Între timp a intervenit şi Biserica Ortodoxă Română, care face apel la pace socială, la dialog şi cooperare. “Biserica nu poate fi indiferentă faţă de suferinţa poporului pe care îl păstoreşte pe calea mântuirii. Prin urmare, ea trebuie să-şi exercite, în acelaşi timp, vocaţia de factor al păcii sociale (Legea cultelor) şi de apărătoare a demnităţii umane atunci când aceasta este umilită din cauza nedreptăţilor sociale, a sărăciei şi neajutorării”, arată Patriarhia Română într-un comunicat de presă.
Ministerul Public a anunţat că procurorii au înregistrat până acum patru dosare în care se fac cercetări faţă de jandarmi pentru violenţele de duminica trecută şi de joi din centrul Capitalei, în timp ce mai mulţi civili sunt cercetaţi în 32 de cauze, una dintre acestea fiind la Piteşti, iar restul la Bucureşti.
1) Susţinătorii preşedintelui Băsescu, iniţial dezamăgiţi de eşecul legii sănătăţii şi porniţi să acuze opoziţia de a fi orchestrat nu numai toate protestele paşnice, ci şi ieşirile violente ale vandalilor, au început treptat să-şi revendice criticile pieţei la adresa politicilor guvernului Boc, ajungând să considere că protestele chiar fac parte dintr-un plan al preşedintelui de a combate rezistenţa la reforme a PDL, plan capabil să revitalizeze spiritul civic al electoratului de dreapta şi dându-i astfel arme noi lui Băsescu de a-şi duce planurile mai departe, cu lăsarea în ofsaid a opoziţiei.
2) O variantă de discreditare a protestelor în folosul PDL explică toate evenimentele prin manipulări ale unor forţe externe ostile actualului regim, din motive şi cu scopuri diferite (Rusia sau diverse facţiuni din politica americană). Adepţii acestor teorii tind să justifice atacurile la administraţia Băsescu-Boc prin intenţia “unor cercuri străine” de destabilizare a României, cu concursul televiziunilor controlate de oameni de afaceri filo-ruşi, al USL şi al ONG-urilor “finanţate de Soros”. Urmarea ar fi că participanţii la proteste ar fi ori nişte trădători de ţară ce asmut populaţia, ori nişte inconştienţi care lovesc în propria ţară fiindcă sunt manipulaţi.
3) Susţinătorii USL au mizat pe şansa ca protestele de stradă să scurteze drumul opoziţiei spre o preluare a puterii prin anticipate, lucru pe care Crin Antonescu l-a recunoscut atunci când s-a solidarizat cu demonstranţii (“suntem pentru protestul paşnic şi vom participa la el, îl vom organiza chiar”). Probleme au apărut odată cu lansarea lozincii “PDL = USD = mizerie”, întrucât adepţii PSD şi PNL au văzut în ea o formă de manipulare din partea PDL, care ar dori astfel să-i fie minimalizate erorile guvernării şi ar urmări să ţină opoziţia departe de protestatari. De aici şi teza “nu puteţi reuşi să răsturnaţi puterea fără sprijin politic”, vehiculată insistent în conversaţiile din mediul virtual, cu varianta “numai o gândire antidemocratică respinge din start toate partidele”.
4) În schimb, lozinca “PDL = USD = mizerie” i-a bucurat foarte pe cei ce au văzut în ea fie o poartă de afirmare pentru o terţă forţă (monarhia, Partidul Poporului, Noua Republică, Noua Dreaptă sau o nouă forţă “populară” încă nenăscută, cum ar fi mişcarea “Împreună 2012”, iniţiată de Bogdan Naumovici şi având ca ţintă clasa de mijloc), fie o reflectare a spiritului Occupy, de protest radical contra sistemului, cu şansa unei eventuale “revoluţii” de stânga care să depăşească sfera luptei cu Băsescu-Boc şi să treacă la contestarea FMI şi a ocultei financiare globale. Radicalismul de acest gen a acceptat cel mai uşor prezenţa “ultraşilor” la manifestaţii, ba chiar le-a creat acestora o aură de victime neînţelese, care n-ar face decât să răspundă cu violenţă la violenţa practicată de regim contra lor.
