţi, inclusiv pentru turiştii români sau străini, iar pe de altă parte ar avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale.

    “Astăzi, mai ales la terasele şi barurile mici din staţiuni, evaziunea este estimată la aproximativ 50%. Dacă TVA s-ar reduce de la 25% la 9%, nimeni n-ar fi atât de nebun încât să nu-l plătească”, a explicat oficialul ANAT.

    Acesta spune că măsura prin care clientul are posibilitatea să nu plătească nota dacă nu primeşte bun fiscal va avea efecte pozitive.

    “Când 20 de milioane de români devin inspectori ANAF lucrurile vor merge mai bine”, a afirmat Alin Burcea.

    Guvernul a avizat la sfârşitul lunii ianuarie introducerea loteriei bonurilor fiscale, cu un sistem de extragere lunară sau ocazională a bonurilor primite de cumpărători pentru produse/servicii în valoare cuprinsă între 1-999 lei, şi cu posibilitatea ca, din martie, un client să aibă dreptul să nu achite produsul selectat sau consumat dacă nu a primit bon fiscal de la comerciant.

    Pe de altă parte, Asociaţia Micilor Comercianţi s-a declarat nemulţumită de măsura prin care clienţii pot pleca fără să plătească dacă nu primesc bon fiscal, cerând Avocatului Poporului să atace această prevederea la Curtea Constituţională.

    La prima extragere ocazională a loteriei bonurilor fiscale, care va fi organizată a doua zi de Paşte, pe 13 aprilie, vor participa bonurile fiscale emise între 2 februarie şi 28 martie, fondul de premiere alocat fiind de 1 milion de lei, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Finanţelor.

    Fondul de premiere se va majora cu sumele necesare rotunjirii valorii câştigului aferent unui bon fiscal.

  • Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    La finalul anilor ’90, McDonald’s avea o relaţie strânsă cu lanţul de restaurante Chipotle, cunoscut în SUA pentru vânzarea de burrito, investind în companie încă din anul 1998, atunci când lanţul Chipotle era format din 14 unităţi. În 2005, compania ajunsese la 460 de locaţii, iar McDonald’s deţinea 90% din acţiuni.

    În acea perioadă, conducerea McDonald’s l-a invitat pe Steve Ells, fondatorul Chipotle, să viziteze una din fermele de pui. “I-au propus lui Steve să facă o vizita la ferma de pui din Arkansas”, povesteşte Bob Ells, tatăl lui Steve Ells. “S-a întors spunând că a fost cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut în viaţa lui”, relatează Business Insider, citând Bloomberg.

    Steve Ells a spus că diferenţele dintre McDonald’s şi Chipotle erau profunde, chiar şi atunci când lanţul de fast-food îl deţinea pe cel din urmă.

    “Ce am realizat la finalul zilei era că din punct de vedere cultural suntem diferiţi”, a declarat Ells pentru Bloomberg. “Sunt două lucruri pe care noi le facem diferit: modul în care privim mâncarea şi modul în care privim cultura oamenilor. “

    Spre exemplu, McDonald’s a vrut ca Chipotle să deschidă locaţii de tip drive-in şi să îşi schimbe numele în Chipotle Fresh Mexican Grill.

    “McDonald’s a avut multe idei bune şi noi am fost întotdeauna deschişi”, a povestit Gretchen Selfridge, COO al Chipotle, celor de la Bloomberg. “Au vrut să facem drive-in, au vrut să facem mic-dejun, dar noi pur şi simplu nu am făcut nimic din toate acestea.”

    McDonald’s a vândut acţiunile Chipotle în 2006.

  • CEO-ul McDonald’s plăteşte cu funcţia pentru rezultatele catastrofale ale companiei

    McDonald’s a avut în 2014, în Statele Unite, cele mai proaste rezultate din ultimii 12 ani, iar acest lucru a dus la demiterea CEO-ului Don Thompson.

    Acesta preluase mandatul în 2012, însă nu a reuşit să rezolve numeroasele probleme cu care se confruntă lanţul de restaurante. Trimestrul patru din 2014 a fost al cincilea consecutiv în care McDonald’s a înregistrat scăderi în Statele Unite.

    Locul lui Thompson va fi luat de Steve Easterbrook, actualul chief brand officer al companiei. “Cu astfel de rezultate, era evidentă nevoia de schimbare”, a declarat Will Slabaugh, analist la Stephens Inc., citat de Bloomberg.

    Acţiunile McDonald’s au înregistrat o creştere de 3,5% ca urmare a anunţului. Compania, care deţine peste 36.000 de locaţii la nivel global, nu a mai înregistrat creşteri pe piaţa din SUA din octombrie 2013.

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului trecut, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Mark Stevens, CEO al companiei de marketing MSCO Inc. şi autor al bestsellerului Your Marketing Sucks, descrie, într-o postare pe blogul personal, motivele pentru care lanţul de restaurante McDonald’s înregistrează cele mai slabe vânzări din ultimul deceniu.

     “McDonald’s era cândva un concept simplu şi uşor de abordat: un vânzător internaţional de burgeri unde poţi mânca vită, cartofi prăjiţi şi bea cola. Simplitatea era tulburătoare, iar fondatorul Ray Kroc a menţinut-o aşa, iar o forţă teribiliă l-a răspândit pe toata planeta”, îşi aminteşte Mark Stevens.

    Specialistul observă principalele motive pentru care brandul sub care operează lanţul de restaurante a devenit unul “de nerecunoscut”.