BusinessMagazin

Tag: record

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • Cele mai mari recolte din ultimul deceniu: România este pe locul cinci în UE la cereale şi pe podium la rapiţă, floarea-soarelui şi soia

    Cele aproape 22 milioane de tone de cereale şi cele 3,3 milioane de tone de seminţe au făcut din România un jucător-cheie în comerţul cu materii prime de la Marea Neagră şi au poziţionat economia locală pe locul al cincilea în UE la cereale şi pe locul trei la seminţele oleaginoase.

    Cantităţile record strânse de combine în vară şi în toamnă sunt rezultatul unui cumul de elemente aproape perfect: ploaia a venit la timp, iar soarele nu a dogorit prea mult în timpul verii.

    Jumătate din recolta totală de cereale este acoperită de cele 11 milioane de tone de porumb care au consolidat poziţia României pe a doua treaptă a podiumului european pentru acest produs, ceea ce înseamnă ca piaţa locală va oferi cereale suficiente şi ieftine pentru a hrăni vacile olandezilor, belgienilor sau francezilor până în toamna viitoare. Recolta românească de porumb înseamnă şi 15% din cea europeană dar şi 1,1% din întreaga producţie mondială, unde Statele Unite şi ţările din America de Sud dictează discreţionar.

    Ploile din vară au ţinut recolta de porumb aproape de recordurile istorice, dar au afectat calitatea unei părţi din producţia de grâu, astfel că o parte din marfă a fost trimisă direct în fermele de animale sub formă de furaje.

    Dacă pentru cereale producţia a fost una excelentă, pentru seminţele oleaginoase anul 2014 va fi unul despre care se va vorbi ca un etalon mult timp de acum înainte. România şi-a apărat cu succes poziţia de lider european la floarea-soarelui, cu 2,1 milioane de tone, ceea ce înseamnă că pe piaţa locală s-a strâns aproape un sfert din întreaga recoltă europeană. Recolta de floarea-soarelui a fost şi cea mai mare din istorie, iar rezultatul a fost secondat de cel de la rapiţă, de asemenea cea mai mare producţie înregistrată istoric.

    Pe piaţa rapiţei România nu joacă un rol la fel de important ca şi cel de la floarea-soarelui, fiind pe locul al şaselea în UE la mare distanţă faţă de Franţa şi Germania. Rapiţa a fost şi în acest an un adevărat motor de profit pentru ferme, cu marje brute de profit care s-au apropiat de 50%. Agricultorii au redescoperit în 2014 şi apetitul pentru producţia de soia, iar ploile le-au recompensat încrederea cu 221.000 de tone strânse, ceea ce a însemnat cea mai mare recoltă din ultimii nouă ani.

    Vremea bună şi recoltele mari au ajutat şi alţi producători agricoli importanţi din Uniunea Europeană, America de Nord sau Sud. Stocurile suficiente şi apetitul mai redus al importatorilor tradiţionali pentru achiziţii au trimis preţurile într-o spirală a scăderilor, iar mulţi dintre agricultori şi-au văzut năruite planurile de afaceri făcute la începutul anului. Primele veşti pentru anul viitor sunt mai bune având în vedere că în Rusia şi Ucraina se manifestă temeri din cauza secetei şi a vremii reci, ceea ce înseamnă că depozitarea poate fi un as în mânecă pentru fermierii cu răbdare până în primăvară.

  • Record mondial stabilit de Mireia Belmonte la 1500 metri în bazin scurt

    Precedentul record (15:22.68) apaţrinea sportivei Lauren Boyle, din Noua Zeelandă.

    Mireia Belmonte este campioană mondială la 200 metri fluture, 400 metri mixt, 800 metri liber şi 400 metri liber.

  • Record mondial stabilit de Mireia Belmonte la 1500 metri în bazin scurt

    Precedentul record (15:22.68) apaţrinea sportivei Lauren Boyle, din Noua Zeelandă.

    Mireia Belmonte este campioană mondială la 200 metri fluture, 400 metri mixt, 800 metri liber şi 400 metri liber.

  • Cu 23.000 de bilete vândute într-o singură zi, violonistul André Rieu bate record după record

    Este cea mai rapidă vânzare a unui eveniment André Rieu înregistrată vreodată. Biletele pentru cel de-al doilea concert al celebrului violonist André Rieu în România (vineri, 12 iunie 2015, Piaţa Constituţiei, Bucureşti), puse în vânzare ieri, 10 decembrie, la ora 13.00, s-au vândut în timp record, după-amiază. André Rieu anunţă un al treilea concert, duminică, 14 iunie 2015. Biletele sunt disponibile în reţeaua Eventim.

