Tag: Donald Trump
-
Barack Obama, despre atacul hackerilor ruşi în campania pentru Casa Albă: I-am spus lui Putin să-i pună capăt/ Ronald Reagan s-ar răsuci în mormânt
Presedintele Barack Obama a declarat, vineri, în ultima sa conferinţă din acest an, că l-a somat pe Vladimir Putin, “să pună capăt” atacurilor cibernetice ce vizau e-mailurile candidaţilor la Casa Albă, înainte de alegerile din SUA.Potrivit BBC, acest lucru presupune că preşedintele rus ştia despre atacurile hackerilor, Obama precizând: “Nu se întâmplă mai nimic în Rusia fără ca Vladimir Putin să ştie”Preşedintele SUA a subliniat că l-a avertizat pe Putin, la summitul din China din luna septembrie, că vor fi consecinţe grave dacă atacurile cibernetice nu încetează.
O lună mai târziu, Statele Unite a acuzat Rusia de implicare în campania electororala, pentru a se compromite procesul democratic în alegeri.
Obama a promis un răspuns “proporţional” cu hacking-ul ce a vizat e-mailurile Partidului Democrat.
El a făcut aceste declaraţii în timpul ultimei sale conferinţe de presă din aceast an şi a lăsat să se înţeleagă că Statele Unite ar putea continua bătălia cibernetică: “Orice ne fac ei nouă, putem să le facem şi noi lor”
Deşi nu l-a nominalizat pe succesorul său, Donald Trump, Obama a declarat că sunt unii republicani care nu conştientizează gravitatea implicării Rusiei în alegerile din Stalele Unite.
De asemenea, Barack Obama şi-a exprimat nedumerirea în ceea ce-i priveşte pe susţinătorii GOP care îl aprobă pe Putin, declarând: “Ronald Reagan s-ar răsuci în mormânt”.
El l-a sfătuit pe Trump să sprijine o investigaţie imparţială privind atacurile hackerilor ruşi în timpul campaniei electorale.
La începutul acestei săptămâni, Donald Trump s-a declarat neîncrezător în privinţa concluziilor exprimate în rapoartele serviiciilor secrete americane care suştin că hackerii ruşi l-au favorizat în campanie, calficându-le drept “ridicole şi motivate politic”.
Într-un mesaj postat pe Twitter, Trump a scris: “Vă puteţi imagina că în cazul în care rezultatele alegerilor ar fi fost altele, am fi încercat să jucăm cartea Rusia/ CIA. Asta poate fi numită teoria conspiraţiei!”
-
Henry Kissinger: Victoria lui Donald Trump a fost o reacţie la atacuri asupra valorilor SUA. Rusia, China studiază opţiunile
Într-o serie de interviuri acordate revistei The Atlantic, Henry Kissinger a evocat principalele provocări cu care se va confrunta Administraţia Donald Trump şi oferă recomandări pentru evitarea unui război cu China.
“Fenomenul Trump este, în mare parte, o reacţie a americanilor din categoria de mijloc la atacurile asupra valorilor lansate de comunităţi intelectuale şi academice. Există şi alte cauze, dar aceasta este cea mai semnificativă”, apreciază Henry Kissinger, fost consilier prezidenţial pentru Siguranţa Naţională şi fost secretar de Stat în administraţiile preşedinţilor Richard Nixon şi Gerald Ford.
Jeffrey Goldberg, The Atlantic: Aţi fost surprins de victoria lui Donald Trump?
-
Vladimir Putin, numit de Forbes cel mai puternic lider al lumii. Donald Trump şi Papa Francisc, în top
Preşedintele rus Valdimir Putin a fost desemnat de Forbes cel mai puternic lider al lumii, pe poziţia a doua în topul realizat de revista americană clasându-se Donald Trump, preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii, informează The Guardian.
Preşedintele rus Valdimir Putin este desemnat cel mai puternic lider al lumii pentru a treia oară consecutiv de revista americană Forbes.