Manifestanţilor li s-au alăturat şi cadrele didactice care au protestat anterior, timp de o oră, la Ministerul Educaţiei. Sindicatele profesorilor reclamă faptul că ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, plăteşte foarte greu pentru naveta cadrelor didactice, în timp ce el face naveta la Paris pe banii românilor, iar elevii obişnuiţi beneficiază doar de 2,3 la sută din PIB, în timp ce copiii demnitarilor merg la studii în străinătate.
Conform MEDIAFAX, manifestanţii au scandat “Jos Băsescu” şi “Monarhia salvează România” şi au afişat bannere pe care scrie, printre altele, “Băsescu egal Ceauşescu”, “Băsescu şi Boc v-au minţit, românii au sărăcit”, “Diaspora, trezeşte-te”, “Fie iarnă, fie vară, până pleci noi stăm afară”, “Români, toată ţara vă aşteaptă în Capitală”, “Nu mai putem răbda până vă judecă istoria, semnat Ciumpalacii”, “Ciumpalaci din toate ţările, uniţi-vă”, “Pierdut clasă politică, o declar nulă”, “Vai de tine Românie, stat de drept în agonie, condusă de mitocani, de slugoi şi hoţomani”, “Traian, lasă-ne, du-te pe insula Elena”, “Schimb salariul de profesor cu salariul de parlamentar (şpaga inclusă)”, “Pierdut guvern şi preşedinte, îi declar nuli”.
S-a scandat inclusiv “Avem gabori civili printre noi” – aluzie la ideea că forţele de ordine şi-au trimis oameni să supravegheze manifestaţia deghizaţi în civili.
Protestele au continuat să strângă sute de oameni şi la Iaşi, Arad, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureş, Focşani, Bistriţa, totalul raportat pentru vineri de Jandarmerie la scară naţională fiind de peste 3.000.
Premierul Boc a fost la Cotroceni, pentru discuţii cu preşedintele Băsescu despre strategia de comunicare a PDL în faţa protestelor. La discuţii au participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi cel al Senatului, Vasile Blaga, precum şi ministrul de interne Traian Igaş. PDL a comunicat că la întâlnire a fost prezent secretarul general al Partidul Popular European, Antonio Lopez.
În cursul zilei de vineri au apărut primele declaraţii favorabile protestelor din partea unor fruntaşi PDL. Ministrul dezvoltării, Elena Udrea, a afirmat că ea consideră nemulţumirile oamenilor din stradă drept “perfect justificate”, iar europarlamentarul Monica Macovei a afirmat că “se regăseşte” în anumite revendicări ale protestatarilor, respectiv cele care reclamă corupţia din politică.
“Protestele violente din România evidenţiază situaţia din ce în ce mai dificilă” din Europa, comentează postul ABC News, notând că România se confruntă cu cele mai grave proteste din ultimul deceniu. “În fostele state comuniste care acum sunt membre UE, starea de frustrare este în creştere din cauza stagnării economice şi guvernărilor ineficiente, izbucnind proteste de stradă şi apărând o stare de impredictibilitate care riscă să pună în pericol creşterea economică şi stabilitatea pe continentul european”, explică postul american de televiziune.
Bulevardul Magheru şi căile către străzile Rosetti, Kogălniceanu şi Piaţa Unirii au fost delimitate de cordoane de jandarmi, astfel încât circulaţia în rondul de la Universitate să nu fie blocată. Trei protestatari din Piaţa Universităţii care aveau sticle incendiare şi alţi doi asupra cărora jandarmii au găsit cuţite au fost duşi la secţii de poliţie, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Marius Militaru.
Liderul liberal Ludovic Orban, sosit din nou în Piaţa Universităţii, a fost huiduit şi bruscat de unii dintre manifestanţi, care i-au strigat “Ieşi afară, javră ordinară!”. Ulterior, politicianul a părăsit zona.
Înainte de ora 23, o parte dintre manifestanţi, membri ai galeriilor echipelor de fotbal, au devenit violenţi la un moment dat, aruncând cu pietre şi sticle spre jandarmi şi incendiind pancarte şi steaguri. Ei au încercat să rupă cordoanele de jandarmi şi să plece spre Piaţa Unirii. Jandarmii au intervenit în număr mare, dispersându-i pe manifestanţi pe străzile adiacente. Aproape 50 de suporteri violenţi au fost reţinuţi şi urcaţi în dubele jandarmeriei.
