BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Exact cum e cu apa in cada

    Corectia brutala de curs, de care analistii s-au temut tot anul, mai ales dupa ce aprecierea leului impinsese cursul la incredibilul raport de 3,1 lei/euro la inceputul lui iulie, a avut deci loc, iar pariul pentru perioada urmatoare ramane cel privind efectele de ansamblu pentru economie.

    Reprezentantii importatorilor au estimat deja posibile scumpiri ale marfurilor din cauza deprecierii, iar bancherii (inclusiv BNR) au avertizat din nou asupra riscurilor presupuse de indatorarea in valuta a celor care isi incaseaza veniturile in lei; de cealalta parte, atat analistii, cat si reprezentantii bancii centrale au adus aminte ca leul tare si foarte tare, cu care toata lumea se obisnuise, era artificial si daunator pentru echilibrul macroeconomic (desigur, cu exceptia inflatiei tinute jos) si ca oricum ar fi trebuit sa aiba loc o anumita corectie a cursului.

    Intrebarea e pana unde ar trebui sa se deprecieze leul astfel incat sa corespunda fundamentelor economice? Ministrul economiei, Varujan Vosganian, crede ca un nivel de echilibru ar fi „pe la 3,4 lei/euro“, luand in calcul competitivitatea, balanta comerciala si productivitatea, incumetandu-se chiar sa spuna ca „pe ansamblu e mai mult bine decat rau“ ca a scazut leul si ca efectele pozitive le contracareaza pe cele negative.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, e insa de alta parere, afirmand ca efectul inflationist al caderii leului a depasit deja contributia la deflatie a aprecierii din lunile anterioare. Iar aici, problema e atat de ritm al deprecierii (un curs volatil si care sare atat de mult in doar cateva zile nu slujeste in niciun fel echilibrului macro), cat si de artificialitate a deprecierii, atunci cand ea e la fel de mult cauzata de speculatii ca si intarirea excesiva a leului din vara.

    Vinerea trecuta circulase zvonul ca BNR ar urma sa convoace o sedinta de consiliu extraordinara unde sa decida o noua majorare de dobanda; o astfel de masura ar fi fost exact ceea ce si-ar fi dorit speculatorii pe curs, aceiasi pe care, cum bine stim, BNR a incercat luni de zile sa-i tina sub control prin reducerile succesive de dobanda (o dobanda mare la leu atrage in mod natural fondurile speculative si poate provoca aprecieri speculative ale monedei romanesti).

    Acum insa, intoarcerea de situatie in privinta inflatiei, care n-a mai permis BNR sa continue reducerile de dobanzi, a reorientat politica fondurilor speculative, in sensul unui joc la depreciere cu scopul de a forta mana bancii centrale, iar acest joc e de asteptat sa continue in perioada urmatoare, mai ales in conditiile nervozitatii inevitabile intr-o perioada de criza financiara internationala. Astfel incat e probabil ca oscilatiile evocate de ministrul Vosganian pana la atingerea cursului de echilibru („este exact cum e cu apa in cada – face o crestere incoace, apoi una incolo, iar dupa aceea se linisteste“) sa mai dureze inca destul timp, si nu numai din cauza crizei externe si a speculatiilor.

    Guvernatorul BNR estima ca este de asteptat ca in primavara anului viitor inflatia sa reintre sub control. Numai ca pana atunci mai urmeaza scumpiri la utilitati, iar bugetul pe anul viitor, an electoral, inca nici nu e batut in cuie. Principalul partid de opozitie, acelasi PSD care saptamana trecuta atragea atentia ca politica fiscala trebuie sa fie prudenta, ca sa nu alimenteze inflatia, isi repeta dupa doar cateva zile conditiile puse pentru a vota proiectul de buget – un salariu minim de 640 de lei si un cortegiu de masuri sociale suportate de la acelasi buget.

  • Cand ai 540 de euro pe luna

    Organizatori au fost asociatiile studentilor si ale pensionarilor, miscarea fiind declansata de refuzul patronatelor de a majora salariile cu 3,5%, in conditiile in care inflatia a ajuns la 5,1% de la inceputul anului si pana in prezent.

