BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Recolta ascunsa a Romaniei

    Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
    jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
    european, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
    pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
    spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
    milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
    Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
    insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
    lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
    vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
    aceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
    la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
    si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
    Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
    (ACPA).


    Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
    Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
    cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
    de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
    mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
    cereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
    ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
    comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
    neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
    vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
    valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
    companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
    acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
    asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
    intarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.

    Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
    declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
    cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
    platite doar partial.
    “Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
    intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
    de noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
    sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
    pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
    satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
    comentat pe marginea subiectului.
    Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
    din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
    valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
    exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
    (4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
    mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
    din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
    euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR).


    Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
    preturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
    pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
    oferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
    pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
    volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
    cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
    verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
    are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
    important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
    bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
    reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
    s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
    pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
    si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
    cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.

  • Ministerul Agriculturii angajeaza lautari ca sa cante succesul taranilor romani in Germania – pretul: 170.000 de euro

    Problema a aparut dupa ce taraful “Lautarii din Teleorman”, cu
    care se negociase de principiu, a refuzat contractul propus, pe
    motiv ca doreau plata inainte. Romania va participa, in perioada
    21-30 ianuarie, la cea mai mare expozitie din Europa destinata
    industriei alimentare, agriculturii si horticulturii care are loc
    in fiecare an la Berlin, cunoscuta sub numele “Saptamana
    verde”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Consumul populatiei a rezistat asaltului TVA si scaderii salariilor

    Scaderea puternica a agriculturii, care i-a luat prin
    surprindere pe majoritatea analistilor, si continuarea caderii
    constructiilor si comertului au tras economia in jos in trimestrul
    al treilea, ducand la adancirea declinului la 2,5%, fata de aceeasi
    perioada a anului trecut.

    Vestile pozitive au venit de la industrie, care si-a continuat
    ascensiunea intr-un ritm mai temperat, dar si de la consumul
    populatiei, care nu a scazut decat cu 1,1% din PIB in trimestrul
    III fata de aceeasi perioada a anului trecut, fata de o scadere de
    4,1% pe primul trimestru din 2010.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reteta toamnei: Morcovi, cartofi si profit

    Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultura si a ales in locul
    unei cariere de avocat sa continue traditia de familie, ocupandu-se
    de agricultura, asemenea tatalui si bunicului sau. Dar la un alt
    nivel. A infiintat firma Big Land, in 2002, si a ajuns anul trecut
    la o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si un profit de 140.000
    de euro. Prin comparatie cu cifrele de vanzari ale unui producator
    de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a
    ajunge la vanzari de cateva milioane de euro pe an, firma a pompat
    ani in sir tot profitul in investitii, si-a construit depozite si
    incarca zilnic camioane intregi de morcovi, cartofi, telina si alte
    legume.

    “In fiecare zi vin dupa marfa camioanele care incarca in jur de
    20 de tone numai pentru piata Obor din Capitala”, spune Florin
    Stoian. Are 34 de ani si a urmat cursurile Facultatii de Drept
    pentru ca tatal sau i-a spus ca despre agricultura il poate invata
    el orice. Fiind insa implicat in agricultura, alaturi de tatal sau,
    a decis ca are nevoie de studii cu specializare in domeniu, asa ca
    s-a inscris la cursurile Facultatii de Agronomie, Managementul
    Dezvoltarii Rurale.

    Toata afacerea familiei Stoian, care se leaga de legumele care
    ajung in cosurile cumparatorilor sub numele de Ferma Stoian –
    Legume Romanesti, se leaga de cele cinci hectare de teren pe care
    le-au primit cand s-au impartit terenurile, dupa Revolutie. Tatal,
    bunicul si acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune in
    agricultura, dovada si preferinta celui mai tanar de a lucra in
    domeniu in locul unui cabinet avocatial. Familia cultiva inca
    dinainte de 1989 rosii, ardei si vinete pe 3.000 mp pe care ii
    aveau in proprietate, iar odata cu improprietarirea le-a fost usor
    sa aleaga ce au de facut cu terenul. Mai cu seama ca zona din
    Constanta este recunoscuta pentru culturile de acest tip. Asa ca au
    cultivat si mai multe legume, iar “in 1994 am avut vanzari grozave,
    pentru ca am cultivat varza, mai buna calitativ decat ce era in
    piete la acea vreme”, isi aminteste cu placere Florin Stoian, care
    atunci era licean.

    Cu banii castigati din recolta acelui an, tatal sau a luat
    primul tractor, “un Universal 650 nou pe care l-am cumparat cu un
    geamantan de bani, tot profitul dupa un an intreg de munca”. Cel
    mai tanar dintre Stoiani isi aminteste usor amuzat acum ca in urma
    cu 16 ani, cu tractorul cel nou si o remorca imprumutata, tatal sau
    s-a dus sa cumpere cartofii de samanta din Buzau.

    An dupa an, familia Stoian si-a crescut suprafata de teren,
    cumparand de la vecini. “Probabil si anul acesta vom cumpara in jur
    de 100 de hectare, pentru ca un vecin agricultor a dat faliment”; e
    o investitie pentru care ar fi nevoie de un buget intre 250.000 si
    500.000 de euro, dat fiind ca preturile la teren se plaseaza intre
    25 si 50 de euro centi. Familia a ajuns acum sa aiba in proprietate
    300 de hectare si sa lucreze in arenda alte 500. Cu 800 de hectare
    de teren cultivat, Stoian tatal si fiul au una dintre cele mai mari
    afaceri din domeniul productiei de legume din tara. “Anul trecut au
    fost cultivate doar 2.500 de ha cu legume, in timp ce in ultimul an
    de comunism suprafata totala era de 100.000 de ha”, declara Adrian
    Radulescu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si
    Dezvoltarii Rurale.

    Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia
    Stoian, jumatate sunt cultivate cu legume, avand “o oferta foarte
    variata, pentru ca vrem ca la noi sa gaseasca clientii tot ce
    doresc, sa nu mai mearga si in alta parte”. Ferma Stoian produce
    toate legumele cu traditie de consum in Romania – morcov, ceapa,
    telina, cartofi, pastarnac. A infiintat firma Big Land in 2002 ca
    sa poata lucra cu facturi – “inainte prestam servicii in regim de
    persoana fizica”, isi aminteste antreprenorul. Primul depozit a
    fost construit in 2005, prin finantare proprie si credit bancar,
    investitia totala fiind de un milion de euro. |n acelasi an a
    cumparat utilaje la mana a doua din Olanda.

    In urma cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu
    fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;
    printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte
    utilaje. Stoian vorbeste cu mare mandrie de depozite si in ochii
    unui neavizat ar putea parea putin straniu. Totusi, aceste depozite
    sunt exact piatra de incercare pentru un agricultor. Oricat de mare
    ar fi recolta, oricat de bune legumele, atat timp cat ele nu pot fi
    trimise catre magazine regulat, pe toata perioada anului,
    agricultorul nu poate sustine un contract.

  • De la inceputul anului, CEC Bank a restructurat 12% din totalul portofoliului de credite

    Gradul de provizionare a portofoliului de credite a crescut in
    luna septembrie la 8,21% fata de 5,99% in decembrie 2009. Ponderea
    soldului creditelor restante si indoielnice in totalul
    portofoliului de credite a crescut in luna septembrie la 6,23%,
    fata de 3,55% in decembrie 2009.

    Pana la sfarsitul lui septembrie, CEC Bank a restructurat 12,13%
    din totalul portofoliului de credite, din care circa 6,46% aferent
    creditelor pentru persoane fizice (2.178 credite in valoare de
    314,66 milioane de lei) si circa 18,07% aferent creditelor pentru
    companii si institutii (903 credite in valoare de 842,5 milioane de
    lei).

    Indicatorul de solvabilitate calculat la sfarsitul lunii septembrie
    2010 era de 17,82%, in scadere de la 18,40% cu un an in urma.
    Ponderea creditelor in totalul depozitelor era, la aceeasi data, de
    62,74%.

    Valoarea activelor era la aceeasi data de 19,019 miliarde de lei,
    in crestere cu circa 20% fata de nivelul din urma cu un an, bazata
    in special pe majorarea depozitelor atrase de la clienti cu circa
    16%, la 2,075 miliarde de lei, grosul cresterii venind de la
    companii, institutii si autoritati locale (un plus de 32%).

    CEC Bank a inregistrat la depozitele atrase de la clienti ritmuri
    superioare de crestere comparativ cu media sistemului bancar, in
    conditiile in care depozitele au crescut in septembrie 2010 cu mai
    mult de 10% (1,42 miliarde de lei) fata de sfarsitul anului 2009,
    ajungand la 15,2 miliarde de lei.

    Soldul total al creditelor acordate a crescut cu mai mult de 5%, la
    486 milioane de lei, in special pe seama celor acordate
    corporatiilor, care aproape s-au triplat, la 674 de milioane, si
    autoritatilor locale, cu 28%. In schimb, imprumuturile pentru
    persoane fizice au scazut cu peste 7%.

    Din punctul de vedere al destinatiei creditelor, cele mai multe
    acordate de la inceputul anului au vizat agricultura (8.770 credite
    noi in valoare de 610 milioane de lei) si IMM-urile (730 credite
    noi in valoare de circa 730 milioane de lei). Banca a finantat pana
    in prezent peste 5.042 proiecte eligibile pentru accesarea
    fondurilor europene, pentru care valoarea insumata a granturilor se
    ridica la peste 1.280 milioane lei. Capitolul fondurilor europene a
    devenit o prioritate mai ales dupa 1 iunie 2010, data de la care in
    toate sucursalele judetene functioneaza Birouri de Fonduri
    Europene. La creditele pentru cofinantarea proiectelor din fonduri
    europene, CEC Bank acorda dobanzi de baza reduse cu 0,5% la lei,
    respectiv 0,6% la valuta, fata de cele acordate in mod curent.

    CEC Bank, singura banca din top 10 aflata in proprietatea
    statului roman, avea la finele lui septembrie 1.215 unitati prin
    care isi derulau operatiunile 3,2 milioane de clienti. Reteaua de
    bancomate numara 896 de aparate, iar numarul de carduri active a
    depasit 830.000.

  • Revista presei economice din Romania

    Cele mai ieftine pachete turistice de Revelion
    la categoria trei stele costa mai putin de 100 de euro in Romania
    si pot fi petrecute la pensiunile din zonele de campie, scrie
    Gandul, trecand in revista ofertele de vacante de Revelion
    in Romania, Grecia si Bulgaria. Romania va avea din ce in ce mai
    multe spatii comerciale moderne in urmatorii cinci ani, insa tot
    magazinele traditionale vor ramane principala forma de comert,
    estimeaza compania GfK.

    Desi sunt aproape 100 de articole care trebuie votate inainte ca
    ordonanta creditelor sa intre in plenul parlamentului, deputatii
    reusesc sa discute doar cate unul pe sedinta, astfel incat OUG 50 mai are de asteptat pana sa devina lege,
    relateaza Evenimentul Zilei. Locuintele vor continua sa se
    ieftineasca si anul viitor, iar scaderile de preturi vor fi de
    5-10%, estimeaza expertii citati de acelasi ziar.

    Nu proiectele-gigant, precum Nabucco, pot rezolva problemele
    energetice ale Romaniei, ci utilizarea surselor regenerabile, in special a biomasei,
    spune omul de afaceri Jean Valvis, citat de Adevarul. Ziarul
    publica si un reportaj despre singura ferma bio de melci din
    judetul Satu Mare, apartinand unui tanar care a infiintat-o in urma
    cu doi ani printr-un proiect SAPARD, iar anul acesta va exporta in
    Italia primele trei tone de melci.

    Romania Libera isi intituleaza “Paradisurile fiscale de la coltul strazii” un
    reportaj despre evaziunea fiscala practicata de casele de schimb
    valutar si care continua, in ciuda amenzilor de 100.000 euro
    primite numai in acest an de aceste institutii. Centura de ocolire
    a Constantei este un proiect in valoare de aproximativ 437,8
    milioane lei si care ar fi trebuit sa fie gata pana in 2011, insa
    starea vremii si sapaturile arheologice din zona intarzie
    lucrarile.

    SIF Moldova a devenit unul dintre principalii
    actionari ai Bursei    , alaturi de Erste si Templeton, scrie
    Ziarul Financiar: societatea a ajuns sa detina un pachet de
    circa 4,5% din capitalul BVB in urma unor achizitii facute in
    octombrie si nu exclude cresterea participatiei in perioada
    urmatoare. Despre dificultatile vietii de fermier, in reportajul
    “Viata la tara: cum se fac afacerile cu lapte intr-o ferma de
    familie care are grija de 200 de vaci”.

  • Revista presei economice din Romania

    Companiile straine au taiat din cheltuielile de cazare ale expatilor in
    Romania, astfel incat acestia au la dispozitie lunar cel mult 1.600
    de euro pentru apartamentele cu 2-3 camere, cu 10-15% mai putin
    fata de anul trecut, informeaza Gandul. “Am salvat leul prin
    taierea salariilor”, sustine deputatul Varujan Pambuccian, convins
    ca anul trecut “am plecat pe o cale gresita cand am ales, intre o
    abordare economica si una monetarista, una monetarista”.

    Daca nici salariile bugetarilor si nici cele din sectorul privat nu
    vor creste la anul, atunci sansele de a creste consumul sunt foarte
    mici sau chiar zero, afirma Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, citat
    de Evenimentul Zilei. Inregistrarea firmelor va fi
    simplificata, iar costurile de publicitate vor fi reduse, potrivit
    unui proiect de lege initiat de Ministerul Justitiei care prevede
    ca procedura de inregistrare sa fie unitara pentru toate
    categoriile de persoane fizice si juridice.

    Adevarul cauta sa afle cine sunt vinovatii pentru amenda de peste 41 de milioane de euro aplicata
    Romaniei de UE     pentru folosirea incorecta a fondurilor europene
    pentru agricultura, insa autoritatile dau din colt in colt si spun
    ca vina e ori a predecesorilor, ori a sistemului. