BusinessMagazin

Tag: primar

  • Petrecerea de Revelion din Piaţa Constituţiei nu mai poate fi finanţată în acest an de Primărie

    Edilul Capitalei a anunţat că, la rectificarea bugetară, mai multe instituţii şi direcţii din cadrul primăriei vor avea bugetele diminuate.

    El a precizat că, deşi nu este plăcut să tai bugete pentru instituţii, cum ar fi cele de cultură, din păcate este nevoit să facă acest lucru, chiar dacă aceasta va însemna inclusiv renunţarea la anumite evenimente culturale de amploare.

    “Revelionul din Piaţa Constituţiei nu cred că va fi suportat din banii Primăriei Municipiului Bucureşti. Sper să găsim resurse din altă parte pentru că acest eveniment nu va fi susţinut de primărie”, a spus Ştefănel Marin.

    Acesta a mai precizat că pentru organizarea Revelionului în Piaţa Constituţiei ar fi nevoie de un buget de 2 – 2,5 milioane de lei.

    Primăria Capitalei a organizat petrecerea de Revelion din Piaţa Constituţiei timp de şapte ani la rând, până anul trecut.

  • Cum şi-a „ŞTERS URMELE” Ponta printr-o ordonanţă, după ce trei instanţe au decis că A ÎNCĂLCAT LEGEA

    După ce trei instanţe din România – Curtea de Apel Cluj, o dată şi Curtea de Apel Bucureşti, de două ori – au decis că Guvernul Ponta a încălcat legea refuzând să organizeze alegeri parţiale în cazul posturilor de primar, şef de Consiliu Judeţean şi de parlamentar vacante, printr-o ordonanţă de urgenţă, adoptată miercuri, executivul încearcă să repare consecinţele acestor decizii.

    Într-o mega-ordonanţă adoptată miercuri, care aduce modificări la nu mai puţin de 11 acte normative, Guvernul Ponta încearcă să „şteargă urmele” deciziei ilegale de a nu organiza alegeri parţiale în cazul localităţilor în care primarii şi-au pierdut mandatul, consiliile locale au fost dizolvate, sau în cazul în care posturile de preşedinte de Consiliu Judeţean a rămas vacant.

    Cum şi-a „ŞTERS URMELE” Ponta printr-o ordonanţă, după ce trei instanţe au decis că A ÎNCĂLCAT LEGEA

  • Primarul Capitalei, despre ASPA: A venit timpul să nu mai externalizăm serviciile

    Edilul a spus că, în contractul din 2013, exista posibilitatea ca cei de la ASPA să prelungească pentru încă un an derularea activităţilor.

    “Am avut o întâlnire cu directorul general ASPA şi l-am anunţat că nu aceasta este viziunea mea. Cred că a venit momentul în care putem achiziţionat două-trei maşini şi în care să avem angajaţii noştrii, ca să nu mai externalizăm acest serviciu”, a mai spus Ştefănel Marin.

    Edilul a precizat că, în cursul acestei săptămâni, ar urma să aibă o nouă întrevedere cu directorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor.

    La începutul acestui an, coordonatorul de proiect al ASPA, Răzvan Băncescu, spunea că 51.200 de câini fără stăpân au fost strânşi din octombrie 2013 până în ianuarie 2015, cei mai mulţi în sectoarele 2 şi 6, din care 30.000 au fost eutanasiaţi.

    Băncescu a precizat că, potrivit rezultatelor Planului pentru gestionarea câinilor fără stăpân din Capitală, început în octombrie 2013, 23.000 de câini au fost adoptaţi din octombrie 2013, iar 6.400 dintre adopţii au fost deja verificate. Alţi 16.700 de câini cu stăpân au fost sterilizaţi prin programul Primăriei Capitalei, iar în cadrul programului au fost primite 17.600 de sesizări.

    În luna decembrie 2014 a fost înregistrat cel mai redus număr de persoane muşcate de câini fără stăpân din ultimii 30 de ani, respectiv 89, ceea ce înseamnă că numărul incidentelor s-a redus cu 90 la sută faţă de nivelul maxim atins în decembrie 2000, când au fost raportate 948 de incidente, a mai spus Băncescu.

    În adăpostul municipalităţii erau, la începutul anului, aproximativ 1.800 de câini, în timp ce numărul animalelor fără stăpân rămase pe străzile Bucureştiului ser ridica la aproximativ 4.000, a precizat Băncescu.

    Acesta mai arăta că pentru ridicarea câinilor fără stăpân s-a lucrat cu 15 echipe, care în total au 90 de oameni, în două schimburi, cu 60 de medici veterinari şi trei adăposturi şi cu 45 de angajaţi ai ASPA.

    Băncescu a precizat că pentru menţinerea rezultatelor proiectului este necesară continuarea acţiunilor de capturare şi soluţionare a situaţiilor sesizate de bucureşteni, menţinerea dispeceratului non-stop, la numărul de telefon 021944, continuarea verificării adopţiilor şi monitorizare adăposturilor clandestine, dar şi continuarea programului de sterilizare a câinilor fără stăpân. În acest sens, Băncescu a precizat că în 16 luni au fost identificate 24 de adăposturi clandestine.

    În ceea ce priveşte menţinera contractelor, Băncescu a arătat că acestea sunt contracte-cadru, cu valabilitate de doi ani, până în octombrie 2015, care vor fi continuate în funcţie de necesităţile municipalităţii.

    În 2013, trei firme au semnat contracte cu Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor ca să ridice câinii maidanezi de pe străzile Capitalei – Elen Basic Business, Best Marketing şi Terra Marique. Cele trei firme trebuiau să primească pentru fiecare maidanez prins câte 219 lei, preţul fiind stabilit în urma procedurii de licitaţie.

    Contractele cu cele trei firme au fost încheiate pe o perioadă de doi ani, pentru capturarea şi transportul câinilor maidanezi din Capitală. Acestea trebuie să folosească “metode de capturare şi transport minim traumatizante”. În timpul timpul transportului, firmele sunt responsabile de starea câinilor.

    Maşinile cu care sunt transportaţi câinii ridicaţi de pe străzi trebuie să ofere “siguranţă, securitate, protecţie împotriva intemperiilor naturii şi aerisire adecvată”, iar fiecare câine să fie pus în cuşcă separată. De asemenea, maşinile puse la dispoziţie de cele trei firme trebuie să fie curate şi vizibil marcate cu denumirea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân şi să fie folosite exclusiv activităţilor pentru care au fost angajate de ASPA.

    După încheierea contractelor au fost mai multe discuţii legate de preţul plătit firmelor pentru prinderea unui câine, dar şi de faptul că acestea nu ar fi avut obiectele de activitate necesare pentru astfel de servicii. Cele trei firme care au participat la licitaţie aveau ca obiecte principale de activitate servicii anexe pentru transporturi terestre sau consultanţă pentru afaceri şi management, dar şi activităţi de asistenţă stomatologică sau intermedieri în comerţul cu mobilă, articole de menaj şi de fierărie, iar una dintre ele a înregistrat pierderi în 2012, potrivit datelor comunicate de acestea autorităţilor financiare.

    Reprezentanţii ASPA precizau atunci că cele trei firme au respectat condiţiile cerute în invitaţia de participare la licitaţie, având obiectele de activitate necesare pentru astfel de servicii. “Două dintre aceste firme au în obiectul de activitate servicii anexe pentru transporturi terestre, iar cea de-a treia are în obiectul de activitate servicii veterinare”, spunea atunci Băncescu.

  • Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

    Chiar când se afla în arest, primarul Capitalei ai primit o veste îngrijorătoare.

    Sorin Oprescu, LA PĂMÂNT. Vestea pe care avocatul său tocmai i-a dat-o în arest. Este acesta SFÂRŞITUL?

     

  • Mesajul este foarte clar. Ce a făcut Victor Ponta după reţinerea lui Sorin Oprescu pentru luare de mită

    Premierul Victor Ponta a fost de-a lungul timpului un susţinător declarat al lui Sorin Oprescu, pe care îl voia pentru un nou mandat la primăria Capitalei.

    Mesajul este foarte clar. Ce a făcut Victor Ponta după reţinerea lui Sorin Oprescu pentru luare de mită

     

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • Primul oraş din lume care ar putea avea străzile pavate cu sticle de plastic

    Consiliul oraşului Rotterdam ia în considerare construirea un nou tip de drum, o variantă mai ecologică şi mai eficientă decât asfaltul, scrie The Guardian.

    Acest tip de pavaj ar avea nevoie de mai puţină mentenanţă decât asfaltul şi ar rezista la temperaturi extreme (între -40 de grade celsius şi 80C). De asemenea, drumurile ar fi construite mai rapid, în câteva săptămâni şi ar fi de 3 ori mai rezistente. Secţiuni de drum pot fi prefabricate, apoi transportate unde este nevoie, diminuând timpul de construcţie pe santier, ceea ce ar duce la reducerea blocajului cauzat de lucrările rutiere.

    Drumul construit din plastic este mai uşor şi gol, astfel fiind mai facil instalarea de cabluri şi conducte de utilităţi.
    VolkerWessels, compania de construcţii, susţine şi că plasticul reciclat este o variantă mai bună pentru mediu, motivând că  asfaltul este responsabil de 1,6 mil de emisii de CO2 pe an.

    Deocamdată, drumurile din plastic reciclat sunt în stadiul de concept. „Următoarea etapă este să-l construim şi să-l testam în laborator, să ne asigurăm ca este funcţonal şi în condiţii de ploaie şi aşa mai departe.  Sperăm că în trei ani să putem construi primul drum din plastic reciclat”,  spune Rolf Mars, directorul diviziei de drumuri a companiei VolkerWessels.

  • Primarul Barcelonei şi-a diminuat salariul cu 27 la sută

    Ada Colau va avea salariul 80.115 de euro pe an, cu 27% mai mic decât venitul fostului primar al Barcelonei, Xavier Trias, care încasa 109.000 de euro pe an, informează filiala spaniolă a publicaţiei The Local.

    Ada Colau, fostă activistă împotriva evacuărilor din locuinţe, a câştigat alegerile locale în mai, devenind prima femeie care ocupă funcţia de primar al Barcelonei.

    Colau este membră al mişcării civice Barcelona en Comú, apropiată de partidul de stânga Podemos.

    Decizia de reducere a salariului este efectul unei propuneri făcute de mişcarea politică Barcelona en Comú.

  • Reportaj: Adevărul despre criza grecească

    „Vrem informaţii despre turism, bugete, fabrici de ulei de măsline sau despre fabricile de marmură de pe insulă” – am spus noi, reprezentanţii mai multor publicaţii economice din România, veniţi să ia pulsul crizei de pe insulă.

    De profesie dentist, dar scriitor din pasiune, cu mai multe cărţi publicate, primarul ne-a întâmpinat cu recomandări de vizitare a zonelor încărcate cu istorie şi, pentru că auzise că ne interesa economia, ne-a recomandat să mergem la muzeu, unde găseam una dintre cele mai vechi legi ale comerţului cu vin. Am apreciat ospitalitatea grecească, dar cine scrie legile economice actuale? Întrebare fără răspuns.

    VORBIM ÎN SCHIMB DESPRE TURISM. „DEPINDE… DE ŢĂRILE DIN CARE VIN TURIŞTII, TURISMUL CARE SE FACE AICI ESTE PENTRU TOATE NIVELURILE SOCIALE, PENTRU TOATE GUSTURILE”, ne-a răspuns primarul la încercarea de a afla cât câştigă insula din turism. L-am întrebat apoi cât câştigă din industria cu marmură, prin cele 13 fabrici de pe insulă. Faţa i s-a luminat şi ne spune că intrarea de la Mecca este făcută cu marmură din Thassos. Dar producţia, evident, depinde de comenzi. Care depind de exporturi.

    Pentru care nu avea o valoare exactă. Să trecem la lucruri mai simple, ne-am spus. Care este producţia anuală de ulei de măsline? „Depinde de soare, de vânt…„, replică primarul, iar când l‑am întrebat numărul exact al fabricilor, a început să le numere pe degete. A ajuns la opt, dar a fost totuşi contrazis de consilierul Dimitris, prezent şi el la discuţie şi care părea să fie mai la curent cu ce se întâmplă pe insulă, poate datorită tavernei pe care o deţine, în paralel cu munca de funcţionar public. Dimitris cultivă legume, creşte măslini şi cunoaşte numărul exact al copacilor de pe insulă, 1.300.000, dar şi situaţia afacerilor din zonă.

    La taverna lui, spre exemplu, nu se vând sucuri naturale, o altă terasă din zonă având ca obiectiv această afacere. Ce taxe plătesc el şi ceilalţi proprietari de afaceri de pe insulă? „Depinde de zonele în care sunt amplasate.„ Nu există date concrete nici despre numărul de români care lucrează pe insulă, pentru că majoritatea nu au declarat oficial acest lucru. În schimb, primarul ştia exemplul unui grec care a cunoscut o româncă la Constanţa şi a adus-o aici. O decizie bună, dacă ţinem cont că rata şomajului pe insulă, potrivit lui, este zero: „Toată lumea lucrează aici. Ei bine, nu chiar tot anul…”.

    Discuţia a culminat cu întrebarea: „Cât de mare este evaziunea fiscală în Thassos şi ce faceţi pentru a o reduce?” – întrebare ignorată cu desăvârşire. „Depinde„ este cuvântul care s-a tot repetat în discursul primarului, care părea să nu i se mai fi pus astfel de întrebări vreodată, deşi, potrivit lui, doar în Thassos există patru publicaţii locale.

    După aproape o oră, aveam o singură informaţie demnă de newsworthiness, o investiţie prin fonduri europene de 50 de milioane de euro, pentru alimentarea cu apă a oraşului şi pentru probleme de protejare a mediului. Aflasem şi că la festivalul de teatru din luna octombrie se va pune în scenă piesa de teatru scrisă chiar de primar, cu un titlu mai mult decât sugestiv pentru starea actuală a ţării: „Colecţionarul de somn”.

  • 11% din elevii din clasa a III-a şi a IV-a au studiat educaţia fianciară anul trecut

    Unul din zece elevi de clasele a III-a şi a IV-a a studiat disciplina opţională Educaţie financiară în cel de-al doilea an de la implementarea proiectului de introducere în învăţământul primar a acestei discipline gratuite. Astfel, aproape 45.000 de elevi s-au înscris în anul şcolar 2014-2015 la cursurile de educaţie financiară, adică cca 11% din totalul elevilor din clasa a III-a şi a IV-a înscrişi în acelaşi an şcolar la nivelul ţării.

    Pentru anul şcolar 2015-2016 s-au înscris deja peste 30.000 elevi din ciclul primar, iar perioada în care se mai poate opta pentru cursurile de educaţie financiară este încă deschisă până la sfârşitul acestui an scolar. Opţionalul se desfăşoară după programa şcolară aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Numărul elevilor participanţi a crescut în cei doi ani de când programul a devenit disponibil la nivelul învăţământului primar. Astfel, dacă în 2013-2014 au fost înscrişi aproximativ 12.500 elevi din 32 judeţe şi municipiul Bucureşti, în anul şcolar 2014-2015 au studiat disciplina de Educaţie financiară peste 44.600 elevi din toată ţara. Programul se bucură de susţinerea cadrelor didactice, peste 2.000 de dascăli din întreaga ţară fiind înscrişi în program în anul şcolar 2014 – 2015.

    Elevii înscrişi la opţionalul/auxiliarul gratuit de Educaţie financiară vor îmbina activităţile formale cu cele practice. În 2015, spre exemplu, elevii au avut oportunitatea de a participa la Olimpiada Micilor Bancheri, un concurs de educaţie financiară care a îmbinat testarea cunoştinţelor financiare teoretice cu exprimarea creativităţii şi a gândirii logice prin realizarea unor proiecte. În cadrul concursului, elevii au avut oportunitatea de a vizita Muzeul şi Biblioteca BNR, precum şi sediul unor instituţii financiare. Cele mai bune proiecte au fost premiate, iar MasterCard a acordat o distincţie specială celui mai inovator proiect.

    Opţionalul/auxiliarul Educaţie financiară se desfăşoară cu sprijinul Băncii Naţionale a României, care a realizat şi monitorizarea proiectului prin vizitarea elevilor şi profesorilor din 22 judeţe, cât şi evaluarea cunoştinţelor elevilor, prin organizarea Olimpiadei Micilor Bancheri.