    Faimosul violonist André Rieu a înregistrat ieri un nou record absolut de vânzare a biletelor în România, unde va concerta în premieră în iunie 2015, în Piaţa Constituţiei: în numai câteva ore de la punerea în vânzare, au fost epuizate şi toate cele 12.500 de bilete pentru cel de-al doilea concert anunţat în cursul zilei de astăzi. Biletele pentru primul concert anunţat s-au epuizat in trei ore.

    Al treilea concert André Rieu va avea loc duminică, 14 iunie 2015, în Piaţa Constituţiei, iar biletele sunt disponibile prin Eventim şi partenerii autorizaţi.

    “Sunt copleşit de primirea calduroasă pe care mi-aţi făcut-o la sosirea mea la Bucureşti pentru a anunţa primul nostru concert în România. Aştept cu nerăbdare să ne revedem cu toţii în iunie, în Piaţa Constituţiei, pentru câteva seri magice, pline de muzică, dans şi romantism la lumina stelelor!”, le-a transmis André Rieu fanilor săi români.

     

  • Audienţă record în Cupa Davis: 27.432 de spectatori, la finala Franţa-Elveţia

    Precedentul record a fost înregistrat în 2004, când la finala Spania-SUA de la Sevilla au asistat 27.200 de spectatori, tot pe un stadion, Olimpico.

    Stade Pierre-Mauroy, arena echipei de fotbal Lille, are o capacitate maximă de 50.000 de locuri.

    Lângă Lille, în primul meci de simplu, care a început la ora 15.00, se întâlnesc francezul Jo-Wilfried Tsonga şi elveţianul Stanislas Wawrinka (scor 1-1 la seturi la ora transmiterii acestei ştiri).

    Apoi, Roger Federer îl va întâlni pe francezul Gael Monfils, în cel de-al doilea meci de simplu, de vineri, din finala Cupei Davis.

    În tribune sunt şi peste 3.000 de fani elveţieni.

    Sâmbătă, de la ora 16.30, va avea loc meciul de dublu în care se vor întâlni perechea franceză Richard Gasquet/Julien Benneteau şi cuplul elveţian Marco Chiudinelli/Michael Lammer.

    Duminică, începând cu ora 14.00, se vor disputa ultimele două meciuri de simplu: Jo-Wilfried Tsonga – Roger Federer şi Gael Monfils – Stanislas Wawrinka.

  • Bilanţ Black Friday eMAG, ora 12:00: 335.000 de produse vândute, 700.000 de vizite – record de trafic de pe mobil

    Site-ul a întregistrat şi un record de trafic de pe mobil: 700.000 de vizite şi 30.000 de comenzi de pe dispozitivele mobile. Timpul mediu petrecut pe site de către vizitatorii de pe mobil a fost de 10 minute .

    Produsul cu cea mai mare reducere comandat astăzi a fost un BMW seria 5 in valoare de 45.000 de euro, redus de la 65.000 de euro .

    Produse cu viteză mare de vânzare au fost telefoanele mobile (20.000 de unităţi vândute), pachetele de scutece (12.000 de unităţi vândute), parfumurile, televizoarele şi anvelopele.

    „Din depozit au plecat deja către clienţi primele 20 de tiruri cu produse comandate. Suntem pregătiţi pentru al doilea val de promoţii ale zilei de Black Friday”, spune Iulian Stanciu, director general eMAG.

     

  • Cea mai mare licitaţie de artă din istorie: 75 de lucrări, vândute cu 853 milioane de dolari

    Casa de licitaţii Christie’s a organizat miercuri cea mai mare licitaţie de artă din istorie, vânzând opere de artă contemporană în valoare de 853 de milioane de dolari, cele mai scumpe fiind două imagini realizate de Andy Warhol, reprezentându-i pe Elvis Presley şi Marlon Brando.

    Suma obţinută a depăşit estimarea iniţială a Christie’s, de 836 de milioane de dolari. Aceasta asta a fost cea de-a patra licitaţie, începând din mai 2013, în care casa Christie’s a depăşit recordul pentru cea mai mare sumă obţinută în cadrul unei singure licitaţii de artă contemporană.