”Preşedintele rus a reuşit să impună influenţa naţiunii sale în aproape fiecare colţ al planetei. Putin obţine exact ce-şi doreşte în continuare, din ţara sa şi până în Siria, chiar şi în alegerile prezidenţiale din Statele Unite”, motivează revista Forbes.
Editorii Forbes afirmă că preşedintele rus ”nu este constrâns de convenţiile internaţionale şi influenţa sa a fost doar în creştere în ultimii ani”.
Lista Forbes identifică 74 de persoane ale căror acţiuni au impact asupra întregii lumi. Criteriile luate în considerare includ cohorta de oameni asupra cărora îşi exercită influenţa şi puterea, resursele financiare pe care le controlează, influenţa pe care o are în mai multe sfere şi cât de activ îşi folosesc puterea pentru a produce schimbări în lume.
Pe locul al treilea în lista Forbes se află cancelarul german Angela Merkel.
De asemenea, în topul Forbes se regăsesc preşedintele chinez Xi Jinping, Papa Francisc şi Barack Obama.
-
Directorii de top din industria tech de la Facebook, Apple, Alphabet şi Oracle, invitaţi la discuţii de Donald Trump
În timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, Trump a atacat deseori companiile tehnologice şi directorii acestora, acuzându-i că boicotează alegerile şi că se feresc să plătească taxele. Miercuri, însă, acesta se va întâlni cu liderii Facebook, Apple, Alphabet şi Oracle.
La discuţii va participa şi Peter Thiel, fondatorul Paypal, investitor şi membru în comisia Facebook. Acesta face parte din echipa de tranziţie a lui Donald Trump după ce l-a sprijinit în timpul campaniei. Este de aşteptat ca Peter Thiel să acţioneze ca un punct de legătură între liderii din domeniu tech şi noua administraţie.
Sheryl Sandberg, COO al companiei va reprezenta Facebook la discuţiile de la New York. Gigantul IT este cercetat pentru aşa-zisele ştiri false care circulă pe site.
Directorul Apple, Tim Cook, va fi, de asemenea, prezent. Un punct care ar putea fi important pe agenda preşedintelui este reprezentat de perspectiva fabricării iPhone-urilor în Statele Unite, nu în China.
Directorul executiv al Tesla, Elon Musk, ar putea fi prezent. Principalul subiect de discuţie pentru Musk este perspectiva lui Trump asupra energiei regenerabile. Tesla se bazează pe reducerile de taxe, la fel şi cumpărătorii maşinilor. Acest tratament special în materie de taxe dispare treptat, dar depinde de Donald Trump să prioritizeze alte surse de energie.
Alphabet, compania-mamă a Google, este reprezentată de cofondatorul Larry Page. Trump a evidenţiat teoria conspiraţionistă potrivit căreia Google ascundea ştirile negative despre Hillary Clinton în timpul campaniei. Google a respins acuzaţiile.
-
La o lună după alegerile din SUA, CIA face un anunţ care SPULBERĂ toate aşteptările. Ce s-a întâmplat cu Trump
Agenţia Centrală de Inteligenţă (CIA) spulberă toate svonurile vehiculate până acum privind ajutorul pe care Donald Trump l-a primit ca să câştige alegerile din Statele Unite. „Scopul a fost acela de a favoriza un candidat şi de a-l defavoriza pe celălalt, acela de a-l ajuta pe Trump să fie alesul”, a declarat un oficial din cadrul CIA pentru Washington Post. Echipa de tranziţie a lui Donald Trump a declarat că nu consideră că acest raport este unul valid: „Aceştia sunt aceiaşi oameni care spuneau că Saddam Husseid ar deţine arme de distrugere în masă. Alegerile s-au încheiat de mult timp şi am asistat la una dintre cele mai mari victorii la nivel de colegii electorale din istorie. Este timpul să trecem peste şi să facem din nou America măreaţă”, au spus reprezentanţii preşedintelui ales.
-
Care este legătura între deciziile lui Donald Trump şi puterea tot mai mare a Chinei
Deşi ideea de piaţă liberă reprezintă un punct-cheie în discursul multor preşedinţi de stat, acordurile în acest sens presupun ani de negociere şi compromisuri. Ce se întâmplă însă atunci când statele ajung la un consens, dar schimbarea unui lider pune în pericol întreaga înţelegere?
Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) a fost semnat de 12 state în luna februarie, cu intenţia de a crea o zonă de comerţ liber; economiile combinate ale acestora reprezintă 40% din economia globală. Toate aceste 12 state trebuie însă să şi ratifice tratatul, iar comentariile recente ale preşedintelui ales Donald Trump sugerează că acest lucru nu se va întâmpla.
La momentul semnării, tratatul a fost văzut ca o mare realizare – mai ales din perspectiva faptului că statele aveau standarde şi abordări diferite în mai multe domenii, inclusiv protecţia mediului înconjurător sau drepturile angajaţilor.Barack Obama, preşedintele încă în funcţie al Statelor Unite, a considerat tratatele comerciale ca fiind prioritare, dar oponenţii TPP au caracterizat înţelegerea ca fiind una care favorizează companiile mari în detrimentul locurilor de muncă şi al suveranităţii naţionale.
Statele membre ale TPP sunt Japonia, Statele Unite ale Americii, Malaiezia, Vietnam, Singapore, Brunei, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Mexic, Chile şi Peru. Tratatul are menirea de a întări relaţiile economice dintre aceste state prin reducerea mai multor taxe vamale. TPP a fost gândit, aşadar, pentru a crea o piaţă unică, similară cu cea din interiorul Uniunii Europene. Dar cele 12 state au, colectiv, o populaţie de 800 de milioane – aproape dublu faţă de populaţia Uniunii Europene.
Ideea unui acord transpacific a plecat de la un tratat semnat de patru state – Brunei, Chile, Noua Zeelandă şi Singapore – care a intrat în vigoare în 2006. Înţelegerea a dus la eliminarea taxelor de import şi la cooperarea în domenii-cheie, precum practicile de angajare, proprietatea intelectuală sau politicile concurenţiale.
Cele mai multe bunuri şi servicii comercializate între state au fost definite şi în noul TPP; nu toate taxele pe import (aproximativ 18.000) aveau să fie eliminate. Spre exemplu, semnatarii spun că au decis să elimine sau să reducă taxele de import în ceea ce priveşte produsele agricole sau bunurile de origine agricolă, încă de la început. Când vine vorba de produse textile, înţelegerea prevede ca unele dintre taxe să fie eliminate după o perioadă mai lungă de timp.
TPP a fost de multe ori confundat cu TTIP – Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii; cel din urmă se referă însă la cu totul altceva, respectiv comerţul dintre Statele Unite şi state membre ale Uniunii Europene. În acest caz, negocierile se află într-o fază incipientă.De când cu alegerea lui Donald Trump, există însă mai multe semne de întrebare decât certitudini în ceea ce priveşte TPP. Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie semnat de cel puţin şase state care, cumulat, să genereze cel puţin 85% din puterea economică a grupului. Cu alte cuvinte, atât Japonia cât şi Statele Unite trebuie să semneze.
Noua Zeelandă a sugerat că un anumit parteneriat se poate materializa şi în lipsa Statelor Unite; Japonia, pe de altă parte, a anunţat prin vocea premierului Shinzo Abe că un TPP fără Statele Unite şi cei 250 de milioane de consumatori ar fi „lipsit de sens”.Imediat după anunţul lui Trump privind ieşirea din TPP, China, care nu era cooptată în Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP), a anunţat că „va juca un rol important” în promovarea integrării economice în zona Asia-Pacific. „China va avea propriul rol; avem o atitudine deschisă faţă de orice aranjament în materie de comerţ liber regional”, a explicat Geng Shuang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez. Geng Shuang a subliniat că toate părţile trebuie să aibă propria influenţă în zona Asia-Pacific, evitându-se ca agenda să fie fixată de o singură ţară. „Problemele nu trebuie politizate. Acest lucru înseamnă că nicio ţară nu trebuie să interpreteze acordurile de liber-schimb din perspective geopolitice”, a insistat oficialul chinez.
Astfel, în vreme ce nesiguranţa pare a fi noua realitate sub conducerea lui Trump, China şi Rusia se pregătesc să acopere zonele lăsate libere. China a propus deja un acord comercial numit Parteneriatul Economic Regional (RCEP), care ar include în mod normal mai multe state afiliate TPP, precum Japonia sau Australia. Dacă acesta se materializează, chinezii se vor afla într-o poziţie dominantă în ceea ce ar putea fi o zonă extinsă de liber comerţ.
Retragerea SUA din Acordul de Parteneriat Transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, crede Christopher Dembik, director de analiză macro la Saxo Bank. Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.
Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia. A doua consecinţă este scăderea PIB-ul global, care se chinuie să atingă nivelurile precriză. Revenirea unei creşteri economice puternice este amânată pe termen nedefinit, ceea ce înseamnă că majoritatea economiilor dezvoltate vor fi nevoite să se obişnuiască cu o creştere medie anuală a PIB-ului în jur de 1% şi 2% şi cu niveluri mari ale şomajului. În al treilea rând, retragerea indică sfârşitul acordurilor regionale de liber schimb şi confirmă faptul că tratatul negociat între Statele Unite şi Europa este în moarte clinică. Doar oficialii din Comisia Europeană mai cred că se poate ajunge la un acord în următoarele luni. Semnarea unor acorduri importante de liber schimb între regiuni devine parte din trecut. În al patrulea rând, retragerea înseamnă că protecţionismul s-a întors, deocamdată disimulat, şi ar putea duce la bariere comerciale mai mari şi la devalorizări competitive pe parcursul preşedinţiei lui Trump.
Totuşi, acest tip de strategie economică s-a dovedit a fi un mare eşec în anii 1930 şi nu avem niciun motiv să credem că ar funcţiona mai bine în zilele noastre. În cele din urmă, decizia confirmă retragerea lentă a Statelor Unite din zona Asia-Pacific, care este o parte din zona sa tradiţională de influenţă. Va constitui o oportunitate excelentă pentru creşterea influenţei Chinei în regiune. China, care nu e parte din TPP, va putea să se extindă în Asia şi în America Latină, profitând din plin de influenţa în scădere a Statelor Unite. Aceasta este confirmarea faptului că Statele Unite se întorc încetul cu încetul la izolaţionism, aşa cum s-a întâmplat în anii 1920, de exemplu. „Lumea s-a schimbat. Regulile se schimbă odată cu ea, iar aceste reguli ar trebui scrise de Statele Unite, nu de ţări precum China”, declara Barack Obama recent. Dar Obama nu va mai fi preşedinte pentru mult timp, iar cel care îi va lua locul nu pare să-i împărtăşească opiniile.
-
Vrei să ieşi la o întâlnire cu fiica lui Donald Trump? Vezi cât de costă
Vrei să ieşi la o întâlnire cu fiica celui mai puternic om de pe planetă, Ivanka Trump ? Tot ce trebuie să faci este să dai, în momentul de faţă, 24.000 de dolari. De ce? Deoarece o întâlnire la cafea cu Ivanka face parte din oferta evenimentului caritabil Charitybuzz. Licitaţia încă este deschisă.
Întâlnirea a fost evaluată la 50.000 de dolari de către casa de licitaţie, iar doritorii mai au timp încă 8 zile pentru a obţine întâlnirea mult dorită. Totuşi întâlnirea are câteva restricţii:
– întâlnirea trebuie să aibă loc (între 1 ianuarie 2017 – 1 ianuarie 2018) fie la Trump Tower din New York fie la Trump Hotel din Washington D.C şi trebuie să-ţi plăteşti singur drumul până acolo.
– întâlnirea va dura între 30 şi 45 de minute
– câştigătorul trebuie să fie aprobat de către organizaţia Trump şi organizaţia îşi rezervă dreptul de a anula întâlnirea fără a restitui banii
Printre alte premii se numără şi posibilitatea de a pune două întrebări lui Lawrence Kasdan, scenaristul filmelor Star Wars (550 de dolari în prezent) sau posibilitatea ca Hugh Jackman (Wolverine) să înregistreze un mesaj vocal pe telefonul tău (900 de dolari în prezent).