BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Poate ajunge petrolul la 200 de dolari?

    Escaladarea crizei iraniene ar putea duce preţul petrolului la 150-200 de dolari, apreciază Stoeferle.

    Pe moment însă, teama de viitor ocoleşte pieţele financiare: pentru prima dată din 2008 până acum, indicele Standard & Poor’s 500 al bursei americane a depăşit 1.400 de puncte, în timp ce creşterea de la începutul anului a ajuns la 11,5%. Avântul burselor reflectă seria de date pozitive privind economia SUA şi reducerea temerilor faţă de o criză în zona euro sau o recădere a Americii în recesiune, ca şi rezultatele foarte bune ale unor companii, în frunte cu Apple, ale cărei acţiuni au bătut un nou record – 600 de dolari pe titlu, în contextul vânzărilor excelente ale noului iPad.

    Analiştii de la Barclays apreciază că singurele riscuri la ora actuală, din punctul de vedere al pieţelor, sunt legate de dispariţia stimulentelor monetare oferite de Fed şi de o potenţială scumpire a carburanţilor din cauza conflictului iranian.

  • Optimismul legat de Grecia urcă preţul petrolului Brent cu 2%, la peste 125 dolari/baril

    Avansul cotaţiilor este alimentat şi de tensiunile dintre Iran şi Occident, provocate de programul nuclear al autorităţilor de la Teheran. La ora 16:48 GMT, petrolul Brent, de referinţă la Londra, era cotat în creştere cu 1,69 dolari, la 125,81 dolari pe baril, după un maxim al şedinţei de 126,34 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel atins după 1 martie. Preţul petrolului de referinţă pe piaţa americană este în urcare cu 68 de cenţi, la 106,84 dolari pe baril, după un vârf al şedinţei de 107,2 dolari pe baril.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Petrol: Donald Trump, în război cu liderii OPEC. Şi cu liderii americani, deopotrivă

    Liderii OPEC “stau în jurul mesei, stabilesc preţurile la petrol şi râd de noi, pentru că suntem lipsiţi de leadership”, a declarat la postul de televiziune CNBC Donald Trump.
    În rândul liderilor OPEC de care vorbeşte mogulul imobiliar apare şi prinţul Alawaleed bin Talal din Arabia Saudită, un aliat al SUA, care aprecia recent că preţul ţiţeiului nu va depăşi 100 de dolari barilul. În realitate, preţul este acum de 108 dolari/baril.

    “Am prieteni în Arabia Saudită dar şi în alte ţări care nu pot crede cât de proşti suntem. Nu avem nevoie de Arabia Saudită”, a mai spus miliardarul. Creşterea preţului în jurul valorii de 150 de dolari barilul de acum ceva timp, adaugă Trump, a avut efecte mai puternice chiar decât băncile sau piaţa imobiliară, pentru că petrolul este în prezent sângele economiei. El l-a criticat şi pe preşedintele Barack Obama pentru lipsa unei strategii energetice naţionale.

    Statele producătoare de petrol din cadrul G20 au dat asigurări, la summit-ul din weekendul trecut de la Mexico City, că vor lua măsuri pentru a feri economia mondială de efectele creşterii preţurilor ţiţeiului. “Evoluţia preţurilor petrolului este unul dintre potenţialele riscuri care ameninţă economia globală, însă statele G20 sunt conştiente de această problemă. ţările producătoare de pretol cunosc acest potenţial risc şi au arătat că vor acţiona pentru a preveni materializarea lui”, a spus Vittorio Grilli, adjunctul ministrului italian al Economiei.

    Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume, este membră a G20. Rusia, Canada şi Mexic, de asemenea state producătoare şi exportatoare de petrol, fac parte din G20.Preţul petrolului Brent a urcat la maximele ultimelor 10 luni, din cauza tensiunilor din Iran. Sancţiunile financiare de tip embargo impuse asupra Iranului au oprit exporturile statului către numeroşi clienţi din Europa şi Asia, care s-au îndreptat către alte surse, împingând în sus cererea.Cotaţia ţiţeiului Brent în euro a atins la sfârşitul săptămânii trecute un nou record istoric, de peste 93 euro pe baril.

  • Summit-ul G20: Statele producătoare de petrol dau asigurări că vor lua măsuri, în contextul creşterii preţului

    “Evoluţia preţurilor petrolului este unul dintre potenţialele riscuri care ameninţă economia globală, însă statele G20 sunt conştiente de această problemă. Ţările producătoare de petrol cunosc acest potenţial risc şi au arătat că vor acţiona pentru a preveni materializarea lui”, a spus Vittorio Grilli, adjunctul ministrului italian al Economiei. Ministrul Finanţelor din Brazilia, Guido Montega, a declarat că aprecierea rapidă a preţurilor petrolului reprezintă un motiv serios de îngrijorare, mai ales pentru că este determinată de chestiuni politice.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Tensiunile cu Iranul urcă preţul petrolului Brent la maximul ultimelor nouă luni

    La ora 14:44 GMT, petrolul Brent cu livrare în aprilie era tranzacţionat în creştere cu 36 de cenţi, la 122,02 dolari pe baril, după un vârf de 122,19 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel după mai 2011. Cotaţia petrolului destinat pieţei americane, pentru luna aprilie, este în scădere cu 26 de cenţi, la 105,99 dolari pe baril. O delegaţie a agenţiei Naţiunilor Unite pentru supraveghere în domeniul nuclear a plecat din Iran după eşuarea discuţiilor legate de programul autorităţilor de la Teheran pentru energie atomică, care este suspectat de Occident că ar masca activităţi militare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Iranul ar putea lansa un atac preventiv dacă se va simţi ameninţat

    Generalul Mohammad Hejazi, un comandant militar iranian, a declarat că “Iranul nu va aştepta acţiuni ale inamicilor” pentru a ataca. “Vom utiliza toate mijloacele pentru protejarea intereselor noastre naţionale şi vom lansa atacuri oricând vom simţi că inamicii intenţionează să pună în pericol securitatea naţională”, ameninţă Hejazi. În noiembrie 2011, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, avertiza că “Iranul va avea o ripostă dură la orice agresiune sau chiar la ameninţări”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Petrolul, aurul sau acţiunile?

    Dacă estimezi că economia se prăbuşeşte, atunci o să preferi să-ţi plasezi banii în obligaţiuni, în general în produse conservatoare de investiţii; dacă estimezi că pieţele îşi revin, atunci investeşti în acţiuni, rezumă Anupam Gupta, director pentru produse structurate pentru regiunea EMEAîn cadrul Citigroup. Dar cum poţi profita de astfel de socoteli, atunci când, ca potenţial investitor, nu ai nici aur, nici petrol şi nici obligaţiuni?
    Mulţi dintre cititori cunosc, desigur, produsele structurate (sau titluri structurate, note structurate, derivate structurate), situate oarecum la jumătatea spectrului de risc, care începe cu depozitele bancare sau obligaţiunile, cele mai puţin riscante, şi se încheie cu investiţiile în acţiuni sau fonduri cu capital de risc. E vorba de instrumente de investiţie compuse dintr-un element cu venit fix, menit să protejeze valoarea investiţiei iniţiale, şi un element variabil, derivat din cotaţia unor active suport (curs valutar, aur, petrol, cereale, acţiuni, obligaţiuni etc. şi diverse combinaţii între ele). Avantajul lor e că dau posibilitatea investitorilor să-şi diversifice portofoliile, pariind pe unul sau mai multe active fără a fi nevoiţi să le deţină, să obţină câştiguri mai mari decât din depozitele bancare, de pildă, şi să-şi protejeze capitalul investit iniţial în proporţii variabile, până la 100%.

    Produsele structurate reprezentau la nivelul anului 2007 până la 35% din portofoliile investitorilor în ţările europene dezvoltate şi până la 60% din portofolii în sudul Europei (Italia, Grecia, Spania) şi Asia. Dezavantajul lor, evidenţiat din plin de criza financiară din 2008, e gradul mai mare de risc decât al instrumentelor tradiţionale, incluzând riscul valutar, de lichiditate, de volatilitate a pieţei sau de nivel al dobânzilor, riscul de credit al emitentului (de obicei o firmă de brokeraj sau o bancă), precum şi faptul că pe durata de valabilitate a titlului, în general între 18 luni şi 6 ani, investitorul trebuie să-şi ţină imobilizaţi banii în produsul respectiv, întrucât principalul, sau partea de investiţie iniţială pe care doreşte s-o recupereze în orice situaţie, nu mai e protejat dacă banii sunt retraşi înainte de termen.

    La Bursa de Valori Bucureşti se tranzacţionează în prezent două categorii de produse structurate, listate şi pe pieţele din Viena sau Varşovia: certificatele index, emise de grupul Erste şi de Raiffeisen Centrobank şi având ca active suport indicii Eurostoxx 50, S&P 500, DAX, aurul, petrolul şi cursul leu-euro, respectiv certificatele turbo ale aceloraşi emitenţi, având ca active suport indicele DAX, aurul, argintul, petrolul, precum şi acţiunile a cinci companii: Fondul Proprietatea, Erste Group Bank, OMV Petrom, Banca Transilvania şi BRD-Groupe SocGen. Diferenţa dintre ele e că modul de calcul al preţului pentru certificatele turbo determină un efect de levier care amplifică posibilitatea de câştig (creşterea sau scăderea de preţ a certificatului long, respectiv short e mai accentuată decât cea a activului suport).

  • Iranul ameninţă că va sista exporturile de petrol către numeroase state europene

    Ghalebani, citat de agenţia Mehr, a menţionat printre statele vizate Germania, Spania, Italia, Grecia, Portugalia şi Olanda. Uniunea Europeană a decis, în ianuarie, intensificarea măsurilor de sancţionare a Iranului din cauza controversatului program nuclear.

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • Iranul ar putea diminua volumul exporturilor de petrol către state UE

    “Astăzi, ambasadorii unor state europene au fost convocaţi la Ministerul iranian de Externe şi li s-a transmis că Iranul va diminua volumul exporturilor de petrol către aceste ţări”, precizează postul citat. Însă unul dintre diplomaţii acestor ţări a declarat că nu a fost abordată această problemă. De altfel, Iranul avertizează că ar putea întrerupe exporturile de petrol către Uniunea Europeană, dând asigurări că nu va face acest lucru deocamdată din raţiuni umanitare, conform postului de televiziune Al-Alam.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cotaţia petrolului în urcare, după ce Iranul a anunţat oprirea exporturilor în şase ţări din UE

    “Iranul opreşte exporturile de petrol către şase state europene”, a anunţat postul iranian de televiziune în limba engleză Press TV. Potrivit Press TV, cele şase ţări sunt Olanda, Grecia, Franţa, Portugalia, Spania şi Italia. Preţul petrolului Brent, tranzacţionat pe bursa de la Londra, se afla în urcare cu un dolar, la 118,35 dolari pe baril la scurt timp după anunţ. Cele 27 de state membre UE au decis să oprească importurile de petrol iranian începând cu 1 iulie, din cauza controversatului program nuclear al Iranului, despre care statele ocidentale afirmă că are scopuri militare. Iranul neagă aceste acuzaţii.

    Mai multe pe mediafax.ro