Iniţial adunaţi fără un scop, lozincile protestatarilor erau dintre cele mai diverse, de la abolirea sistemului bancar până la supra-taxarea bogaţilor şi tot felul de gratuităţi pentru oamenii de rând. în lunile care au urmat, mişcarea, de frondă mai degrabă decât de protest, a continuat, a căpătat amploare şi s-a extins în alte oraşe din SUA şi chiar din lume. Niciuna dintre revendicările protestatarilor nu a fost pusă în practică – nici nu se putea, dar mişcarea a rămas în conştiinţa colectivă ca exerciţiu de egalitarism şi un simbol al revoltei omului de rând faţă de un sistem care a devenit prea mare şi înnăbuşitor. Mii de protestatari din toate categoriile sociale şi nivelurile de educaţie au campat şi au mărşăluit în New York şi în alte oraşe americane, până la venirea iernii, când nucleul protestului a fost destrămat de intervenţia poliţiei pentru a curăţi parcul. Dar mişcarea continuă să reverbereze, “ocupările” de mai mică amploare continuă şi în prezent, mai mult simbolice, dar s-a văzut până unde se poate ajunge, notorietatea fenomenului atingând toate straturile societăţii. Rămâne de văzut dacă mişcarea “occupy” va reapărea odată cu venirea primăverii sau va rămâne în istorie doar ca o formă de “sămănătorism” al începutului secolului 21.
O bună parte a populaţiei din America a simpatizat cu mişcarea Occupy, cu scepticismul de rigoare faţă de finalitatea practică a manifestării. Alţii i-au ignorant politicos trecând pe lângă ei în fiecare zi. însă nici un politician nu şi-a permis să-i califice jignitor şi să-i insulte pe manifestanţi. Calificative precum “mahala ineptă şi incultă” sau “ciumpalaci”, aplicate unui grup de persoane care îşi exprimă public o nemulţumire, l-ar descalifica pe un politician american. Fie şi doar din spirit de corectitudine politică, primarul New Yorkului le-a promis protecţie, democraţii în frunte cu Obama s-au întrecut în a lăuda aspiraţiile legitime de mai bine ale protestatarilor, iar republicanii au văzut în proteste o expresie a nemulţumirii faţă de ingerinţa prea mare a statului în societate şi faţă de cheltuielile bugetare excesive.
Mişcarea socială din România acestor zile pare să se înscrie mai degrabă în linia mişcărilor sociale şi anti-guvernamentale din Europa (Anglia, Grecia) având ca obiectiv “clar” alungarea de la putere a actualilor guvernanţi, o clasă politică percepută drept coruptă şi care a pierdut legătură cu realitatea. Dar modul rapid în care s-a născut şi propagat această mişcare invită la reflecţie şi o comparaţie cu occupy -urile, fiind, ca durată şi întindere, cea mai amplă de la revoluţia din 1989. Nu mai este vorba de strecuratul apei de comunişti, neocomunişti sau de acuzaţii de genul “protestatarii sunt instigaţi de vreun grup politic”. Acuzaţiile că protestatarii ar fi fost lăsaţi sau încurajaţi să se manifeste violent duminică seară ca parte a unui plan diabolic sunt ridicole. Este mai degrabă vorba despre o manifestare de masă, fără un obiectiv politic concret şi unitar, fără o agendă, al cărei scop în ultima instanţă va fi doar acela al înălţări conştiinţei populaţiei la stadiul de “jucători” activi, nu doar de spectatori inepţi sau arbitri fără alternativă la vremea alegerilor. şi este un avertisment oricărei guvernări că abuzurile la nivelul puterii şi dezinteresul faţă de public nu vor trece neobservate.
Experimentul cunoscut în psihologie drept “efectul celei de-a o suta maimuţe” se referă la o schimbare bruscă în modul de abordare a unei realităţi care se transmite instantaneu în conştiinţa colectivă, în momentul în care un număr critic de participanţi este atins, o sută ca număr generic. Fenomenul a fost observat de cercetătorii japonezi care studiau un grup de maimuţe pe o insulă din Pacific în anii ’50. La un moment dat, un pui de maimuţă a spălat cartoful înainte de a-l mânca, iar imediat practica spălării cartofului s-a extins rapid la nivelul coloniei, maimuţele observând şi invăţând una de la alta. Dar mai mult, chiar şi la maimuţele de pe insula învecinată a ajuns practica instantaneu, deşi nu există un contact între cele două colonii – toate maimuţele devenind instantaneu mai “emancipate”. Modul în care s-a transmis această nouă formă de comportament la distanţă i-a surprins pe oamenii de ştiinţă de atunci până în prezent.
