BusinessMagazin

Tag: drept

  • 5 din 10 oameni care au murit în spitalele din România puteau fi salvaţi. Avem cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat dat publicităţii în urmă cu două zile. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de europeni cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Studiu: Jumătate din decesele din spitalele româneşti ar fi putut fi evitate

    România are cea mai mare rată a deceselor evitabile din Europa, iar Franţa cea mai scăzută, potrivit unui studiu Eurostat. Ţara noastră se situează pe primul loc în topul celor mai multe cazuri de deces în spitale din cauze care ar fi putut fi evitate, la persoane sub vârsta de 75 de ani, cu o rată de 49,4%, urmată de Letonia (48,5%) şi Slovacia (44,6%). La capătul celălalt al clasamentului se situează Olanda (29,1%), Danemarca (27.1%) şi Franţa (23,8%).

    Potrivit Eurostat, 1,7 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în 2013. Dintre acestea, aproximativ 577.500 cazuri de deces ( 33,7%) pot fi considerate drept premature, deoarece puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale.

    Atacurile de cord domină cauzele de deces (184.800 de decese, aproximativ 32%), urmate de accidentele vasculare cerebrale (16%), cancerele colorectale (12%), cancerele de sân (9%), bolile cauzate de hipertensiunea arterială – (5%) şi pneumoniile (4%).
     

  • Patronul Hexi Pharma ar fi murit după ce a intrat cu maşina într-un copac – FOTO

    Patronul Hexi Pharma şi-ar fi pierdut viaţa într-un accident rutier produs în judeţul Ilfov. Accidentul s-a produs între localităţile Buftea şi Corbeanca, pe o porţiune de drum drept. Maşina mergea cu viteză şi a intrat într-un copac, spun martorii, scrie Digi24.

    Există informaţii neconfirmate oficial că Dan Condrea se afla la volan, iar în urma impactului, acesta şi-ar fi pierdut viaţa.

    La faţa locului se află mai multe echipaje de poliţie şi amulanţe. Accidentul a fost anunţat la 112 de un martor, dar medicul din ambulanţa sosită la faţa locului nu a putut decât să constate decesul. În maşină se afla o singură persoană.

    Din primele informaţii, Dan Condrea se afla la volanul unei maşini aparţinând Hexi Pharma. Anchetatorii nu exclud varianta ca patronul Hexi Pharma să se fi sinucis, deoarece la faţa locului nu s-au găsit urme de frânare.

    Maşina condusă de acesta a intrat într-un copac, impactul fiind atât de violent încât bărbatul şi-a pierdut viaţa pe loc. Echipele de salvatori ajunse la faţa locului au găsit o victimă desfigurată.

    Actele găsite în autoturism aparţin lui Dan Condrea, au declarat aceleaşu surse pentru MEDIAFAX. La faţa locului a fost chemată soţia bărbatului care l-ar fi recunoscut după haine.

    După ce se va încheia cercetarea la faţa locului, poliţiştii vor dispune şi o analiză ADN pentru a se stabili cu certitudine că este vorba despre Dan Condrea.

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)

     

  • Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor – GALERIE FOTO

    Şi la noi în ţară, romi au construit clădiri impresionante, însă satul moldovean Soroca se poate lăuda cu imobile fabuloase care au ca inspiraţie Capitolul american, Bazilica Sfâtul Petru din Roma sau Teatrul Balşoi din Moscova.

    În Soroca există un cartier numit dealul ţiganilor şi este cunoscută în lume drept capitala “neoficială” a romilor şi a devenit un punct de atracţie turistică pentru străini.

    Palat cu turnuri sau personaje din antichitate. Pereţi şi garduri construite din piatră scumpă şi gard din metal preţios. O lume în care opulenţa se îmbină cu kitchul (vezi interiorul palatelor)

     

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”

  • Lumea ascunsă a Cavalerilor Templieri. Cum au ajuns cea mai puternică şi bogată ”corporaţie religioasă”

    Printre străzile aglomerate de turişti, studenţi, avocaţi, autobuze supraetajate, biciclişti şi taxiuri negre ale Londrei, se află o clădire care spune povestea Cavalerilor Templieri.

    Cunoscută drept Biserica Templului şi poziţionată în apropierea catedralei Sfântului Paul şi a Pieţei Trafalgar, clădirea  a fost cândva bastionul Cavalerilor Templieri. Reprezentanţi ai ordinului medieval cunoscut drept unul dintre cele mai puternice şi bogate culte religioase, ei au trăit, s-au rugat şi au muncit aici în intervalul 1185-1312, potrivit unui reportaj al BBC.

    În 1120, cavalerii creştini au cucerit Ierusalimul în Prima Cruciadă. Chiar dacă oraşul era sigur, rutele de pelerinaj până la acesta erau pline de pericole. Cei care voiau să ajungă la Ierusalim erau deseori atacaţi, tâlhăriţi sau chiar ucişi. Câţiva cavaleri s-au dedicat protejării pelerinilor şi rutelor pe care mergeau ei.

    CUM ARATĂ CLĂDIREA  CARE A FOST CÂNDVA BASTIONUL CAVALERILOR TEMPLIERI

    Drept răsplată, regele Ierusalimului le-a oferi un ”sediu central” pe Muntele Templului. Au primit numele de Caveleri Templieri şi au devenit renumiţi în toată lumea pentru curajul lor. Cavalerii Templieri au devenit şi foarte bogaţi. În 1139,  Papa Inocenţiu al II-lea a dat un ordin prin care Cavalerii Templieri deveneau şi mai puternici. Acest ordin permitea Cavalerilor Templieri să treacă liber graniţele, să fie excluşi de la plata taxelor, iar singura autoritate recunoscută rămânea doar Papa. Aceasta era o confirmare a puterii lor, care se pare ca a fost susţinută de patronul Ordinului, Bernard de Clairvaux, pentru că l-a ajutat pe Papa Innocentiu să conducă biserica Catolică.

    Deşi misiunea principală a Ordinului era militară, doar un număr mic de membri se afla efectiv pe frontul de luptă. Restul aveau un rol de sprijin (un fel de spate al frontului, “templier”) , atât pentru ajutorul individual al cavalerilor, cât şi pentru a asigura buna funcţionare a infrastructurii financiare. Templierii, deşi făcuseră un jurământ de sărăcie, în realitate în timp au ajuns să controleze bogăţii ce depăşeau cu mult donaţiile directe pentru cauza lor. Unii nobili participanţi la cruciade îşi depuneau averea în mâinile templierilor, pentru perioada cât erau plecaţi. Acumularea de bogăţii în acest mod în Europa şi Ţara Sfântă a dus la apariţia primelor scrisori de credit, pentru pelerinii ce călătoreau în Ţara Sfântă.

    Pe baza acestui amestec de donaţii şi de afaceri, templierii au stabilit o reţea financiară în întreaga creştinătate. Deţineau suprafeţe întinse atât în Europa cât şi în Orientul Mijlociu; cumpărau şi foloseau ferme şi podgorii; construiau biserici şi castele; erau implicaţi în manufactură, importuri şi exporturi; aveau propria lor flotă navală, şi, pentru un timp, deţineau întreaga insulă Cipru. Templierii au fost numiţi uneori ca prima corporaţie multinaţională.

    În prima jumătate a secolului al XII-lea, a intervenit nevoia unui sediu central mai mare pentru diviza lor londoneză, astfel că până în 1185 au construit Biserica Templului.

    În prezent, aceasta nu pare grandioasă, mai ales prin comparaţie cu Catedrala Sfântului Paul aflată în apropiere. Până în urmă cu aproximativ 13 ani, puţini turişti vizitau acest obiectiv, însă după publicarea romanului ”Codul lui Da Vinci” al autorului Dan Brown, unde una dintre principalele scene descrise era la Biserica Templieră, aici au început să vină circa 500 de vizitatori zilnic.