BusinessMagazin

Tag: demisie

  • ACL Bucureşti cere demisia premierului Ponta pe motiv că “instigă la încălcarea legii”

    Potrivit lui Atănăsoaei, primarul general al Capitalei Sorin Oprescu şi premierul Victor Ponta sunt “vinovaţi în mod egal” pentru situaţia legată de căldura şi apa caldă a bucureştenilor.

    “Ponta i-a cerut acum câteva ore ministrului Economiei să ajute primăria cu bani, deşi ştie foarte clar că Ministerul Economiei nu are atribuţiile acestea. Ponta este un premier care nu numai că fuge de răspundere, care de doi ani nu s-a aplecat pe subiectul care astăzi îi frământă pe bucureşteni, este acelaşi premier care astăzi instigă la încălcarea legii. Îi cerem demisia domnului Ponta pentru că instigă la încălcarea legii în loc să se aplece la găsirea soluţiilor”, a susţinut Atănăsoaei, într-o conferinţă de presă.

    La rândul său, liderul consilierilor PDL din CGMB, Mircea Raicu, a precizat că, dacă în Bucureşti va continua să fie oprită apa caldă şi căldura şi nu se vor găsi soluţii pentru a se plăti datoriile RADET, atunci ACL Bucureşti va declanşa procedura de convocare a unui referendum pentru demiterea primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

    Consilieri CGMB cred că vor câştiga voturi blocându-l pe primarul general al Capitalei să achite datoriile către Distrigaz, neînţelegând nimic din situaţia anului 2004, când şi PSD a făcut prostia de a-l bloca pe primar şi “şi-a luat o bătaie la alegeri de s-a învăţat minte”, a spus marţi premierul Ponta.

    În 2001-2004, primarul Bucureştiului a fost Traian Băsescu, acesta câştigând în decembrie 2004 alegerile prezidenţiale.

    “Guvernul va interveni atunci când cei care au atribuţii nu reuşesc să îşi facă datoria faţă de cetăţeni, cum se întâmplă în Bucureşti. Acolo era nevoie doar ca o parte din consilierii generali să nu blocheze primarul general în a acorda şi a plăti datoriile către Distrigaz. Din păcate, suntem în campanie electorală şi unii cred că, blocându-l pe primarul general, o să câştige voturi. Eu îmi aduc aminte, alături de cei mai vechi, că am făcut şi noi prostia asta în 2004, l-am blocat pe primarul general cu consilierii noştri şi am luat o bătaie la alegeri de ne-am învăţat minte. Văd că cei de acum nu au înţeles, că blocându-l pe Sorin Oprescu de fapt blochează bucureştenii şi cred că e un lucru foarte rău”, a spus liderul PSD, premierul Victor Ponta la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    El le-a cerut ministrului Finanţelor şi ministrului delegat pentru Energie să îi acorde sprijin primarului general, dacă există această posibilitate, pentru a fi la zi cu plăţile către Distrigaz, adăugând însă că şi-ar dori să vadă mai multă responsabilitate în conducerea politică a autorităţilor locale, Guvernul urmând să intervină acolo unde va fi “absolut necesar”.

    Luni, premierul Ponta a afirmat că o parte a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) se opune hotărârilor de fuziune a regiei de distribuţie termică (RADET) cu Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), situaţie politică ce trebuie rezolvată, altfel bucureştenii urmând să se supere pe consilieri aflaţi în campanie.

    El s-a referit astfel la datoriile RADET, în contextul problemelor cu furnizarea apei calde pentru un număr important de bucureşteni.

    Ponta a adăugat că Guvernul şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, au făcut cu mai mult timp în urmă toate demersurile legale pentru fuziunea RADET-ELCEN.

    PDL şi PNL cer demisia “de urgenţă” a primarului general al Capialei, Sorin Oprescu, pentru proasta gestionare a banului public, a declarat, luni, Mihai Atănăsoaei (PDL), arătând că bucureştenii nu vor avea apă caldă şi căldură decât pe perioada campaniei electorale.

    “Ne întoarcem la vremea în care va trebui să ne spălăm în ligheanele ceauşiste”, a susţinut, într-o conferinţă de presă, Mihai Atănăsoaei, purtător de cuvânt al PDL Bucureşti, care a susţinut că Sorin Oprescu “fuge de răspundere” şi că motivul pentru care RADET a ajuns în situaţie de faliment ar fi refuzul primarului general de a plăti datoriile către această companie.