    Sindicalistii au acuzat managerii ca vor sa pastreze doar pentru ei beneficiile create de cresterea economica de peste 6% obtinuta de Slovenia. In prezent, salariul minim in Slovenia este de 540 de euro, in timp ce salariul mediu brut ajunge la 1.260 de euro. Daca le vor fi ignorate cererile, sindicatele au amenintat cu declansarea grevei generale din ianuarie. 

  • La salarii mai mari, dobanzi mai mari

    Rata de ocupare a fortei de munca a crescut si ea cu 5%, in timp ce analistii prevazusera 4,7%.

    Marcin Mroz, economist-sef al Fortis Bank, citat de publicatia Puls Biznesu, spune ca datele arata situatia dificila cu care se confrunta piata fortei de munca, gasirea angajatilor fiind una din cele mai mari probleme ale patronilor.

    Mroz se asteapta ca tendinte similare sa se pastreze si pentru urmatorii doi-trei ani. Cresterea salariilor peste estimari prezinta riscul unei majorari a inflatiei; Jacek Wisniewski, economist sef la sucursala poloneza a Raiffeisen Bank, spune ca datele de pe piata muncii sunt un semn clar pentru politica monetara, in sensul ca se impune cresterea dobanzilor. Acesta se asteapta ca banca centrala sa majoreze dobanda de politica monetara cu 0,25% la sfarsitul lui noiembrie, o miscare similara fiind asteptata si la inceputul anului urmator.

  • Si e doar inceputul

    Este cel mai ridicat nivel inregistrat din ianuarie 2002, saltul fiind cauzat in principal de majorarea preturilor la produsele alimentare. Astfel, fata de octombrie 2006, laptele s-a scumpit cu 39,7%, din care 14,8% doar in ultima luna, branza, untul, faina si fructele cu peste 10%, iar tigarile cu 27,7%.
    Chiriile au crescut cu 9,7%, in timp ce utilitatile au inregistrat si ele scumpiri semnificative. In schimb, electrocasnicele si autoturismele au inregistrat o usoara ieftinire fata de anul trecut. Analistii considera ca nivelul din octombrie este doar un inceput, din cauza cresterii continue a preturilor la produsele alimentare. Petr Dufek, analist la banca CSOB, spune ca majorarea preturilor la alimente este departe de a se fi incheiat. Cum barilul de titei este aproape de 100 de dolari, se asteapta ca in ianuarie inflatia sa atinga un un nou record de 5%.

  • FMI: Banca Nationala si Guvernul sunt prea optimisti in privinta inflatiei

    "Daca se intareste politica fiscala acum, ceea ce ar presupune ca in 2008 deficitul bugetar sa ramana la 1%-1,5% din Produsul Intern Brut, fata de proiectia Guvernului de 2,7%, atunci cu o crestere moderata de dobanda se va putea tempera inflatia in a doua jumatate a lui 2008, fara efecte adverse pentru economie", a declarat Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul regional al FMI pentru Romania si Bulgaria, la un seminar organizat de ING. El subliniaza ca, din punctul de vedere al FMI, aceasta este "cea mai buna situatie posibila".

    Momentan, oficialul Fondului vede insa o coliziune intre politica monetara, care este in plin ciclu de intarire, si cea fiscala, care continua sa se relaxeze, mai scrie Ziarul Financiar.

     

    Pentru detalii, click aici

  • Cine-i de vina pentru inflatie

    In conditii de inflatie reaprinsa si de ratare a tintei de inflatie pe 2007, BNR a crescut dobanda de referinta cu jumatate de procent, la 7,5%, iar unii se asteapta ca la sedinta din 7 ianuarie aceasta sa ajunga la 8%.