Pe lângă morala că “ce face unul fac toţi” specifică psihologiei colective, mai există o idee: odată ce un prag a fost trecut, nu mai există cale de întoarcere, conştiinţa schimbării calitative devine norma comună şi se transmite tuturor membrilor unei societăţi.
“A te manifesta şi a-ţi expune motivele sufleteşti pe care le ai nu este rău. Sunt unul dintre cei care în ’89 a protestat în stradă. Nu sunt de acord cu huliganii care provocă panică, haos”, a afirmat Traian Igaş.
Totodată, Igaş a spus că nu este de acord cu violentele unora dintre protestatari, făcând apel la respectarea legii.
Printre lozincile de pe pancarte, la loc de frunte stau “USL = PDL = Mizerie” şi “Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi!”. Studenţii şi suporterii din galeriile bucureştene au fost şi ei acolo.
Jandarmii au reţinut trei persoane găsite cu arme albe (cuţite) şi două găsite cu etnobotanice asupra lor. De asemenea, au dus la secţie un manifestant care venise cu o pancartă pe care scrisese un mesaj pentru legalizarea marijuanei.
Conform unei solicitări a Jandarmeriei, aprobată de Primăria Sectorului 1, barurile şi magazinele pe o raza de 1 km în jurul Pieţei Universităţii (dar cu excepţia celor din Centrul Istoric) nu mai au voie să vândă alcool în perioada 18 – 23 ianuarie, în intervalul 17 – 00.
În paralel, au început să se înmulţească apelurile la ieşirea în stradă şi radicalizarea revendicărilor, venite din cele mai bizare direcţii. Unul dintre acestea, postat pe Facebook de adepţii Occupy Romania, este făcut de un român, dar rostit în engleză şi prezentat ca venind din partea mişcării Anonymous, care a însoţit constant cu clipurile ei pe YouTube protestele indignaţilor din Spania sau SUA, cu diverse chemări la răsturnarea întregului sistem politic şi luptă contra ordinii economice mondiale actuale.
“Nu e nicio nenorocire, nu a murit nimeni nicăieri din alegeri anticipate, dimpotrivă, e singura formulă prin care să se poată ieşi în întâmpinarea acestui masiv protest din partea societăţii”, a spus Antonescu.
Liderii USL se vor întâlni la ora 13 la Parlament, cu premierul Emil Boc şi cu liderii coaliţiei de guvernare, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele PSD, Victor Ponta.
În cursul serii, câteva sute de studenţi au plecat din campusuri spre Piaţa Universităţii, spre a se alătura manifestanţilor. Accesul în piaţă s-a facut tot pe bază de legitimări şi controale corporale selective făcute de jandarmi, pentru depistarea eventualilor protestatari înarmaţi. Demonstraţia de marţi a avut loc fără incidente, cu excepţia faptului că unui pensionar i s-a făcut rău din cauza frigului şi a oboselii. În piaţă a sosit şi Ludovic Orban (PNL), care a fost însă huiduit.
Ministerul Administraţiei şi Internelor a instituit cod albastru de alertă, ceea ce înseamnă un nivel moderat de alertă, asigurarea pazei la instituţiile publice, menţinerea la serviciu a unui sfert din personal, dar nu şi sporirea efectivelor, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al MAI, Marius Militaru.
În paralel, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a anunţat că începe demersurile pentru organizarea unei greve generale din 23 ianuarie. Confederaţiile sindicale au refuzat să participe la consultările Guvern – sindicate – patronate, convocate marţi de premierul Emil Boc cu tema “menţinerea şi crearea locurilor de muncă”.
Peste 9.000 de oameni au ieşit în stradă marţi în circa 60 de oraşe, în unele dintre ele în oamenii fiind în stradă în număr mare – la Focşani (700 de participanţi), Sibiu (500), Hunedoara (400), Braşov şi Timişoara (300), Constanţa, Cluj, Reşiţa, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Deva, Giurgiu, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Ploieşti, Arad, Oradea.