    La rândul său, liderul consilierilor PDL din CGMB, Mircea Raicu, a precizat că, după şase ani de “administraţie Sorin Oprescu”, bucureştenii “retrăiesc momente din epoca de aur”, acest lucru fiind rezultatul a şase ani de subfinanţare cronică a serviciilor publice de încălzire şi transport.

    Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 nu au mai avut apă caldă începând din 2 octombrie. ELCEN, furnizorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a explicat că apa caldă nu a mai fost livrată la temperaturile obişnuite în urma reducerii cantităţii de gaze primite de la Distrigaz.

    RADET a anunţat pe site, sâmbătă, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde, în sectoarele 2, 3, 4 şi 5, din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către ELCEN.

    Începând din 30 septembrie, Distrigaz a limitat cantitatea de gaze livrată către ELCEN, din cauza unei datorii de 88,86 de milioane de lei. Sâmbătă, Distrigaz a anunţat că a reluat furnizarea la parametri normali.

    “Creşterea temperaturii se face gradual. În prezent, ELCEN distribuie căldură la parametri optimi, dar intervine consumul la nivel local. Devine o chestiune de timp până consumatorul final va avea acces la apa caldă”, a explicat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

    Reprezentanţii ELCEN declarau duminică după-amiază, pentru MEDIAFAX, că apa caldă va reveni la temperatura obişnuită, până la ora 18.00, în toate sectoarele afectate din Capitală.

    ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de peste 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplatită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a formulat o sesizare la ANPC privind problema apei calde, în care susţine că RADET a încălcat clauzele contractuale care prevăd o anumită temperatură de livrare a apei, iar consumatorii vor fi nevoiţi să achite un serviciu de care nu au beneficiat.

  • Eric Holder va demisiona din funcţia de procuror general al Statelor Unite

    Eric Holder îşi va exercita atribuţiile până la numirea în funcţie a succesorului său.

    Eric Holder a devenit al 82-lea procuror general din istoria Statelor Unite în februarie 2009, după ce fusese consilier al preşedintelui Bill Clinton.

  • Prefectul de Iaşi, Romeo Olteanu, a demisionat

    “Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a solicitat prefectului judeţului Iaşi, Romeo Olteanu, demisia de onoare, în urma evenimentelor în care a fost implicat în data de 10 august 2014”, se arată într-un comunicat emis de MAI.

    Conform sursei citate, Olteanu a demisionat, iar până la numirea unui nou prefect, interimatul va fi asigurat subprefectul Bogdan Abălaşi.

    Prefectul Romeo Olteanu a fost implicat, duminică seară într-un accident rutier, după ce ar fi consumat alcool, potrivit rezultatului etilotestului la care a fost supus.

    Olteanu se deplasa, duminică seară, la volanul maşinii instituţiei, marca Volkswagen Touareg, pe strada Sărărie din municipiul Iaşi, el intenţionând să ajungă la stadion, pentru a asista la meciul de fotbal CSMS Iaşi – Petrolul Ploieşti din Liga I.

    La un moment dat, maşina condusă de acesta s-a ciocnit cu un BMW după care a ricoşat într-un autoturism Dacia Logan. Cele trei maşini au fost parţial avariate, însă nicio persoană nu a fost rănită.

    “N-am apucat să frânez, mi-a ieşit în cale o altă maşină de pe o stradă lăturalnică. Şoferul avea semnul «Stop», trebuia să aştepte”, a declarat presei Romeo Olteanu.

    Şoferul autoturismului BMW a susţinut că prefectul conducea cu viteză şi că el s-a asigurat înainte de a intra pe strada principală.

    “M-am asigurat, dar eu ce să fac, că el venea, cred, cu o sută de kilometri de oră”, a declarat şoferul respectiv.

    Cei trei şoferi implicaţi în accident au fost duşi la sediul Poliţiei Rutiere, pentru a fi testaţi cu aparatul alcoolscopic.

    Surse din cadrul Poliţiei au declarat că prefectul de Iaşi avea o alcoolemie de 0,32 la mie în aerul expirat.

    Aceleaşi surse au precizat că prefectul Romeo Olteanu a fost amendat cu 800 de lei, iar permisul de conducere i-a fost suspendat pentru trei luni.

    La ieşirea din sediul Poliţiei, prefectul a negat că ar fi consumat alcool, el precizând: “Eu nu beau niciodată”.

  • Lidia Solomon a plecat de la Vodafone pentru o poziţie de manager la Honeywell

    Potrivit unor surse de pe piaţa de telecom, Lidia So­lo­mon a părăsit Vodafone pentru a prelua o poziţie de management la nivel internaţional pe segmentul de marketing în cadrul Honey­well România. Con­tac­tată de ZF, Lidia Solomon a precizat doar că este vorba de „un rol interna­ţional de marketing communication într-o altă industrie decât telecom“, fără a preciza despre ce companie este vorba.

    Lidia Solomon s-a alăturat echipei Vodafone din anul 2001, iar de atunci a avut mai multe roluri în companie, fiind responsabilă cu zonele de comunicare cu media, comunicare internă, brand şi marketing PR şi responsabilitate socială corporativă (CSR). În 2003, Solo­mon a fost numită în funcţia de director de relaţii publice în cadrul Connex, fiind implicată şi în campania de redenumire a operatorului din Con­nex în Voda­fone. Apoi, din 2007 ea a ocupat poziţia de director de comunicare în cadrul Vodafone şi a fost ulterior şi membru în board-ul Fundaţiei Voda­fone Româ­nia. Înainte de colaborarea cu Vodafone, Solomon a lucrat aproape 4 ani la HBO România pe poziţia de „PR Officer“.

    Mai multe pe zf.ro

  • Marian Sârbu, obligat să părăsească ASF, a fost numit de Guvern consul general în Dubai

    Hotărârea prin care Marian Sârbu este numit şef al consulatului general al României la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, a fost aprobată de Guvern în ultima şedinţă.

    Contactat de MEDIAFAX, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a argumentat numirea prin faptul că funcţia de consul general este una de reprezentare, iar Marian Sârbu este un foarte bun vorbitor al limbilor engleză şi franceză, ştie să gestioneze relaţiile internaţionale, având în vedere că a fost ministru de mai multe ori, şi cunoaşte modul în care trebuie reprezentate interesele statului.

    Marian Sârbu a fost ministru al Muncii din partea PSD în Guvernul Năstase şi ministru pentru acelaşi portofoliu al Muncii, dar din partea UNPR, în Guvernul Boc.

    Ulterior, el a condus Comisia de Supraveghere a Pensiilor Private, structură care a fost înglobată în Autoritatea de Supraveghere Financiară, şi a fost membru neexecutiv în Consiliul ASF.

    În 16 iunie, el a fost votat în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF, dar judecătorii Curţii Constituţionale au decis că numirea este neconstituţională, deoarece nu are o experienţă profesională specifică pentru această funcţie în ciuda faptului că Marian Sârbu a fost ordonator principal de credite privind finanţele publice. Judecătorii s-au pronunţat după ce au fost sesizaţi de PDL, care a reclamat că Marian Sârbu nu ar avea experienţa de minimum nouă ani în domeniu, cerută de lege.

    În urma deciziei judecătorilor CC, Sârbu a demisionat, la 18 iulie, din funcţia de prim-vicepreşedinte şi membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    La finele lunii iulie, cu două zile înainte ca Marian Sârbu să fie numit consul general, preşedintele ASF declara că Marian Sârbu a fost numit consilier al instituţiei pentru relaţia cu Parlamentul, contractul fiind pe perioadă nedeterminată.

  • Directorul Administraţiei Naţionale “Apele Române” şi-a dat demisia

    “În contextul evenimentelor de astăzi (miercuri – n.r.), Vasile Pintilie anunţă că îşi depune demisia de onoare, din funcţia de director general al Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’, funcţie pe care o deţinea din anul 2012”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de instituţie.

    Premierul Victor Ponta a cerut demiterea directorului Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR), aflat la acest moment în concediu, au declarat miercuri după-amiază, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

    Solicitarea de demitere a lui Vasile Pintilie a fost adresată ministrului Mediului, în subordinea căruia funcţionează instituţia. Cererea a fost transmisă imediat după comandamentul pentru situaţii de urgenţă, reunit miercuri după-amiaza la Guvern.

    După mediatizarea informaţiei privind cererea lui Ponta, directorul de la “Apele Române” l-a sunat pe premier şi l-a informat că a coordonat, prin telefon, întreaga activitate a instituţiei în timpul inundaţiilor.

    Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat, tot pentru MEDIAFAX, că directorul instituţiei a vorbit la telefon cu premierul şi i-a prezentat activitatea sa de la debutul inundaţiilor.

    Agiu a precizat că Vasile Pintilie, care este în concediu de la începutul săptămânii, a coordonat, prin telefon, toate activităţile desfăşurate de ANAR în această perioadă, fără a se deplasa la faţa locului.

    Pintilie nu a precizat dacă premierul i-a comunicat, la finalul discuţiei, ceva legat de schimbarea sa din funcţie.

    Un număr de 1.184 persoane au fost evacuate de la producerea inundaţiilor şi 99 de locuinţe au fost distruse, la care se adaugă alte 168 locuinţe avariate şi 2.003 case inundate, a anunţat ministrul de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, la comandamentul pentru situaţii de urgenţă de la Guvern.

    El a mai precizat că inundaţiile au afectat până în prezent, la nivel naţional, 223 anexe gospodăreşti, care au fost distruse, şi 185 unităţi administrativ-teritoriale.

    Au fost afectate 7 drumuri naţionale, pe porţiuni ce însumează 1,5 kilometri, 37 drumuri judeţene pe o distanţă totală de 88,7 kilometri şi 39 drumuri comunale pe porţiuni totale de 239 kilometri.

    Meteorologii au emis o nouă avertizare cod portocaliu pentru judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi şi Dolj, valabilă de joi, ora 03.00, până vineri, la aceeaşi oră. În cele trei judeţe va ploua torenţial şi se vor cumula local cantităţi de apă de 40-50 de litri pe metru pătrat şi izolat peste 70 de litri pe metru pătrat.

    De asemenea, judeţele Timiş, Hunedoara, Gorj, Vâlcea şi Olt vor fi, de joi, ora 03.00, până vineri, la ora 10.00, sub avertizare cod galben de ploi şi vijelii. În aceste judeţe vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Cantităţile de apă vor depăşi local 20-25 de litri pe metru pătrat şi izolat 50 de litri pe metru pătrat.

     

  • O angajată din România chemată în birou de şef ca să fie concediată a făcut o greşeală pe care încă o regretă

    Irina D. (30 de ani) a lucrat într-o companie multinaţională timp de şase ani. Invocând dificultăţi financiare, societatea a decis să renunţe la serviciile sale din compania în care activează. A fost chemată în birou de către şeful ei pentru a fi anunţată de strategia firmei şi i s-a prezentat pentru semnare o hârtie prin care angajata îşi anunţa demisia. Angajatorul i-a promis verbal anumite beneficii în schimbul depunerii demisiei, printre care plata zilelor de concediu, a unui pachet de salarii compensatorii şi oferirea unei adeverinţe pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj. Angajata a făcut greşeala să semneze propria demisie şi ulterior nu a mai primit nicio compensaţie. După o lună de la încetarea activităţii în companie, Irina D. a fost anunţată de foştii colegi că firma organizează interviuri de angajare pentru postul la care a renunţat de bunăvoie.

    Potrivit articolului 65 din Codul Muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi sa aibă o cauză reală şi serioasă. Potrivit articolului 65 din Codul muncii, concedierea presupune desfiinţarea postului ocupat de salariat şi, deci, neînlocuirea angajatului după îndepărtarea din companie.

    Cu toate acestea, dacă angajatul îşi depune demisia şi nu aşteaptă să fie concediat, căile de atac în instanţă sunt limitate. Potrivit articolului. 61 din Codul Muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: dacă salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul de muncă, dacă este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, dacă se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului sau dacă salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

    Potrivit legii, salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de abateri disciplinare beneficiază de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil. În situaţia în care părţile nu ajung la un acord comun, angajatul îşi poate câştiga drepturile salariale sau chiar postul pe calea justiţiei.

    AFLĂ AICI cum îţi poţi învinge angajatorul şi câştiga salarii compensatorii dacă eşti concediat

    “Angajaţii pot obţine salariile aferente perioadei de la concediere până la rămânerea irevocabilă a sentinţei respective, reintegrarea în post sau daune materiale. Cuantumul despăgubirilor este stabilit în functie de dovezile prezentate. Cel mai adesea, angajaţii solicită salariile pe durata procesului, actualizate cu indicele de inflatie şi reintegrarea in post”, spune avocatul Alina Vezureanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.

  • Marian Sârbu a rămas angajat ASF şi se va ocupa de relaţia instituţiei cu Parlamentul

    “După ce Marian Sârbu a demisionat din funcţia de prim-vicepreşdinte ASF, în urma deciziei Curţii Consituţionale, el a fost angajat pe perioadă nedeterminată în funcţia de consilier al ASF pentru relaţia cu Parmalentul”, a spus Negriţoiu.

    Sârbu a demisionat, la 18 iulie, din funcţia de prim-vicepreşedinte şi membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), după ce, la începutul acestei luni, judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au hotărât că numirea acestuia este neconstituţională.

    “Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a luat act de demisia domnului Marian Sârbu din funcţia de prim-vicepreşedinte şi membru executiv al Consiliului ASF. Domnul Marian Sârbu a notificat Parlamentul României (conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului) în privinţa demisiei începând cu data de vineri, 18 iulie”, se arată într-un comunicat remis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Sârbu a fost numit de Parlament în această funcţie în data de 16 iunie. Anterior, el a fost membru neexecutiv în Consiliul ASF.

    Ulterior, în data de 2 iulie, la sesizarea Partidului Democat Liberal (PDL), judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au hotărât că numirea lui Sârbu în funcţia de prim-vicepreşedinte al ASF este neconstituţională.

    În motivarea instanţei se arată că Sârbu nu are o experienţă profesională specifică acestei funcţii.

    “Marian Sârbu nu are o experienţă profesională specifică în materie de minim nouă ani. Curtea constată că acesta nu întruneşte condiţia prevăzută de articolul 9 alin. (1) lit. a2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 pentru numirea în funcţia de prim-vicepreşedinte, membru executiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului nr.26/2014 este nelegală în ceea ce priveşte această numire”, se arăta în motivarea CC de la începutul lunii iulie.

    Anterior numirii lui Sârbu, funcţia de prim-vicepreşedinte ASF a fost deţinută de Daniel Dăianu, în prezent consilier în cadrul instituţiei, post pe care îl va ocupa până la 30 septembrie.

    De la 1 octombrie, Dăianu va activa, pentru un mandat de 5 ani, în funcţia de membru neexecutiv în Consiliul de Administraţie al BNR.

    ASF şi-a început activitatea la finele lunii aprilie 2013, prin comasarea atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

  • Gazoductul South Stream, o fantomă care bântuie Bulgaria

    Retragerea sprijinului din partea partidului minorităţii turceşti, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a intervenit după ce premierul Plamen Oreşarski, un susţinător al proiectului de includere a Bulgariei în traseul gazoductului South Stream, a fost convins doar de presiunile UE şi ale SUA să oprească proiectul. În această săptămână însă, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut din nou oprirea tuturor activităţilor legate de proiectul gazoductului South Stream până ce acesta va fi pus în acord cu legislaţia europeană.

    Apelul lui Plevneliev a venit după ştirile din presa bulgară despre pregătirile companiei de stat Bulgarian Energy Holding de a încheia cu firma rusească Gazprom un contract pentru un credit în valoare de 620 mil. euro care să finanţeze participarea Bulgariei la proiect, incluzând plăţile către Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane şi care fusese desemnată de guvernul Oreşarski să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti a gazoductului.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.
     

  • FMI îndeamnă Ucraina să respecte planul de reforme în pofida crizei politice

     “Directoarea generală a făcut apel la o implementare fermă de către autorităţi a programului de reforme, în special a măsurilor aprobate cu echipele Fondului”, a anunţat un purtător de cuvânt al FMI, citat într-un comunicat.

    Demisia, joi, a premierului Arseni Iaţeniuk a plonjat Ucraina în incertitudine politică, în contextul în care ţara este afectată de o insurecţie prorusă în est şi trebuie să gestioneze o profundă criză economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro