BusinessMagazin

Tag: DNA

  • Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă, adus cu mandat la DNA

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTAULIZARE-

  • Cristian David a fost reţinut. Fostul ministru al Internelor, acuzat că a luat mită 500.000 de euro

    UPDATE 13:50 – Cristian David, dus de la DNA în arestul Poliţiei Capitalei; cererea de arestare va fi judecată joi

    Cristian David a fost scos din sediul DNA, cu cătuşe la mâini, şi este dus în arestul Poliţiei Capitalei, cererea de arestare preventivă a fostului ministru al Internelor urmând să fie judecată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă lui Cristian David că este urmărit penal pentru luare de mită şi au emis pe numele lui ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Cristian David este de aproximativ patru ore la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde a ajuns după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere.

    “Ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor legale ce derivă din prevederile art. 109 alin. 2 din Constituţia României, art. 12 şi 19 din Legea nr. 115/1999 şi ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curţii Constituţionale, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea, pentru 24 de ore, a inculpatului David Cristian, ministru al Internelor şi Reformei Administrative (în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită”, se arată într-un comunicat de presă al DNA transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Procurorii vor cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Cristian David.

    DNA a precizat că în acelaşi dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

    La DNA a venit miercuri şi Gheorghe Doloiu, surse judiciare declarând, pentru MEDIAFAX, că acesta ar fi urmărit penal pentru complicitate la luare de mită.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 19 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul lui Cristian David, pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreputului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Procurorii au arătat, în documentele citate, că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu să îndeplinească toate formalităţile necesare în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, director cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

    “Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.

    În schimbul intervenţiei lui Cristian David la prefectul judeţului Buzău, Niţescu ar fi pretins şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Internelor a pretins 500.000 de euro.

    În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.

    În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, în vederea sprijinirii acestuia cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că amplasamentul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.

    “Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

    Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a făcut solicitarea pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.

    Cristian David afirma că nu a avut niciun fel de implicare în emiterea vreunui document legat de stabilirea dreptului de proprietate.

    “Nu am avut niciun fel de implicare în emiterea vreunui document legat de stabilirea dreptului de proprietate, în consecinţă, nu există nicio premisă de a fi pretins nimănui nimic. Sunt surprins de momentul ales de un denunţător care şi-a “amintit” tocmai acum pretinse fapte din 2007″, susţinea Cristian David, într-o declaraţie transmisă agenţiei MEDIAFAX.

    Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

    În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această deciziei pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

  • Fostul ministru de Interne, Cristian David, urmărit penal pentru că a luat mită 500.000 de euro

     Fostul ministru al Internelor Cristian David a venit, miercuri dimineaţă, la Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce pe numele lui a fost emis şi un mandat de aducere, în dosarul în care este acuzat de luare de mită.

    Potrivit unor documente ale procurorilor DNA, obţinute de MEDIAFAX, în 19 ianuarie s-a dispus începerea urmăririi penale în cazul lui Cristian David, pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost pusă în mişcare acţiunea penală.

    Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreputului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • DNA: Ovidiu Puţura, urmărit penal pentru dare de mită şi trafic de influenţă

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată marţi, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, în prezent director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, fost secretar de stat în acelaşi minister, că este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis unei judecătoare că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât o persoană din familia judecătoarei să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    “În schimbul intervenţiei promise, suspectul  Puţura Ovidiu i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent”, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

    Procurorii au fost sprijiniţi în acest dosar de Serviciul Român de Informaţii.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Ovidiu Puţura a fost audiat aproximativ patru ore de procurorii DNA, iar în jurul orei 15.00, anchetatorii au plecat cu fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei la locuinţa acestuia, pentru a face percheziţii.

    Ovidiu Puţura a fost adus marţi dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie, de ofiţeri de poliţie, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost ridicate de procurori, fiind duse la DNA pentru a fi audiate, întrucât ar fi vizate de acuzaţiile de corupţie verificate în cauză.

    Ovidiu Puţura a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei în 24 februarie 2014, funcţie pe care o ocupa din 17 mai 2012. Anterior, Puţura (PNL) a fost judecător şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

    În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR. În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ. În 10 martie 2014 a încetat mandatul său în Consiliul de Administraţie al CFR.

    În iunie 2014, Ovidiu Puţura a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător.

    Ovidiu Puţura are, potrivit declaraţiei de avere din 4 aprilie 2014, şase terenuri intravilane, forestiere şi extravilane. Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei a moştenit patru din cele şase terenuri, cu suprafeţe de 2.333 metri pătraţi, un hectar, 3,7 hectare şi 1.100 de metri pătraţi, în localităţile Bistriţa şi Cuşma Bistriţa.

    Ovidiu Puţura a luat în concesiune 378 de metri pătraţi, în anul 2002, în localitatea Cuşma Bistriţa şi a cumpărat, în 2010, un teren de 2.704 metri pătraţi în Bistriţa Bârgăului.

    Fostul secretar de stat mai deţine în Bistriţa o casă aflată în construcţie, cu o suprafaţă de 149 de metri pătraţi, şi un apartament de 49,5 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în 2006. Ovidiu Puţura are un autoturism Nissan, din 2000.

    Acesta are mai multe conturi, depozite bancare şi carduri de credite în lei, care însumează aproximativ 278.000 de lei.

    Ovidiu Puţura are un credit în valoare de 80.000 de lei, pe care l-a contractat în 2005 de la Banca Transilvania şi este scadent în 2020.

    Puţura a avut, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, venituri de 109.804 lei, obţinute ca secretar de stat la MJ, dar şi cu titlu de restanţe salariale de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, precum şi 6.500 de lei, pe care i-a obţinut ca membru în comisii de concurs la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici.

     

  • Secretarul general adjunct din MAI Mihai Şova, vizat în dosarul în care DNA a făcut percheziţii

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că la Ministerul Afacerilor Interne au fost făcute percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie care ar fi fost comise de funcţionari din MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a precizat că DNA “a desfăşurat activităţi procedurale, în baza autorizărilor legale, într-o cauză penală privind doi angajaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cei doi angajaţi din MAI sunt Ingrid Mocanu Popa, consiliera ministrului Afacerilor Interne, şi secretarul general adjunct Mihai Şova, aceştia fiind vizaţi de anchetatori întrucât ar fi divulgat informaţii nedestinate publicităţii.

    Procurorii au ridicat din birourile celor doi calculatoare, documente şi alte probe, au spus sursele citate.

    Ingrid Mocanu Popa şi Mihai Şova au fost duşi pentru audieri la sediul DNA.

    Ingrid Mocanu Popa a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din iunie 2008 până în martie 2009, fiind eliberată atunci din funcţie prin decizie a premierului Emil Boc. Ea a fost detaşată la ANRP de la Ministerul Justiţiei, în decembrie 2007, unde până în iunie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.

    Consiliera ministrului Gabriel Oprea, detaşată la MAI, este angajată la Ministerul de Justiţie din octombrie 1998, în urma promovării examenului de admitere în magistratură, şi a lucrat la Direcţia Juridică până în 2005, apoi la Direcţia Elaborare Acte Normative, până în decembrie 2007, când a fost detaşată la ANRP. În perioada în care a fost vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu Popa a coordonat Direcţia pentru controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare, având rang de subsecretar de stat.

    Mihai Şova este secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne din mai 2014, anterior el fiind secretar general al Ministerului Apărării Naţionale şi consilier parlamentar, la Comisia pentru apărare din Senat.

  • Secretarul general adjunct din MAI Mihai Şova, vizat în dosarul în care DNA a făcut percheziţii

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că la Ministerul Afacerilor Interne au fost făcute percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie care ar fi fost comise de funcţionari din MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a precizat că DNA “a desfăşurat activităţi procedurale, în baza autorizărilor legale, într-o cauză penală privind doi angajaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cei doi angajaţi din MAI sunt Ingrid Mocanu Popa, consiliera ministrului Afacerilor Interne, şi secretarul general adjunct Mihai Şova, aceştia fiind vizaţi de anchetatori întrucât ar fi divulgat informaţii nedestinate publicităţii.