    Parerile sunt impartite in privinta vinovatului pentru urcarea brusca a inflatiei. Daca seceta si scumpirea petrolului sunt factori obiectivi, politica fiscala preelectorala, cu cresteri de salarii mult peste inflatie si cu majorari mari de pensii, au fost invocate de diversi comentatori spre a trasa din nou contrastul dintre politica monetara, cea care si-a facut in mod traditional datoria, si cea fiscala, unde disciplina e mai dificil de atins.

    Numai ca, la fel cum a facut si mai demult cand n-a dat credit ideii ca pensiile ar alimenta inflatia, nici acum guvernatorul Mugur Isarescu n-a criticat politica fiscala a Guvernului. Prezent la un seminar financiar alaturi de ministrul de finante Varujan Vosganian (foto), guvernatorul BNR a constatat, impreuna cu acesta, ca bugetul are la zece luni un excedent de 0,4% din PIB, iar aceasta „inseamna ca e o politica bugetara stransa“.

    Prin urmare, amenintarea la adresa preturilor nu vine de la excese de generozitate de la buget, ci din cresterile de salarii din sectorul privat (pe care Isarescu le-a criticat si in trecut, considerandu-le ca fiind peste cresterea de productivitate a economiei) si din asteptarile inflationiste create de anunturile din media privind varii scumpiri. Cat despre multcitata replica a lui Isarescu, „nu mai trageti de economie in atatea directii, ca se rupe“ (cu referire la solicitarile de bani mai multi pentru infrastructura, aparare sau protectie sociala), ea nu se referea la vreo politica deja aplicata, ci la pericolele viitoare ale lipsei de ierarhizare a prioritatilor in economie.
    E un avertisment pe care guvernatorul l-a repetat de o multime de ori in ultimii ani, fie ca era vorba sau nu de perioade preelectorale.

  • Inflatia a trimis in corzi Banca Nationala. S&P ameninta cu reducerea ratingului

    Agentia americana de rating Standard&Poor’s a anuntat ieri inrautatirea perspectivei de rating de tara pentru Romania de la "stabila" la "negativa", penalizand astfel "reactia limitata a Guvernului la cresterea rapida a dezechilibrelor externe", la doua ore dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, isi asumase esecul bancii centrale in a anticipa riscurile multiple care s-au materializat in socuri inflationiste.

     

    "Din pacate, a fost pentru prima oara cand mai toti factorii din lista de riscuri pe care am intocmit-o s-au materializat. Este o lectie care ne arata ca se poate intampla ca toti factorii care contribuie la cresterea preturilor sa se manifeste: si crestere salariala alerta, si seceta, si majorari de preturi internationale la petrol, cereale si plante tehnice. Nu inseamna ca ne spalam pe maini, ci incercam sa punem un diagnostic realist", a declarat Isarescu intr-o conferinta in care a incercat sa explice ratarea probabila a tintei de inflatie pe 2007 si perspectivele pentru 2008.

    Detalii aici

  • BNR a majorat dobânda de politică monetară

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să majoreze cu 0,5 puncte rata dobânzii de politică monetară, de la 7% pe an la 7,5% pe an, în condiţiile unor semnale că rata inflaţiei va depăşi limita superioară a intervalului ţintit în 2007, a anunţat, miercuri, banca centrală.

    Detalii pe www.zf.ro

  • BNR nu merge la piata

    Pe atunci, oficialii din Doamnei vorbeau cu seninatate despre consolidarea unei inflatii scazute, despre posibile reveniri minore, de 0,2-0,4 puncte procentuale. „A spune ca din cauza secetei vom ajunge la niveluri de inflatie care sa depaseasca tinta sau sa iasa din intervalul de variatie agreat nu este realist“, sustinea un responsabil BNR dupa sedinta de politica monetara de la sfarsit de iulie, luand in deradere ambitia rosiilor si a cartofilor autohtoni de a bate record dupa record la preturi, pana ajung sa impinga in sus pana si inflatia calculata de Institutul National de Statistica.

