Tag: dobanzi

Dobânzile penalizatoare pe care au voie băncile să le încaseze de la clienţi au fost recent reglementate prin lege. Care sunt plusurile şi minusurile aduse de noua ordonanţă?

„2016 a fost un an de cotitură pentru anumite acte legislative“, afirmă Dana Demetrian, vicepreşedintele diviziei de retail a BCR. Şi explică faptul că măsura de eliminare a comisioanelor de anticipare rambursată, propusă în cadrul Directivei 17, nu este una prea bună, pentru că acel comision echilibra practic riscul asumat de bancă. „Penalităţile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinţei în cadrul derulării procedurilor de executare silită şi al rămânerii cu datorii faţă de creditor, deşi garanţia a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecţia necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăţi la rambursarea ratelor, în situaţia executării silite, precum şi a cesionării creanţei către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“, se mai arată în proiectul ordonanţei adoptat la finalul lunii trecute. Noua lege modifică prevederile referitoare la dobânzile penalizatoare pe care au voie să le încaseze băncile de la clienţi. Actul presupune şi implementarea unor măsuri în timpul creditului, precum obligaţia de a informa clientul referitor la anumite fluctuaţii ce pot apărea – iar aceste măsuri sunt apreciate de Dana Demetrian ca fiind corecte.

Un alt punct important este limitarea dobânzilor penalizatoare pe sistemul 3-2-0: astfel, banca este obligată să limiteze la 3% dobânda în cazul restanţelor, la 2% în perioada preexecutare şi să o elimine atunci când se începe executarea silită.

Pe 30 septembrie, Banca Comercială Română (BCR) a implementat ordonanţa de adoptare în legislaţia românească a Directivei 17 privind creditele ipotecare. „Ordonanţa nu are caracter retroactiv, băncile rămân responsabile în identificarea unor soluţii sustenabile pentru clienţi“, spune Demetrian.

Prima variantă a acestui act normativ a apărut în urmă cu mai mult de un an, în februarie 2015, dar scandalurile succesive pentru conversia creditelor în franci elveţieni iar ulterior darea în plată au întârziat demersurile de adoptare a legii. Potrivit ANPC, „sunt necesare prevederi speciale urgente“, din pricina „dezvoltării continue pe care activitatea de recuperare creanţe o cunoaşte şi faptul că tot mai mulţi creditori cesionează creanţe către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe, precum şi lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe“. Ordonanţa prevede că în cazul creditelor ipotecare evaluatorii trebuie să fie membri ai ANEVAR, dar nu mai este obligatoriu să fie doar cei agreaţi de bancă. Calitatea evaluării, crede Demetrian, este un factor important pentru acordare şi pentru monitorizarea ulterioară a riscului.

Una dintre cerinţele precontractuale este standardizarea ofertelor: astfel, clinţii pot afla încă de la început condiţiile de la toate instituţiile, pentru a lua cea mai bună decizie. Noutatea se regăseşte în faptul că în documentul nou intră mai multe detalii cu privire la riscuri. Fiind vorba şi de acelaşi format la toate băncile, comparaţia devine mult mai uşoară pentru client. „Clientul va avea un teanc mult mai mare de documente cu care va pleca de la noi, dar acest lucru este în beneficiul său“, spune reprezentanta BCR.

Având în vedere că au trecut zece ani de când s-a schimbat modul de calcul al graficului de îndatorare, Demetrian afirmă că acesta ar trebui refăcut astfel încât să ia în calcul şi eventualele taxe pe care oamenii trebuie să le plătească. Astfel, atunci când clientul ia un credit, va avea toate informaţiile în ce priveşte perioada de rambursare.

Un subiect important de discuţie a fost legat şi de efectele legii dării în plată, care a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.