Tag: amenda

  • Institutul de Statistică îşi contrazice purtătorul de cuvânt: declararea CNP la recensământ este obligatorie

    Institutul Naţional de Statistică “reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie”, contrazicând astfel “interpretările distorsionate” din mass-media ultimelor zile. “Interpretările distorsionate” sunt de fapt afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Institului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, care declarase într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă, 22 octombrie, că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune dacă nu îl declară.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, “colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011. Astfel, articolul 2, alin. (1) spune: “Persoanele [….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ. (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi.”

    De asemenea, articolul 12 din OUG 34/2011 precizează: “În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.

    Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011 prevede că “pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetăţenii români actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României”.

    Art.6 (1): “Persoanele care efectuează înregistrarea, respectiv recenzorii, precum şi cele cu atribuţii de îndrumare, coordonare şi control au obligaţia să respecte întocmai prevederile prezentei hotărâri şi instrucţiunile specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor. (2) În îndeplinirea atribuţiilor care le revin pe timpul efectuării recensământului, persoanele prevăzute la alin (1) se bucură de protecţia legii, fiind considerate ca îndeplinind funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.

    DE CE SE COLECTEAZĂ CNP

    Potrivit explicaţiei oferite de INS, colectarea CNP prin formularele de recensământ asigură:

    – determinarea populaţiei stabile a României;

    – determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor intercenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei);

    – crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE;

    – exhaustivitatea datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;

    – facilitatea prelucrării datelor.

    DATELE DESPRE ETNIE, RELIGIE, DIZABILITĂŢI SUNT OPŢIONALE

    Institutul Naţional de Statistică precizează şi că subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi – ultima secţiune din formularul P. “Prin urmare, informaţiile referitoare la ocupaţie, locul de muncă etc. sunt obligatorii de furnizat şi înregistrat pentru toţi subiecţii recensământului. Aceste informaţii, după prelucrarea datelor, vor fi utilizate pentru construirea statisticilor privind structura populaţiei pe ocupaţii şi grupe de ocupaţii, precum şi pe activităţi economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă etc.”, se afirmă în comunicatul INS.

    În procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu circumstanţă agravantă dacă nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.

    În procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.

    Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), “după terminarea prelucrării şi validării datelor, toate chestionarele care conţin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializaţi, în condiţii care să asigure confidenţialitatea datelor, pentru distrugere.”

    Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, “declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)

  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor: Declararea CNP-ului nu este obligatorie

    “Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ dacă dintr-un motiv sau altul nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat chiar şi în absenţa acestui CNP”, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, Vladimir Alexandrescu. El a precizat că amenzile sunt doar o soluţie “ultimativă” la care se ajunge doar în cazul unui refuz explicit şi repetat al unor persoane de a răspunde chestionarelor recenzorilor.

    Un număr de 1.372.328 de locuinţe şi 3.398.433 de persoane au fost înregistrate în primele două zile ale recensământului.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • UPC nu scapă de amenda pentru abuz de poziţie dominantă

    Consiliul Concurenţei a amendat în urma unei investigaţii finalizate la finele lui 2006 Cablevision of Romania şi UPC România (în calitate de succesor al Astral Telecom) cu suma totală de 17,8 de milioane de lei pentru abuz de poziţie dominantă manifestat prin impunerea de tarife majorate în mod nejustificat şi de creşterea costurilor.

    Decizia autorităţii de concurenţă a fost atacată de ambele companii la Curtea de Apel Bucureşti, care s-a pronunţat în favoarea reclamanţilor. Ulterior, Consiliul Concurenţei a formulat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a câştigat în cazul UPC, în timp ce procesul cu Cablevision of Romania este încă în derulare.

    Astfel, UPC va trebui să plătească amenda în valoare de 17,6 de milioane de lei.

    În cadrul aceleiaşi investigaţii, Consiliul Concurenţei a mai constatat şi sancţionat cu aproximativ 8 milioane de lei companiile UPC România şi RCS&RDS (în calitate de succesor al HI-FI Quadral şi TVS Holding) pentru participarea la un cartel având ca obiect împărţirea pieţei serviciilor de cablu din municipiul Timişoara. Pentru această practică anticoncurenţială, instanţa a anulat amenzile fără a se pronunţa asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei companiilor implicate, ci considerând că aplicarea sancţiunilor s-a prescris.

  • Marcel Pavel şi FRF, amendaţi cu câte 5.000 lei pentru intonarea imnului cu alt text

    Prefectul Capitalei a spus că, potrivit Legii 75/1994, care are ca anexă conţinutul imnului naţional, la evenimentele sportive de pe stadioane se intonează varianta scurtă a imnului, respectiv strofele unu, doi, patru şi 11.

    Mihai Cristian Atănăsoaei a adăugat că prin HG 1157/2001, constituie contravenţie “intonarea imnului naţional cu alt text şi cu altă partitură decât cele stabilite de lege ” şi se sancţionează cu amendă între 2.500 şi 5.000 de lei, Prefectura fiind una dintre instituţiile care pot aplica această măsură.

    “Astăzi, Prefectura Capitalei va sancţiona FRF şi personala vinovată, în speţă Marcel Pavel, cu câte 5.000 de lei, aceasta fiind obligaţia legală a prefectului. Dacă noi în ţară nu ne respectăm valorile naţionale, este cu atât mai probabil să nu fim respectaţi în competiţiile naţionale de către alţii, pentru că drapelul, imnul şi stema naţionale sunt simbolul României ca stat şi nu avem voie nici moral, nici legal să nu le respectăm”, a declarat Atănăsoaei pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange si Vodafone scapa de cea mai usturatoare amenda din istorie

    “Admite cererea. Dispune suspendarea executării Deciziei
    2/14.02.2011 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în
    termen de 5 zile de la comunicare”, se precizează pe site-ul Curţii
    de Apel Bucureşti cu privire la amenda primita de Orange si
    Vodafone de la Consiliul Concurenîei pentru abuz de pozitie
    dominanta.

    Cei doi operatori de telecomunicatii au depus o garantie de 30%
    din amenda pentru a putea solicita in instanta suspendarea
    penalitatii, potrivit lui Bogdan Chiritoiu, presedintele
    Consiliului Concurentei, citat de Mediafax. “Probabil că vom face
    recurs la decizia Curţii de Apel, în termen de cinci zile de la
    primirea motivaţiei instanţei. Consiliul Concurenţei nu a primit
    încă motivaţia Curţii de Apel care a stat la baza deciziei. După
    analiza documentului, vom lua o decizie”, a mai spus Chiriţoiu
    pentru Mediafax.

    Amenda de 63 de milioane de euro a fost aplicata in luna
    februarie a acestui an si este cea mai mare din istoria Consiliului
    Concurentei.

  • Ilie Nastase, prins sub influenta alcoolului la volan. Permisul i-a fost suspendat pentru 3 luni

    Purtatorul de cuvant al Brizarii de Politie Rutiera Bucuresti,
    Ioana Stancu, a declarat ca incidentul a avut loc in jurul orei
    3.00, pe Bulevardul Beijing din Bucuresti. Nastase a fost
    sanctionat cu amenda de 603 lei si cu suspendarea permisului de
    conducere pentru trei luni, respectiv 90 de zile.

    Nastase a fost sanctionat cu amenda de 500 de lei si pentru
    tulburarea linistii publice, intrucat a avut o reactie “destul de
    neplacuta” fata de politisti si fata de martori, refuzand sa
    semneze procesul-verbal de constatare.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Bancherii ar putea fi amendati cu peste cinci milioane euro daca incalca reglementarile UE

    Proiectul include un cod mai strict de penalitati nu doar pentru
    banci dar si pentru bancheri, daca ascund informatii fata de
    autoritatile de reglementare sau incalca prevederile care limiteaza
    componenta in numerar a bonusurilor. Legea va duce la cresterea
    pragului superior al amenzilor in Europa si va permite majorarea
    penalitatilor in tari care aveau legislatii bancare permisive
    inainte de criza financiara, precum Irlanda si Germania. Documentul
    obtinut de Reuters include planuri de standardizare a amenzilor din
    sectorul bancar si reprezinta una dintre cele mai ambitioase masuri
    de reforma dupa cea de limitarea a bonusurilor. Noul cod va permite
    tarilor UE sa amendeze bancherii cu cinci milioane de euro, sau 10%
    din salariu din bonusuri, in functie de care suma este mai
    mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNA amendeaza TVR pentru publicitate politica in favoarea PDL

    Cei trei au vorbit despre realizarile din Bucovina al
    Ministerului Dezvoltarii, condus de Udrea, in parteneriat cu
    autoritatile locale din Suceava si Botosani.

    CNA a apreciat ca interventiile acestora si prestatia
    moderatoarei pot fi considerate publicitate politica, cu atat mai
    mult cu cat emisiunea in cauza este realizata in coproductie cu
    Ministerul Dezvoltarii. Contractul dintre cele doua institutii
    finantate din bani publici ar trebui sa fie facut public, potrivit
    aceleiasi decizii a Consiliului.

  • Tabara: Suma pe care Romania trebuie sa o plateasca CE ca penalizare s-ar putea reduce

    “Ceea ce e important, noi am avut in prima anuntare circa 100 de
    milioane, noi am avut un dialog si cu Curtea de Conturi, pentru ca
    verificarile se fac nu numai de institutia ministerului, se fac si
    de catre Curtea de Conturi, de catre celelalte institutii si, in
    urma acestor verificari si discutii, s-a redus cu circa 25 de
    milioane de euro aceasta penalitate, repet, care este formata din
    platile pe doi ani. Speranta noastra este ca aceasta suma (de 75
    milioane de euro – n.r.) sa se reduca si sunt argumente”, a spus
    Tabara. El a afirmat ca banii trebuie platiti in cinci rate si se
    retin din alte fonduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amenda de 775 mii euro pentru Asesoft Distribution de la Consiliul Concurentei

    Practic, Asesoft Distribution a fost sanctionata pentru punrerea
    in practica a concentrarii economice realizate prin aceasta
    preluare inainte de obtinerea autorizarii din partea Consiliului
    Concurentei.

    “Companiile au obligatia sa nu implementeze o concentrare
    economica inainte de notficarea si autorizarea acesteia la
    Consiliul Concurentei. Nerespectarea acestor obligatii reprezinta o
    incalcare a regulilor privind controlul fuziunilor si
    achizitiilor”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele
    Consiliului Concurentei.

    Astfel, in urma concluziilor investigatiei declansate in 2009,
    Consiliul Concurentei a decis amendarea Asesoft Distribution cu
    775.000 de euro. Punerea în aplicare a unei concentrari economice
    inseamna exercitarea controlului asupra activitatii achizitionate
    prin adoptarea unor masuri cum sunt: incheierea de contracte cu
    terti (distribuitori si furnizori), precum si colaborarea efectiva
    cu acestia.

    “Asesoft Distribution a colaborat cu Consiliul Concurentei in
    investigatia pe care acestia au declansat-o in ceea ce priveste
    preluarea distributiei Flamingo International si a pus la
    dispozitia inspectorilor de concurenta toate informatiile necesare
    finalizarii anchetei. Gravitatea a fost considerata mica, amenda a
    fost la minimul legal”, se arata in raspunsul Asesoft Distribution
    remis BUSINESS Magazin.