    Si a venit statistica pe august: fasole si leguminoase – plus 9,55%, cartofi – plus 3,5%, paine – plus 3,65%. Adica scumpiri exact acolo unde inflatia se simte direct in buzunar si antreneaza mult-temutele „anticipatii inflationiste“ cu care se lupta orice banca centrala. Ca si cand efectele secetei nu erau de-ajuns, BNR s-a gandit in august sa anticipeze o miscare de corectie a cursului leului indusa de conjunctura externa si sa ii dea chiar primul ghiont pentru a obtine o miscare graduala, care sa nu sperie piata si sa sfarseasca tot in inflatie.

    Scopul legat de piata valutara a fost atins, piata a asimilat lectia ca evolutia cursului se mai si inverseaza si ca nu exista apreciere non-stop a leului. Numai ca, de cealalta parte, corectia aplicata leului a insemnat ca tarifele la telecomunicatii nu au mai contrabalansat scumpirea alimentelor, cum se intamplase in iunie si iulie, ci au intrat direct pe frontul scumpirilor.

    BNR a continuat sa ignore rosiile si cartofii si in sedinta de politica monetara de la sfarsitul din septembrie, cand asaltul preturilor in piete devenise de mult de notorietate. Chiar si unii analisti au imprumutat initial din aerul optimist al BNR, considerand ca stie ce stie banca centrala daca nu ridica dobanda, iar tinta de inflatie nu ar fi fost pesemne in vreun pericol. Peste masura de increzatoare in prognozele sale, banca centrala a mentinut dobanda nemiscata la 7%, iar acum contempla perspectiva certa a ratarii tintei de inflatie.

    BNR a vorbit toata vara despre sperietoarea deficitului bugetar de aproape 3% din PIB, care ar fi minat eforturile politicii monetare de a mentine jos inflatia, in loc sa preia rolul de locomotiva. Pana la urma, executia bugetara s-a incheiat insa pe plus si dupa noua luni din acest an, fiind chiar mai stransa decat si-ar fi putut dori o banca centrala ingrijorata de inflatie.

    Chiar si FMI a remarcat recent „prudenta“ politicii fiscale, fara a uita desigur sa recomande insistent pastrarea aceleiasi linii si in ultimele luni ale anului. Oricum, executia bugetara nu ar putea fi invinuita direct pentru saltul inflatiei la peste 6% la sfarsit de septembrie, daca aceasta nu ar ascunde chetuieli de investitii nerealizate compensate de majorari salariale generoase, care au muscat si din competitivitatea externa.
    De fapt, BNR a fost la fel de surprinsa si de ceea ce s-a intamplat in august 2006, cand indicele preturilor de consum a consemnat o scadere de 0,07%. Surpriza a fost atat de mare, incat prognoza bancii centrale pentru finalul lui 2006 a cazut atunci de la 6,8% in iulie la mai putin de 6% in septembrie. Mai mult, anul trecut pe vremea aceasta, BNR ajunsese sa recomande Guvernului devansarea unor majorari de preturi administrate, doar-doar mai creste inflatia si nu se va duce atat de jos incat anul 2007 sa aduca mai apoi o inversare de trend.

    De ce s-a temut BNR mai mult tocmai s-a intamplat: tinta de inflatie pe 2007 a fost compromisa, rata anuala va trece de 5%, adica peste nivelul de 4,87% inregistrat la sfarsitul lui 2006. Rasturnarea de situatie ñ inflatie sub asteptari de mica in 2006, urmata de rabufnirea „brutala“ de acum ñ dupa descrierea FMI – sugereaza din nou ca modelul macroeconomic folosit de BNR pentru prognozarea inflatiei nu este deloc sensibil la ceea ce se intampla in realitate pe tarabele din piata. Prognozele au ajuns sa fie ori mult deasupra inflatiei calculate de INS, ori dedesubt. Ceea ce nu face deloc bine pentru credibilitatea bancii centrale, care se vede in situatia de a emite previziuni infirmate de datele statistice.

    Surse bancare afirma ca modelul ii spunea bancii centrale sa se astepte la o inflatie de 0,7% in septembrie. A fost 1,08%: cartofii s-au razbunat cu o scumpire de 9,19% fata de august, pretul malaiului a sarit cu aproape 4%, ouale cu 15,11%, iar uleiul cu nu mai putin de 18,5%. Cu toate importurile zise ieftine.

    Ce-i drept, guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirmase la sfarsit de septembrie ca majorarea preturilor la produsele alimentare si perceptia asupra deprecierii leului reprezinta riscuri pentru obiectivul BNR privind inflatia, care ar putea depasi nivelul atins in august, insa probabil ca nu a crezut, pana cand n-a vazut cifrele finale, ca rata lunara a inflatiei mai poate trece de 1%. Nici analistii bancilor comerciale nu anticipasera cat de influente pot deveni legumele si alte produse alimentare. Atat de influente incat sa scoata inflatia din banda tintita de BNR si s-o urce sus, la peste 6%, de unde sa nu mai poata cobori decat, probabil, pana la pe 5,5-5,6%. Dupa sedinta de politica monetara de la sfarsitul lui septembrie, cand BNR a mentinut dobanda la 7%, inca se mai gaseau analisti increzatori ca inflatia va sta sub plafonul de 5% asumat de banca centrala.

    Acum, dupa cifrele pe septembrie, problema are cu totul alti termeni: nu numai ca tinta este compromisa, dar inflatia la sfarsit de 2007 ar putea fi chiar si cu un punct procentual peste cea de la sfarsitul lui 2006, intrerupand palmaresul dezinflationist al BNR inceput din 1999. Componenta de preturi legume-fructe-oua a fost deci inca o data subestimata de BNR: prima oara in vara lui 2006, cand a antrenat o scadere a inflatiei mult mai rapida decat anticipa banca centrala si din nou acum, cand scumpirile au compromis o tinta care parea atat de usor de atins. Desigur, este vorba despre produse incluse in categoria asa-numitelor preturi volatile, la care politica monetara ajunge mai greu pentru a le frana, insa temerile privind perspectiva inflatiei vin mai de jos, de la inflatia de baza, vizata direct de BNR. Inflatia calculata fara influenta preturilor la legume, fructe, oua, combustibili, precum si a celor reglementate de stat, a fost in august de 0,8%, iar in septembrie de 1,12%. Adica dincolo de ceea ce se vede pe taraba din piata, in economie s-au facut simtite presiuni inflationiste solide.

    In 2007, BNR mai are de tras un singur cartus spre inflatia tintita, pe 31 octombrie, la ultima sedinta de politica monetara a anului, insa analistii apreciaza ca oricare ar fi calibrul folosit, respectiv amplitudinea majorarii de dobanda, meciul pe anul in curs a fost castigat de inflatie. Lupta continua in 2008, un an dominat de atmosfera electorala, in care BNR ar putea fi nevoita sa uzeze serios de parghia dobanzii pentru a-si apara castigurile in dezinflatie obtinute in ultimii ani.

  • Economisiti macar un an

    „Toata lumea trebuie sa participe si toata lumea trebuie sa-si reduca cheltuielile“, i-a indemnat presedintele pe letoni. In ultimii ani, salariile in Letonia au cunoscut cresteri anuale de 20-30%, pana la 40% in acest an. Pentru a nu alimenta inflatia, Zatlers i-a sfatuit pe cetateni sa-si diminueze cheltuielile pentru macar un an de zile. Aigars Stokenbergs, ministrul dezvoltarii regionale, a admis ca majorarea indicelui preturilor de consum ar putea ajunge pana la sfarsitul anului la 14-15%, dupa majorarea tarifelor la energia termica si la mai multe produse alimentare. Stokenbergs a adaugat ca tara sa va rezista cu greu tendintei existente pe plan mondial de majorare a preturilor la energie si alimente. De la 1 octombrie, compania de distributie a energiei termice din Riga, oras unde locuiesc o treime din letoni, a majorat pretul caldurii cu 28% din cauza cresterii tarifelor la energia electrica. In ultimul trimestru al anului se asteapta si o majorare semnificativa a pretului painii.