    Licitaţia foarte strânsă dintre participanţi a crescut preţul lucrării “Triple Elvis (Ferus Type)” la 81,9 milioane de dolari, în timp ce lucrarea “Four Marlons” a fost adjudecată pentru 69,6 milioane de dolari. Ambele imagini au fost create de Andy Warhol, iar lucrările au făcut parte din licitaţia cu 80 de opere de artă contemporană dintre care doar cinci nu şi-au găsit cumpărător.

    Casa Christie’s estimase că lucrările semnate de Warhol vor aduce, împreună, venituri de peste 130 de milioane de dolari, o valoare care s-a dovedit a fi mică, ţinând cont de competiţia acerbă din cadrul evenimentului privind cumpărarea acestor opere de artă.

    “Aceasta este o piaţă controlată de colecţionari de pe tot globul, care caută doar ce este mai bun din ce este mai bun”, a declarat Brett Gorvy, responsabil, în cadrul casei de licitaţii, de sectorul de artă contemporană.

    “Dincolo de recordurile stabilite, este vorba despre cinci, şase sau şapte cumpărători care se bat să dea 50 sau 60 de milioane de dolari pe un obiect”, a mai spus Gorvy.

    O lucrare fără titlu a americanului Cy Twombly, realizată în 1970, a depăşit vechiul record pentru o operă a artistului şi a depăşit şi estimarea iniţială de 35 până la 55 de milioane de dolari. Opera de artă a obţinutun preţ de 69,6 milioane de dolari, mai mult decât triplul recordului anterior.

    De asemenea, preţurile obţinute pentru lucrări de Ed Ruscha, Martin Kippenberger şi Cindy Sherman au fost mai mari decât estimările iniţiale, stabilindu-se noi recorduri privind valoarea de piaţă a lucrărilor acestor artişti, în cadrul licitaţiei de toamnă a Christie’s.

    Printre lucrările importante se mai numără “Seated Figure”, de Francis Bacon, care a obţinut 45 de milioane de dolari, cu puţin sub valoarea estimată, şi “Smash”, semnată de Ruscha, care a fost vândută cu 30,4 milioane de dolari, dublu faţă de valoarea minimă estimată.

    Valorile estimate nu includ şi comisionul casei de licitaţii, stabilit la puţin peste 12%.

    În total, 11 lucrări au fost vândute cu un preţ mai mare de 20 de milioane de dolari şi au fost stabilite recorduri pentru 15 artişti din cei 42 ale căror opere au fost vândute.

    Potrivit Christie’s, la eveniment au participat cumpărători din 43 de ţări, competiţia foarte mare ducându-se între colecţionarii din Europa şi Asia, alături de cumpărătorii americani.

    Recordul precedent privind valoarea totală a operelor de artă vândute a fost stabilit de Christie’s în luna mai, când vânzările sale de artă contemporană au totalizat 745 de milioane de dolari. Însă noul record stabilit miercuri de Christie’s a crescut îngrijorările referitoare la posibilitatea ca “bula” de pe piaţa de artă să se spargă curând.

    Licitaţiile de toamnă organizate în ultimele două săptămâni de casele Christie’s şi Sotheby’s au adus, în total, venituri de circa două miliarde de dolari.

  • Povestea celui mai bogat om din China. Fondatorul şi-a crescut compania la peste 200 de miliarde de dolari

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    A ajuns astfel să viziteze Statele Unite ale Americii, iar, în perioada în care se afla acolo, un prieten i-a arătat modul în care funcţionează internetul. Amicul său i-a spus că totul se află pe internet şi, pentru a testa acest lucru, Ma a dat o căutare după cuvântul bere. Rezultatele nu i-au oferit vreun rezultat din China. De fapt, nu a găsit aproape nimic despre ţara sa pe internet. Această experienţă i-a dat ideea fondării unei noi afaceri. În 1995, la întoarcerea în ţară, Ma a pus bazele China Pages, un site prin care centraliza companiile chinezeşti căutate de clienţii din străinătate şi despre care se spune că este prima afacere în mediul online a ţării.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

    În prezent, Jack Ma a trecut în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din China, după ce l-a întrecut pe deţinătorul grupului de centre comerciale şi cinematografe Wanda, Wang Jianlin, a cărui avere este evaluată la 24,2 miliarde de dolari. Fondatorul Alibaba ocupă locul 24 în clasamentele celor mai bogaţi oameni din lume întocmite de Forbes şi Bloomberg. În prezent, Jack Ma este preşedinte executiv al grupului Alibaba, format din nouă subsidiare importante – Alibaba.com, Taobao Marketplace, Tmall, eTao, Alibaba Cloud Computing, Juhuasuan, 1688.com, AliExpress.com şi Alipay.