    Procurorii au ridicat din birourile celor doi calculatoare, documente şi alte probe, au spus sursele citate.

    Ingrid Mocanu Popa şi Mihai Şova au fost duşi pentru audieri la sediul DNA.

    Ingrid Mocanu Popa a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din iunie 2008 până în martie 2009, fiind eliberată atunci din funcţie prin decizie a premierului Emil Boc. Ea a fost detaşată la ANRP de la Ministerul Justiţiei, în decembrie 2007, unde până în iunie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.

    Consiliera ministrului Gabriel Oprea, detaşată la MAI, este angajată la Ministerul de Justiţie din octombrie 1998, în urma promovării examenului de admitere în magistratură, şi a lucrat la Direcţia Juridică până în 2005, apoi la Direcţia Elaborare Acte Normative, până în decembrie 2007, când a fost detaşată la ANRP. În perioada în care a fost vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu Popa a coordonat Direcţia pentru controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare, având rang de subsecretar de stat.

    Mihai Şova este secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne din mai 2014, anterior el fiind secretar general al Ministerului Apărării Naţionale şi consilier parlamentar, la Comisia pentru apărare din Senat.

  • Percheziţii la şeful SIPI Suceava şi poliţişti, suspectaţi de abuz şi favorizarea infractorului

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii suceveni fac cercetări în această cauză pentru “infracţiuni asimilate celor de corupţie, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei şi infracţiuni de fals, comise în perioada 2013-2014”.

    Potrivit DNA, anchetatorii fac şase percheziţii la locuinţele suspecţilor, din judeţul Suceava.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că percheziţiile au loc în localităţile Suceava, Rădăuţi, Vicovu de Jos, Voitinel şi Frătăuţii Noi.

    Conform aceloraşi surse, în acest caz sunt vizaţi şeful SIPI Suceava, comisar Cristian Macsim, şi cinci agenţi de poliţie.

    Percheziţiile sunt făcute de procurori şi jandarmi, iar acţiunea este sprijinită de Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia de Informaţii şi Protecţie Internă.

  • Cei cinci reţinuţi în dosarul preşedintelui CJ Timiş au fost arestaţi

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În dosarul de corupţie privind atribuirea unor contracte, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au avut loc audieri maraton, începând de miercuri după-amiază, la finalul cărora procurorii au decis ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să fie cercetat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din 11 decembrie până în 8 februarie 2015 inclusiv, iar alte cinci persoane să fie reţinute.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în urma audierilor începute miercuri, procurorii au dispus reţinerea omului de afaceri George Didilă, care controlează mai multe societăţi, el fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu, dare de mită, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii au emis ordonanţe de reţinere şi pe numele lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, precum şi pentru Alexandru Teodor Gavriş, director în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători. Arestat la domiciliu într-un alt dosar, Gavriş este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Gabriel Telu Protopopu, consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, Daniel Ninel Cosmineanu, şef al Biroului Aprovizionare de la CFR Călători Cluj, pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu.

    Preşedintele CJ Timiş este obligat, ca în perioada controlului judiciar, să nu plece din ţară fără încuviinţarea procurorilor, să meargă la DNA central ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliţia Remetea Mare în zilele stabilite cu poliţiştii, să anunţe anchetatorii dacă îşi schimbă locuinţa, să nu ia legătura cu celelalte persoane cercetate sau suspectate în cauză, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii, miercuri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ). De asemenea, au fost făcute percheziţii la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi,

    Preşedintele CJ Timiş a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Astfel, au fost audiaţi primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Cei cinci reţinuţi în dosarul preşedintelui CJ Timiş au fost arestaţi

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În dosarul de corupţie privind atribuirea unor contracte, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) au avut loc audieri maraton, începând de miercuri după-amiază, la finalul cărora procurorii au decis ca preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, să fie cercetat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, începând din 11 decembrie până în 8 februarie 2015 inclusiv, iar alte cinci persoane să fie reţinute.

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arăta, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că în urma audierilor începute miercuri, procurorii au dispus reţinerea omului de afaceri George Didilă, care controlează mai multe societăţi, el fiind suspectat de instigare la abuz în serviciu, abuz în serviciu, dare de mită, instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Procurorii au emis ordonanţe de reţinere şi pe numele lui Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş, cercetat pentru instigare la abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, precum şi pentru Alexandru Teodor Gavriş, director în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători. Arestat la domiciliu într-un alt dosar, Gavriş este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar au fost reţinuţi Gabriel Telu Protopopu, consilier în cadrul Corpului de Control al Directoratului de la Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, pentru abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu şi instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, Daniel Ninel Cosmineanu, şef al Biroului Aprovizionare de la CFR Călători Cluj, pentru luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi de abuz în serviciu.

    Preşedintele CJ Timiş este obligat, ca în perioada controlului judiciar, să nu plece din ţară fără încuviinţarea procurorilor, să meargă la DNA central ori de câte ori este chemat, să se prezinte la Poliţia Remetea Mare în zilele stabilite cu poliţiştii, să anunţe anchetatorii dacă îşi schimbă locuinţa, să nu ia legătura cu celelalte persoane cercetate sau suspectate în cauză, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut percheziţii, miercuri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ). De asemenea, au fost făcute percheziţii la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi,

    Preşedintele CJ Timiş a fost ridicat, miercuri dimineaţă, de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Astfel, au fost audiaţi primarul oraşului Buziaş, Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş, Paul Teodor, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Ioan Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohâncanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Darius Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Vâlcov: Bugetul Ministerului Public creşte. Fila privind bugetul DNA va fi în proiectul aprobat

    Precizarea survine nemulţumirilor exprimate de Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la faptul că în proiectul de buget pentru 2015, publicat de Ministerul Finanţelor Publice, nu pot fi identificate fondurile alocate pentru instituţie, ci acestea sunt incluse în cele pentru Ministerul Public. Conform DNA, Ministerul Public ar urma să aibă un buget cu 31,94% mai mic decât cel din 2014.

    “Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 creşte, nu scade, acesta fiind de 707,88 milioane lei, adică în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Mai mult, Ministerul Finantelor Publice a primit solicitarile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public, a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri”, afirmă Vâlcov.

    El precizează că pe site-ul Ministerului Finantelor Publice a fost postată pentru consultare sinteza bugetelor ordonatorilor principali de credite, filele distincte de buget pentru instituţiile aflate în subordinea acestora urmând a fi anexate proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2015, care va fi aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului spre dezbatere.

    “Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 este 707,88 milioane lei, în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Pe parcursul anului 2014, conform legii bugetului de stat pentru anul 2014, la bugetul total al Ministerului Public s-a adăugat la cheltuielile de personal suma de 323 milioane, reprezentând plată de titluri executorii pentru personalul bugetar din cadrul Ministerului Public. Facem menţiunea că pe parcursul anului 2015, conform legii, bugetul Ministerului Public va fi suplimentat cu titluri executorii care vor fi plătite pe parcursul acestui an”, se arată în comunicatul lui Darius Vâlcov.

    De asemenea, cu privire la bugetul Ministerului Public pentru anul 2015 sunt făcute următoarele precizări: cheltuielile pentru investiţii au crescut cu 39,48% faţă de 2014, de la 14,22 milioane la 19,84 milioane; cheltuielile pentru bunuri servicii s-au diminuat cu 1,03% de la 70,72 milioane la 70 milioane lei; cheltuielile cu fonduri europene nerambursabile au crescut cu 41,72% de la 1,09 milioane la 1,54 milioane lei.

    Ministrul delegat pentru buget menţionează că Ministerul Finanţelor Publice a primit solicitarile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public şi a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri.

    “Având în vedere importanţa bunei funcţionari a DNA si a DIICOT, interesul Ministerului Finanţelor Publice de a asigura resursele necesare acestor instituţii, precum şi pentru o informare publică transparenă şi clarificarea tutoror aspectelor, ministrul delegat pentru Buget va avea pe parcursul zilei de 12.12.2014 o întalnire cu conducerea Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public”, se arată în comunicat.