Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi.
Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de unii dintre inculpaţi, apelul urmând să se judece din 28 septembrie, de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
DNA arată, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Dragnea Liviu, “cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.
Procurorii mai arată că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare.
DNA cere Completului de cinci judecători de la ICCJ să constate că probele administrate în cauză nu au fost evaluate de către prima instanţă în luarea hotărârii, să admită apelul şi să desfiinţeze sentinţa în ce îi priveşte pe Liviu Dragnea şi pe cei 45 de inculpaţi achitaţi.
Procurorii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse “în cuantum concordant gravităţii faptelor”.
Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reţinută în sarcina lui Dragnea.
“Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.
Potrivit DNA, din transmiterea repetată a acestor solicitări, formulate fie direct, fie indirect şi transmise pe canale diferite, rezultă că Dragnea a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.
Procurorii menţionează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: “organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizaţia de partid cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale; sprijinirea organizaţiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locaţii sau evenimente condiţionat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne şi «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicaţi măsurile dispuse»”.
În opinia procurorilor, fiecare dintre aceste acţiuni constituie infracţiunea incriminată la momentul săvârşirii faptelor de către articolul 54 din Legea 3/2000, care pedepsea promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului.
“În mod vădit, măsurile propuse de inculpat urmăreau să stimuleze participarea la vot prin mediatizarea foloaselor de natură materială care puteau fi obţinute de votanţi”, au precizat procurorii.
Aceştia mai arată că, potrivit prevederilor legale, participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora şi nimeni nu are dreptul să facă presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina să participe sau să nu participe la alegeri.
“Identificarea unei persoane care a ales să nu îşi exercite acest vot şi deplasarea la locuinţa acesteia pentru a o determina să voteze reprezintă o forma evidentă de presiune. În acest sens, trebuie avut în vedere contextul săvârşirii faptelor. În numeroase localităţi, mai ales în mediul rural, activiştii de partid sunt persoane care activează în administraţia locală şi care se află într-o poziţie de autoritate în raport cu cetăţenii localităţii. Din perspectiva unui asemenea alegător, solicitarea adresată nemijlocit de către un activist de partid, care cunoaşte cu exactitate faptul că nu şi-a exercitat votul, este dificil de refuzat, indiferent de opţiunea politică a acestuia”, susţin procurorii.
Totodată, DNA subliniază că Liviu Dragnea a menţinut solicitarea de a oferi alte foloase materiale în schimbul participării la vot, printre care acces la ştranduri, cluburi, spectacole, petreceri, “evenimente cu clovni, baloane, zâne”, renunţând doar la planul de organizare a unor tombole.
“Solicitările adresate telefonic persoanelor din cadrul PSD – organizaţia Teleorman să folosească presiuni pentru a determina alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinţei acestora şi conversaţia inculpatului cu Boboc Valentin Gabriel este relevantă prin expresiile şi tonul imperativ folosite («Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»). De asemenea, conversaţiile ulterioare ale martorului cu persoanele aflate în subordinea acestuia confirmă natura mesajului care i-a fost transmis de către inculpat. În acelaşi sens, este relevantă evoluţia participării la vot în municipiul Alexandria după convorbirea dintre inculpat şi martorul Boboc Valentin – în aproximativ 2 ore, prezenţa a crescut de la 38% la 52,32% la închiderea urnelor. Prin faptele descrise, inculpatul a solicitat persoanelor aflate în sfera sa de influenţă să acţioneze în modalităţi ce reprezintă încălcări ale art. 37 din Legea referendumului nr. 3/2000 , ale art. 4 şi 54 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului (valabilă şi în materia referendumului) sau ale art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal. Aceste împrejurări califică beneficiul electoral urmărit de către inculpat ca necuvenit. Un folos obţinut prin mijloace nelegale este întotdeauna un folos necuvenit, indiferent de natura acestuia, aşa cum s-a reţinut deja în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, au mai scris procurorii în motivele de apel.
În concluzie, procurorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»”.
“Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ , fiind dovadă palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»”, au mai arătat procurorii.
Anchetatorii susţin că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.
Judecătorii care l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare arătau în motivarea deciziei că nu este ilegală îndemnarea cetăţenilor de a merge la vot chiar şi în ziua referendumului, ci transmiterea de mesaje privind modul cum ar trebui să se voteze.
În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Tot atunci, Dragnea a renunţat şi la funcţiile politice, el fiind la acea dată preşedinte executiv al PSD. Ulterior, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte interimar al PSD, după ce Victor Ponta s-a retras din funcţie, în urma anchetării sale în dosarul “Turceni-Rovinari”.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.