BusinessMagazin

Tag: consum

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?

  • Alimentul care va salva omenirea

    Cercetătorii FAO au constatat că pentru populaţia din sudul Madagascarului, cactusul a fost o sursă importantă de hrană şi de apă în urma ultimelor perioade de secetă. Pentru o vreme, au încercat să distrugă toţi cactuşii, crezându-i nefolositori, dar şi-au dat seama de valoarea lor în perioada de foamete.

    Majoritatea speciilor de cactus sune necomestibile, mai puţin Opuntia care este foarte hrănitoare. Dacă este tratată ca o plantă de cultură, atunci rezultatele sunt extraordinare. Opuntia ficus-indica a fost naturalizată în 26 de ţări în afara celei de origine. Faptul că este foarte rezistă o face o sursă extraordinară de hrană, dar şi un element de sprijin al agriculturii sustenabile.

    ”Datorită schimbărilor climaterice şi riscului crescut de deşertificări este momentul să acordăm mai multă atenţie umilului cactus şi să-l ridicăm la statutul de cultură esenţială în anumite zone”, a declarat Hans Dreyer, director în cadrul FAO.

    În Mexic se consumă în mod tradiţional Opuntia, fiind cultivat pe mai mult de 3 milioane de hectare. Brazilia a adoptat şi ea aceste culturi, la fel şi ţări din nordul Africii.

    Pe lângă faptul că este o sursă de hrană, cactusul este folosit şi pentru că în frunzele sale înmagazinează apă. La fiecare hectar se pot aduna 180 de tone de apă, cu care se pot adăpa cinci vaci adulte. S-a constatat că în perioadele de secetă, şeptelurile crescute în ferme de cactuşi au rezistat mult mai bine, decât cele din fermele clasice.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Cumpărăturile online, din ce în ce mai populare. Black Friday 2017, succes pe toate liniile

    Conform Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO), comerţul online pe plan local va ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro, cu 35% mai mult faţă de 2016 şi peste estimarea iniţială de 2,5 miliarde de euro.

    ”Evoluţia comerţului electronic din primele nouă luni ale anului, precum şi ţintele anunţate de magazinele online pentru cel mai important eveniment de shopping al anului, Black Friday, ne-au determinat să reevaluăm în creştere estimarea privind valoarea pieţei comerţului online în 2017, la 2,8 miliarde de euro„, declară Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Magazinelor Online.

    Şi estimările GPeC organizaţie dedicată segmentului de comerţ online din regiune, se referă la o valoare a cumpărăturilor realizate de români în mediul online în acest an cu aproximativ 30% mai mare faţă de 2016, ajungând la o valoare de 2,2 – 2,3 miliarde de lei. ”Anul trecut piaţa de e-commerce a cunoscut o creştere spectaculoasă de 38%, în timp ce plăţile online au înregistrat o creştere şi mai mare, în jur de 40-45%. Plăţile online reprezintă, în acest moment, 12-14% din totalul plăţilor, mai exact este prima oară după 10 ani în care am reuşit să depăşim pragul de 10% din totalul plăţilor. PayU a înregistrat o creştere de 61% în anul financiar trecut, cea mai bună evoluţie din ultimii 12 ani. Estimăm că anul viitor, întreaga piaţă de e-commerce va atinge 2,7-3 miliarde de euro„, spune Marius Costin, country manager la PayU Romania.

    Anul trecut, comerţul online din România a crescut cu 38%, ajungând la o valoare de 2,05 miliarde de euro, conform raportului european privind comerţul electronic realizat de Global Ecommerce Association, ritm care plasează România pe primul loc în Europa după rata de creştere şi pe locul doi la nivel global după Australia, care a înregistrat un avans de 40%.

    ”Comerţul online are potenţial foarte bun de creştere. Dacă la avansul organic al acestei verticale putem miza şi pe o strategie naţională de digitalizare care să permită dezvoltarea serviciilor digitale, pe suport pentru promovarea micilor afaceri online şi a comerţului electronic transfrontalier, dar şi pe iniţiative de dezvoltare a competenţelor digitale pentru cetăţeni, perspectivele vor fi chiar mai bune. Ne aşteptăm, de altfel, ca valoarea comerţului online să ajungă la 5 miliarde de euro până în 2020„, a mai adăugat Florinel Chiş.

    în ţările din Europa de Est, inclusiv România, valoarea medie a coşului de cumpărături se situează la aproximativ 50 euro. ”Pentru anul în curs, observăm că valoarea medie a coşului de cumpărături a scăzut foarte uşor. Nu este însă rău, asta pentru că frecvenţa cumpărăturilor online a crescut. Românii au început să comande online mai des, ori de câte ori au nevoie de un produs nou, ceea ce ne face să credem că piaţa locală este într-o etapă de dezvoltare şi de continuă maturizare„, spune Andrei Radu, fondator şi CEO al GpeC.

    Categoriile preferate de cumpărătorii online români sunt electronice şi electrocasnice, fashion & beauty, home & deco, urmate de articole şi accesorii pentru copii.

    Românii sunt printre cei mai mobili consumatori şi în medie traficul înregistrat de pe platformele mobile a depăşit numărul de vizite de pe desktop. Preferinţa pentru vizitele de pe mobil se vede peste tot în lume, însă comparativ cu alte pieţe din regiune, România are anumite caracteristici ce încurajează tot mai mult acest proces, precum rapiditatea internetului, alături de apetitul românilor pentru cele mai noi tehnologii. Potrivit GpeC, într-un orizont de 3-4 ani, peste 80% dintre vizitatori vor ajunge să folosească telefoanele mobile sau tabletele atunci când fac cumpărături online.

    Preferinţa de plată diferă de la magazin la magazin, dar românii apreciază în continuare plata ramburs. în cazul eMAG, cel mai mare retailer român, 70% dintre plăţi se fac ramburs şi 30% cu cardul; spre comparaţie, în totalul pieţei de comerţ online, 90% din plăţi se fac numerar, odată cu primirea coletului.

    Totuşi, comerţul online din România încă nu se apropie de nivelul pe care îl are domeniul din Europa Centrală şi de Vest. Conform estimărilor eCommerce Foundation, valoarea cumpărăturilor online realizate în Europa ar urma să crească de la 523 miliarde în 2016 la 593 miliarde de euro în 2017.

    Mai mult, 75% din tranzactiile online europene sunt realizate în ţările din Europa Centrală şi de Vest, primele poziţii fiind ocupate de Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania şi Italia, potrivit lui Jorji Abraham, managing director al eCommerce Foundation. Acelaşi trend ascendent se resimte şi în dinamica pieţei locale. înainte de weekendul cu reduceri, GPeC, estima vânzări de Black Friday care vor atinge sau vor depăşi pragul de 170 de milioane de euro.

    eMAG anunţă că shoppingul online a intrat sub dominaţia smartphone-urilor deoarece două treimi din totalul vizitelor de Black Friday pe platforma online au venit de pe telefoanele inteligente, fără a menţiona totuşi câte comenzi au fost plasate de pe telefoane. Ediţia din acest an a Black Friday a adus 8,3 milioane de vizite pe site-ul eMAG şi comenzi de 1,1 milioane de produse, în valoare de 360 milioane lei, cu 10 milioane lei peste estimarea iniţială şi cu o creştere de 20% raportată la ediţia anterioară din 2016. 30% dintre cumpărători au ales să plătească cardul, restul alegând varianta ramburs. ”Principalele fenomene pe care le-am înregistrat în Black Friday 2017 sunt: dominaţia mobilului, saltul istoric al plăţilor cu cardul şi orientarea clienţilor către produse din game superioare“, declară Tudor Manea, director general al eMAG.

    Creşterea salariilor din ultimul timp este evidentă şi în apetitul pentru consum al românilor, aceştia cheltuind mai mult decât anul trecut, valoarea medie a unui coş eMAG ajungând la 970 de lei.

    ”Clienţii au comandat produse din game superioare, cu mai multe funcţii şi cu specificaţii mai bune. Această tendinţă este suţinută de creşterea veniturilor din ultimul an şi de deschiderea de a investi în calitatea vieţii“, completează Tudor Manea. Cele mai mari creşteri ale valorii medii la produsele comandate au fost înregistrate în categorii precum: telefoane mobile, gaming şi PC-uri, mobilă, televizoare, produse audio şi video, electrocasnice mici, fashion şi cosmetice. Principalele categorii cu cerere în creştere, raportat la anul trecut, sunt fashion, îngrijire personală, anvelope şi televizoare.

    Fashion Days a înregistrat comenzi în valoare de 26,2 milioane de lei, sumă fără TVA, de Black Friday, în creştere cu 50% faţă de vânzările de anul trecut. Clienţii Fashion Days au plasat peste 300.000 de comenzi în site şi în aplicaţia de mobil. Majoritatea achiziţiilor realizate cu acest prilej au fost făcute direct în aplicaţia de mobil Fashion Days – 65% din total, confirmând trendul global specific retailului de fashion de creştere a vânzărilor pe dispozitivele mobile.

    ”Shoppingul pe mobil şi produsele de lux au fost opţiunile clienţilor Fashion Days de Black Friday. Traficul pe mobil a fost cel mai mare de până acum, numărul de comenzi plasate s-a situat, de asemenea, la cel mai înalt nivel, iar bugetul clienţilor pentru obiecte vestimentare şi încălţăminte a fost peste aşteptări, semn că românii s-au răsfăţat în această campanie“, declară Robert Berza, general manager la Fashion Days.

    în medie, valoarea unei comenzi plasate pe Fashion Days a fost în valoare de 380 de lei şi a inclus 2,9 articole. Cea mai mare comandă plasată a fost în valoare de 14.500 de lei, iar comanda cu cel mai mare număr de produse a inclus 55 de articole.  
    Libris.ro, cel mai mare retailer online de carte din România, a vândut de Black Friday cărţi în valoare de peste 1,5 milioane de lei. în cele 24 ore de campanie, Libris.ro a înregistrat peste 13.000 comenzi, fiind accesat de peste 150.000 vizitatori. 73% dintre comenzi au fost plasate de femei, iar judeţele din care s-au înregistrat cele mai multe comenzi au fost Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov. Cele mai vândute cărţi au fost cele din categoria beletristică, reprezentând 48% din total, urmate de cele din categoria cărţi pentru copii, cu 31% din vânzări. Autorii cu cele mai multe cărţi vândute au fost un autor roman contemporan, Petronela Rotar, cu 659 exemplare, şi clasicul rus Lev Tolstoi, cu 554 volume vândute.

    ”Faţă de alte pieţe unde grupul Answear este prezent, românii au cel mai mare apetit pentru reducerile de Black Friday, realizând în medie cu 10-15% mai multe cumparaturi decât alte pieţe. Astfel, Answear a înregistrat în primele zile de reduceri cu 50% mai multe comenzi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi am avut o creştere a numărului de vizite pe site cu peste 45%. Am înregistrat cu aproximativ 15% mai multe comenzi din partea bărbaţilor, aceştia cumpărând în medie câte trei produse simultan“, spune Raluca Radu, country manager pe România al Answear.

    în cadrul PayU, cel mai mare procesator de plăţi, valoarea totală a tranzacţiilor online a fost de aproximativ 115 milioane lei, cu o valoare medie a coşului de cumpărături de 695 lei. ”Doar anul acesta, în ziua de vineri, 17 noiembrie, în platforma PayU s-au înregistrat tranzacţii din peste 50 de ţări. Este un alt indicator care confirmă importanţa comerţului transfrontalier: a venit momentul ca magazinele online din România să înţeleagă că este la fel de uşor să faci comerţ online de la est la vest pe cât este de la vest la est şi să aibă curaj să îşi extindă afacerea în afara graniţelor ţării“, afirmă Marius Costin.

    Din totalul tranzacţiilor, 35% au fost plătite cu un card în rate. Românii au plătit în rate cu aproximativ 60% mai mult decât o tranzacţie online cu altă metodă de plata online; valoarea medie a coşului de cumpărături plătit în rate ajunge la 945 lei. ”Românii încep să înţeleagă că Black Friday nu înseamnă lichidări de stoc, aşa cum se întâmplă în America, şi că doar anumite categorii de produse au reduceri semnificative. Acum vorbim de un public care nu mai achiziţionează doar din impuls, ci de din ce în ce mai mulţi oameni care se pregătesc, verifică înainte produsele şi categoriile de care sunt interesaţi şi face achiziţii în cunoştinţă de cauză“, completează şeful PayU Romania.

    Ponderea categoriilor de produse cumparate online de Black Friday 2017 este similară cu structura pieţei, în general: IT&C în frunte, însumând 90% din totalul cumpărăturilor, urmat de fashion cu 7% şi eTail (home & deco, produse cosmetice, produse alimentare, vinuri, jucarii, etc.) – 3% din totalul cumpărăturilor.

    Ideall.ro, un alt magazin online de electronice şi electrocasnice, a vândut produse de peste 3 milioane de euro în weekendul 17-19 noiembrie. Comenzile de pe dispozitive mobile au fost cu 60% mai mari faţă de 2016. Cei mai mulţi clienţi sunt utilizatori de iPhone, iPad şi Samsung Galaxy S7. Totuşi, mai mult de jumătate din comenzi au fost plasate telefonic şi de pe desktop.
    Ideall.ro a avut o cifră de afaceri de 13,5 milioane de euro în 2016, iar pentru 2017 estimează 20 de milioane de euro, cu o creştere de 50% faţă de anul trecut.

    Alt retailer, FashionUP, consemnează o creştere cu 44% a vânzărilor realizate la ediţia din acest an a Black Friday, comparativ cu 2016. De asemenea, faţă de anul trecut, a crescut cu 12% şi valoarea medie a coşului de cumpărături.
    în Cehia, valoarea cumpărăturilor din mediul online ajunge la 3,9 miliarde de euro pe an şi 96% dintre utilizatorii de internet cehi au realizat cumpărături online cel puţin o dată, 65% cumpără o dată la 3 luni, iar 27% dintre aceştia achiziţionează produse din mediul online lunar.

    Poate că România nu a ajuns la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Vest, dar comerţul online este în creştere, iar în peisajul online apar tot mai multe magazine care vând pe plan local, dar şi pe pieţe străine.

  • Românii consumă cele mai multe antibiotice din Uniunea Europeană, iar în România bacteriile au cea mai mare rată de rezistenţă la tratament

    “Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Observatorul Român de Sănătate: România, în primele cinci ţări din U.E. la consumul de antibiotice

    “Consumul ridicat de antibiotice a transformat România într-una din ţările europene cu cele mai mai mari rate de rezistenţă a bacteriilor la tratament. Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată în cadrul unei reuniuni a ONU ca fiind «cel mai mare şi urgent factor de risc global care necesită atenţie internaţională şi naţională». (…) România este statul din U.E. cu cel mai mare procent de folosire a antibioticelor fără prescripţie medicală”, reiese din raportul Observatorul Român de Sănătate.

    Potrivit Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), în ţara noastră se consumă zilnic între 29 şi 36 de antibiotice la fiecare 1.000 de locuitori, iar în anul 2014, aceeşi organizaţie a atras atenţia că România se află “în zona roşie” şi că măsurile depind în mare măsură de “voinţa politică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 1 din 2 cititori aleg audiobook sau e-Book în dauna cărţilor tipărite

    Conform aceluiaşi studiu, consumatorii produselor editoriale în format e-Book şi audiobook sunt preponderent bărbaţi – 65%, cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani, din mediul urban. Clienţii editurii sunt dispuşi să cheltuiască în medie 60 de lei la fiecare achiziţie editorială.

    Din punct de vedere al interesului publicului pentru titlurile editurii, în anul 2017 volumul cel mai mare de achiziţie a fost realizat în domeniul dezvoltării personale – 50%, urmat de titlurile de business – 30%. Domeniul spiritualitate şi meditaţie a însumat 18% din totalul vânzărilor, iar literatura clasică 2%.

    Editura ACT şi Politon este fondată în 2014 şi are în portofoliu peste 200 de titluri din domenii precum business, dezvoltare personală, spiritualitate şi literatură, publicate în format print, audio şi e-Book. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, se constată o creştere cu 200% a interesului cititorilor pentru titlurile editurii, în toate formatele disponibile.

  • Sharing economy: un model pentru o lume digitală

    April Rinne, prezentă ca speaker la Microsoft Summit, conduce grupul de lucru pentru economie colaborativă al Forumului Economic Mondial (WEF), sfătuind companii, autorităţi, antreprenori sau investitori în legătură cu modelul de implementare a acestui sistem. A vizitat până în prezent peste 100 de ţări – nimic ieşit din comun, având în vedere că lucrează majoritatea timpului peste hotare.

    ”Eu nu încerc să conving pe nimeni de ceva, nu vreau să convertesc oamenii la economia colaborativă“, spune râzând April Rinne. ”Mă uit la lumea din jurul meu şi la locul în care am ajuns, din punct de vedere economic, social, al mediului înconjurător, şi mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat după revoluţia industrială; da, avem mult mai multe lucruri disponibile în acest moment, dar am ajuns într-un punct destul de înşelător, în care mulţi oameni trăiesc peste nivelul pe care şi-l pot permite şi în care multe bunuri nu sunt folosite îndeajuns.“

    Termenul ”economie colaborativă“ (sharing economy) a apărut la începutul anilor 2000, odată cu noi modele de afaceri bazate pe tehnologii sociale şi o teamă tot mai mare faţă de ideea de epuizare a resurselor naturale. Profesorul Lawrence Lessig a fost primul care a folosit sintagma, în anul 2008, cu toate cu ideea de a folosi resurse la comun prin intermediul unor platforme era deja prezentă. În anul 2011, revista Time a numit economia colaborativă una dintre cele 10 idei care vor schimba lumea. Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum Uber sau Airbnb reflectă perfect beneficiile. Este şi motivul pentru care cele două entităţi sunt utilizate pentru a descrie cum ar trebui să funcţioneze economia colaborativă; nu sunt singurele, evident, dar sunt cele mai valoroase companii bazate pe ideea împărţirii bunurilor.

    Din nou, conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp: întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieşit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Prin dezvoltarea tehnologiei şi globalizare, oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanţe sau resurse. Economia colaborativă este un sistem care are potenţialul de a schimba în mod revoluţionar modelul de afaceri al multor activităţi, care sporeşte potenţialul de creştere a economiei mondiale şi poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum şi acumulare al oamenilor.

    Împărţirea, şi nu deţinerea unui bun, scăderea costurilor şi o mai bună perspectivă în ceea ce priveşte mediul înconjurător, precum şi dezvoltarea comunităţilor – acestea sunt cele trei principii care ar trebui să stea la baza economiei colaborative, explică April Rinne.

    ”Câţi dintre noi avem o maşină care este parcată în acest moment? O maşină stă parcată, în medie, 23 de ore pe zi. Acel bun are o eficienţă de doar 5%, dar plătim pentru el tot timpul. Dacă te gândeşti puţin, e de-a dreptul ridicol“, spune ea ”Am putea face lucrurile mult mai bine decât le facem acum, ca societate. Dacă eu o să deţin toate lucrurile de care am nevoie, dacă tu o să deţii toate lucrurile de care ai nevoie, atunci nu mai e necesar să ne cunoaştem. Nu am nevoie să apelez la tine pentru nimic, iar asta duce la slăbirea şi chiar pierderea ideii de comunitate.“

    Dorinţa de a deţine lucruri nu e ceva specific românesc, spune economista, remarcând totuşi faptul că în statele fost socialiste acest fenomen este mai accentuat. ”Ceea ce vedem este că atât cei cu venituri mici, cât şi cei înstăriţi sunt atraşi de ideea economiei colaborative. Cei cu venituri mari au depăşit nevoia unui statut social, în vreme ce persoanele cu venituri mici sau foarte mici înţeleg oportunităţile ce vin din acest sistem. România – lumea întreagă, de altfel – nu îşi mai poate permite ca oamenii să deţină toate lucrurile de care au nevoie. Ne îndreptăm către un dezastru în ceea ce priveşte mediul înconjurător. Nu te poţi aştepta ca oraşele să se tot extindă, să se aglomereze, iar calitatea vieţii să rămână aceeaşi. Nu sunt împotriva ideii de a deţine, dar există o gamă mult mai variată de lucruri sau servicii pe care le poţi accesa prin economia colaborativă.“

    Care sunt lucrurile care se potrivesc cel mai bine în peisajul economiei colaborative? Lucrurile care sunt extrem de scumpe şi cele pe care nu le foloseşti în mod curent, explică April Rinne. ”De aici şi succesul unor companii ca Uber sau Airbnb, ce au în centru maşini şi case. În tot mai multe oraşe există aşa-numitele biblioteci de unelte, de unde poţi să împrumuţi maşini de tuns iarba sau bormaşini – din nou, obiecte pe care nu le foloseşti tot timpul şi care sunt extrem de costisitoare de cumpărat. În mod uzual, acestea funcţionează pe baza unei taxe iniţiale de înscriere şi a uneia anuale, care îţi permite să foloseşti câte unelte vrei.“

  • Primele semne de oboseală şi de îngrijorare: consumul s-a redus în septembrie faţă de august cu 5%. Economistul Dragoş Cabat: „Oamenii săraci susţin încă consumul“.

    Evoluţia din septembrie faţă de august este un semn că consumul – care duce în spate creşterea economică record de 6% în acest an şi de aproape 5% anul trecut – începe să obosească.

    Consumul a crescut însă în primele nouă luni din an cu 9,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 11% în septembrie faţă de septembrie trecut. Creşterea este mai puternică pe segmentul nealimentar, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    „Există o ierarhie a consumului. Când oamenii au mai mulţi bani – vorbim despre situaţia oamenilor cu venituri modeste, ca majoritatea dintre noi – întâi creşte consumul alimentar. Dar, cum nu poţi mânca de două ori mai mult – eventual mănânci ceva mai bun –, dacă-ţi mai rămân bani îi muţi în consumul nealimentar, bunuri de folosinţă îndelungată. Urmează în ierarhie achiziţia de maşini, apoi de case şi abia la final economisirea. Aceasta este ierarhia“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    Ceea ce s-a întâmplat în septem­brie comparativ cu august poate fi un semn, dar nu a modificat datele pe în­treg anul. Zilele viitoare INS va publica e­voluţia veniturilor salariale la sep­tembrie. Dar, pentru august cel puţin, datela arată că veniturile salariale au crescut cu 14% faţă de august trecut. Iar creşterile salariale se reflectă în evoluţia consumului pe ansamblu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bugetul pe 2018 va fi construit pe un PIB de 907,9 miliarde de lei, cu o creştere economică de 5,5%

    Având în vedere media generală a venturilor bugetare din ultimii ani, de 30% din PIB, calculele arată că încasările în 2018 ar trebui să fie de cel puţin 272 de miliarde de lei. Iar dacă deficitul bugetar va fi menţinut în jurul cifrei de 3% din PIB, atunci cheltuielile bugetare în 2018 ar putea fi de cel mult 300 de miliarde de lei.

    Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mercedes-Benz Clasa S Coupé şi Clasa S Cabriolet sunt acum disponibile în România

    Preţurile încep de la 105.023,45 euro (TVA inclus) pentru versiunea S 450 4MATIC Coupé (nivel de emisii de CO₂ în regim mixt: 204 – 208 g/km, consum de carburant în regim mixt: 8,9 – 9,2 l/100 km ). Pe parcursul lunii decembrie 2017 vor deveni disponibile pentru comenzi şi celelalte versiuni ale modelelor Mercedes-Benz Clasa S Cabriolet şi Mercedes-AMG Clasa S Cabriolet.

    Membre ale familiei de modele Clasa S, versiunile coupé şi cabriolet vor beneficia în curând de numeroasele inovaţii introduse deja pe versiunea limuzină. Acestea includ funcţionalităţi noi sau considerabil îmbunătăţite, în ceea ce priveşte sistemele de asistenţă la conducere, sistemul modern de control, afişajul Widescreen Cockpit şi noua generaţie de volane, cu sistemul de confort ENERGIZING, cât şi cea mai nouă generaţie de infotainment.

    Stopurile cu tehnologie OLED sunt exclusive pentru cele două modele în două uşi şi fac parte din dotările standard. Noul motor V8 biturbo al S 560 Coupé (consum mixt: 8,0 l/100 km, nivel mixt emisii CO2: 183 g/km) este mai agil decât oricând.

    Modelele Clasa S Coupé şi Cabriolet prezintă apărători frontale cu separatorul frontal cromat şi guri voluminoase de admisie. Aspectul dinamic este subliniat de pragurile laterale restilizate şi de accesoriile cromate ale ţevii duble de eşapament, cu aspect de V12.

    Linia AMG este chiar mai dinamică decât anterior, cu noile apărători frontale şi din spate. În partea din faţă a maşinii se remarcă cele trei guri tri-dimensionale de admisie, fiecare incluzând câte două ornamente cromate.

    Două noi modele de jante disponibile în linia de echipare AMG se adăugă la opţiunile de personalizare a autovehiculului, şi anume jantele AMG cu diametrul de 50,8 cm (20 inch) cu un finisaj ultra-lucios (dotare opţională în linia de echipare AMG), respectiv de culoare neagră cu finisaj ultra-lucios (dotare opţională în linia de echipare AMG Plus).

    Clasa S Coupé şi Cabriolet fac un pas important către conducerea autonomă şi ridică standardul prin sistemele de asistenţă la conducere Intelligent Driving. Sistemul de control activ al distanţei – DISTRONIC – şi asistenţa activă a direcţiei îl sprijină pentru şofer în timpul conducerii. Viteza la rulare se ajustează automat înainte de curbe, intersecţii sau sensuri giratorii. În acest scop, DISTRONIC utilizează datele hărţilor şi ale sistemului de navigaţie mai mult decât până acum.

    Noul V8 biturbo din S 560 Coupé şi S 560 Cabriolet este unul dintre cele mai economice motoare V8 pe benzină la nivel internaţional, consumând cu până la 8% mai puţin decât predecesorul său. Pentru a reduce consumul de carburant, patru cilindri ai noului V8 sunt dezactivaţi simultan, sub sarcină parţială, cu ajutorul sistemului de ajustare a supapelor CAMTRONIC (disponibil doar la versiunea Coupé). Acesta reduce pierderile, îmbunătăţind eficienţa totală a celor patru cilindri rămaşi activi, prin deplasarea punctului de funcţionare spre sarcini mai mari. Turbocompresoarele poziţionate la punctul de joncţiune al cilindrilor dispuşi în V reprezintă o altă caracteristică specială. Noul V8 conferă o putere de 345 kW (469 CP), cu un cuplu maxim de 700 Nm.

    Coupé-ul cu motor V6 pe benzină şi o putere de 270 kW (367 CP) este acum denumit S 450 (consum mixt: 8,9 l/100 km, nivel mixt emisii CO2: 204 g/km). O nouă funcţie de rulare inerţială contribuie la eficienţa în condiţii reale de conducere. Atunci când situaţia de conducere şi nivelul de încărcare al bateriei o permit, motorul termic este decuplat de transmisie şi funcţionează la ralanti, astfel încât autoturismul să ruleze din inerţie. Transmisia automată 9G-TRONIC este o altă caracteristică nouă a modelului S 450. Gama largă de rapoarte a transmisiei permite o reducere evidentă a turaţiei motorului şi reprezintă un factor decisiv pentru eficienţa energetică ridicată a autoturismului şi pentru confortul la rulare. S 450 este de asemenea prevăzut cu un filtru de particule de benzină.