Tag: campanie

  • Publicis România are un nou director de creaţie

    Începând cu această lună, Publicis România are un nou director de creaţie, Jorg Riommi.

    “Experienţa internaţională şi cunoaşterea pieţei româneşti îi oferă lui Jorg o perspectivă unică şi valoroasă”, a declarat Alex Bădilă, managing director Publicis România.

    Jorg Carlo Niccolo Riommi a lucrat în ultimii 3 ani ca executive creative director la Saatchi Frankfurt (în ultimul an a coordonat şi biroul din Berlin), având peste 12 ani de experienţă în advertising în Europa şi America de Sud.

    La rândul său, Jorg Riommi a declarat: “ Intenţionez să intensific integrarea elementelor de PR, digital şi social media în tot ceea ce facem pentru campanii relevante”.
     

  • O publicaţie din Sri Lanka a găsit leacul împotriva ţânţarilor

    Mawbima, o publicaţie din Sri Lanka, a dat un cu totul nou sens printului: respingerea ţânţarilor. Pentru a-şi creşte vânzările, revista a fost publicată folosind în cadrul procesului de tipărire o substanţă care ţine insectele la distanţă.

    Astfel, cititorii se pot bucura acum de o lectură liniştită, fără a-şi mai face griji privind ţânţarii. Ideea a avut un succes atât de mare încât, în prima zi după introducerea sistemului, pe 7 aprilie (Ziua mondială a sănătăţii) toate exemplarele s-au vândut până la ora 10.

    După câteva săptămâni, în urma campaniei s-a înregistrat o creştere cu 30% a vânzărilor, astfel încât proprietarii revistei au decis să mărească tirajul.

  • Ponta: Nu îi cer lui Dragnea să plece din Guvern. Cazanciuc îşi va face treaba în continuare la Ministerul Justiţiei

     Întrebat dacă îi va cere lui Dragnea să părăsească postul de ministru pentru a face campanie, Ponta a răspuns: ”Nu, îi voi cere să rămână în funcţia de ministru”.

    ”Cum să-i cer să părăsească ministerul? Trebuie să rămână, e vicepremier şi are în coordonare unul dintre cele mai importante portofolii: Dezvoltarea Regională”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategia PSD pentru prezidenţiale: tragerea de timp

    Vicele pesedist Dan Şova a justificat amânarea de către premierul Victor Ponta a unui anunţ privind propria sa candidatură prin răspunderea sa în Guvern, cu argumentul că o campanie electorală declanşată prematur ar putea să “ameninţe stabilitatea economică a ţării”.

    Sugestia lui Şova nu are în vedere ceea ce se întâmplă de obicei în anii cu alegeri, adică prudenţa sporită a comunităţii financiare faţă de eternul pericol al cheltuielilor bugetare cu scop electoral, ci mai curând avertismentul emis de deputatul Viorel Hrebenciuc, care justifica nevoia de întărire a majorităţii guvernamentale cu PPDD prin previziunea că “luna septembrie va fi o lună de foc, pentru că se va încerca atacarea guvernului Ponta”.

    De altfel, aceste cheltuieli, evident utile din perspectiva consolidării lui Ponta în sondaje, deja se arată la orizont, odată cu anunţul referitor la un pachet de măsuri pentru 2015 incluzând majorarea salariilor, creşterea pensiilor, a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor pentru copii şi introducerea venitului minim de inserţie, care va înlocui mai multe tipuri de ajutoare sociale.

    Până atunci însă, Ponta mai poate da oricât de multe interviuri în care se arată dispus, dar nu decis să candideze, oferind astfel PSD ocazia să testeze în opinia publică, fie şi pentru scurt timp, oricât de multe nume se arată dispuse să înmulţească “pool”-ul potenţialilor candidaţi ai partidului sau în numele partidului pentru funcţiile de preşedinte şi/sau de premier: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Călin Popescu-Tăriceanu, George Maior…

    Volatilitatea situaţiei politice de după europarlamentare s-a văzut nu numai în evoluţia variantelor de alianţă a partidelor de dreapta, ci şi în tentativele PSD de a-şi consolida puterea în teritoriu, ca efect al consemnului către reprezentanţii PNL de a ieşi peste tot din alianţele locale cu PSD.

    Premierul Victor Ponta a încercat singura combinaţie rămasă neîncercată până acum, cea cu fostul inamic PPDD, avansând chiar ideea ca preşedinta partidului, Simona Man, să preia postul de minister pentru românii din diaspora. Ulterior, din cauza opoziţiei ferme a UDMR faţă de cooptarea la guvernare a PPDD, PSD a bătut în retragere, rămânând să formeze doar majorităţi în teritoriu cu

  • Un lider de extremă dreapta din Austria îi cere lui Recep Tayyip Erdogan să “stea acasă”

     “Nu avem nevoie de Erdogan la Viena. Îi voi spune imediat: Erdogan, rămâi acasă”, a declarat Heinz-Christian Strache pentru cotidian, declarându-se împotriva sosirii premierului turc pentru a face o “campanie de propagandă pentru Erdoganistanul său”.

    Erdogan, care nu şi-a anunţat oficial candidatura pentru alegerile prezidenţiale din august, este aşteptat la 19 iunie în capitala austriacă pentru a face campanie în rândul alegătorilor turci expatriaţi.

    Austria are aproximativ 100.000 de alegători turci.

    Luna trecută, un miting similar celui al premierului turc în Germania a mobilizat circa 20.000 de susţinători ai acestuia. Aproximativ 40.000 de opozanţi ai lui Erdogan s-au reunit, de asemenea, calificându-l pe acesta drept “fascist” şi “antidemocratic”.

    “Dacă vrea să vină în vizită de stat, poate să o facă. Dar el nu a prevăzut întâlniri cu oameni politici în timpul vizitei sale la Viena”, a declarat Strache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupta pentru şefia Comisiei Europene: zvonuri, conspiraţii şi documente “pe surse”

    Presa internaţională a scris că, deşi şi-ar fi dat acordul cu jumătate de gură pentru nominalizarea lui Jean-Claude Juncker, reprezentantul PPE, cancelarul german Angela Merkel l-a întrebat pe preşedintele francez François Hollande dacă nu cumva vrea s-o susţină pe şefa FMI, Christine Lagarde, pentru şefia Comisiei Europene. După alte relatări, François Hollande l-ar susţine de fapt pe fostul ministru de finanţe francez Pierre Moscovici.

    În acelaşi timp, premierul britanic David Cameron, care a ameninţat că îşi scoate ţara din UE dacă e ales Juncker, continuă să adune opozanţi din rândul liderilor europeni faţă de ideea ca Jean-Claude Juncker să devină şeful CE: premierilor din Ungaria, Suedia şi Olanda li s-a alăturat în această săptămână şi premierul italian Matteo Renzi. Acesta a spus că “Juncker este doar un nume pentru Comisia Europeană, dar nu şi singurul”, explicând că deşi PPE a câştigat alegerile europarlamentare, victoria respectivă nu garantează nici majoritatea în PE, nici vreun drept automat al lui Juncker de a prelua funcţia supremă în CE.

    Şi popularii, şi socialiştii  din PE îl vor cât mai repede pe Juncker pentru ca noua CE să poată funcţiona, însă opţiunile federaliste ale lui Juncker, susţinător al Statelor Unite ale Europei varianta 2011-2012, sunt dezavuate nu numai de Cameron, care l-a calificat pe Juncker drept “un om al anilor ’80”, ci şi de toţi liderii europeni care au văzut cum centralizarea deciziei la Bruxelles şi efectele austerităţii finanţate sau suportate de ţările lor le-au tras de sub picioare terenul electoral, cu ocazia alegerilor europarlamentare, în favoarea partidelor extremiste.

    În fine, când argumentele raţionale se termină, intervin atacurile la persoană: ziarul britanic The Times a publicat sâmbătă un document “pe surse” apărut în premieră în decembrie trecut în publicaţia luxemburgheză Paperjam care susţine că în 2007, pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg, s-a prezentat “beat mort” la o întâlnire cu nişte ofiţeri ai serviciilor secrete şi a urlat la ei înjurături “timp de cinci minute”, apoi a cerut două espresso şi a deschis fereastra ca să ia aer şi să se calmeze. The Times l-a intervievat pe un şef al serviciilor secrete din Luxemburg din acea perioadă, care a confirmat că Juncker a fost “foarte agresiv şi foarte vulgar” la întâlnirea respectivă. Juncker a reacţionat la articolul din The Times, denunţând o “manevră destabilizatoare” de a-i diminua şansele la preşedinţia Comisiei Europene.

  • Comisar european: Două treimi din consumatorii români nu au încredere că justiţia le poate apăra drepturile

     “Drepturile puternice protejează consumatorul împotriva practicilor ilegale de comerţ. Sunt drepturi care, de asemenea, ajută la construirea încrederii de care are nevoie consumatorul pentru a profita de toate oportunităţile pieţei online şi ale pieţei europene”, a declarat, într-o conferinţă de presă, comisarul european pentru protecţia consumatorului, Neven Mimica, aflat în vizită în România.

    Oficialul european a precizat că aşteaptă cu nerăbdare ca noua Directivă care “consolidează drepturile existente consumarilor” şi care intră în vigoare de la 13 iunie să fie aplicată în toate statele membre, inclusiv în România.

    “Astăzi aş vrea să vă împărtăşesc angajamentul meu de a răspunde provocării de a face ca aceste drepturi să funcţioneze în practică”, a spus Mimica, adăugând că, în 2012, Comisia Europeană a făcut “un prim pas important” de a creşte gradul de conştientizare a consumatorilor din România, prin campania “E dreptul tău. Acţionează”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: În 2009 am votat în primul tur cu Antonescu, apoi cu Geoană. Îl consideram pe Antonescu schimbarea de care era nevoie

     Premierul Ponta, şef de campanie al lui Geonă în 2009, a făcut declaraţia la evenimentul în care Tineretul Social Democrat premiază câştigătorii concursului Olimpiada de Comunicare Politică.

    El a spus că în 1990 a votat la prezidenţiale cu Ion Raţiu, care nu a câştigat, în 1992 cu Emil Constantinescu – nu a câştigat, în 1996 tot cu Constantinescu – câştigător, în 2000 cu Mugur Isărescu – nu a câştigat, în 2004 cu Adrian Năstase – nu a câştigat.

    Ponta a spus că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, iar în al doilea cu Mircea Geoană, ambii pierzând.

    “S-ar putea ca de data asta să iasă cel pe care îl votez eu”, a spus Ponta, subliind însă că participarea la vot este cel mai important lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă nu venim noi la putere, vine teroarea comunistă. Perlele politice ale săptămânii

    “Consilierul meu juridic întotodeauna mă ajută să nu fac greşeli” – premierul Victor Ponta despre Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti

    “Niciodată nu i-a trecut domnului Iliescu prin cap, cu toate păcatele lui, să o trimită pe doamna Nina în Parlamentul European” – Vasile Blaga, liderul PDL, criticând prezenţa Dacianei Ponta pe lista candidaţilor la PE

    “Dacă socialiştii vor avea o majoritate cu care să conducă Europa ne aşteaptă vremuri de teroare şi întoarcerea la comunism” – Monica Macovei, europarlamentar PDL

    “Astăzi, Tăriceanu este un scalp la cingătoarea pieilor roşii. Nu-l urmează niciun liberal” – deputatul PNL Ludovic Orban despre Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului

    “Obiectivul meu este ca până în noiembrie, acest om să ajungă la un nivel la care să nu mai poată deveni preşedintele României” – preşedintele Traian Băsescu despre premierul Victor Ponta

    “Ne sunt rupte afişele, tăiate bannerele şi suntem împiedicaţi să facem campanie. Toţi ‘bărbaţii’ politicii româneşti se luptă cu o femeie” – deputatul PMP Elena Udrea, acuzând persecuţii de campanie la adresa PMP
     

  • RAPORT: Ce DONAŢII au primit partidele politice în prima parte a campaniei pentru alegerile europarlamentare

     Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) prezintă, într-un comunicat remis presei situaţia, la data de 14 mai, a donaţiilor primite şi declarate de partidele politice, alianţele politice şi electorale şi de către candidaţii independenţi, în campania electorală pentru Parlamentul European.

    Astfel, conform sursei citate, Alianţa PSD-UNPR-PC a primit donaţii de 1.622.120 lei (de la persoane juridice – 240.658 lei, de la persoane fizice – 1.381.462 lei), PDL – 663.412 lei (de la persoane juridice – 54.300 lei, de la persoane fizice – 609.112 lei), PNL – 482.538 lei (de la persoane juridice – 107.852 lei, de la persoane fizice – 374.686 lei), iar PMP – 310.333 lei (de la persoane juridice – 2.300 lei, de la persoane fizice – 308.033 lei).

    Sunt partide care au primit donaţii doar de la persoane fizice, respectiv: PPDD – 82.551 lei, UDMR – 63.000 lei, PNR – 28.787 lei, PNŢCD – 30.000 lei, FC – 57.940 lei, Partidul Verde – 4.750 lei, PDS – 6.000 lei. În schimb, Alianţa Naţională a Agricultorilor a primit donaţii doar de la persoane juridice – 17.800 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro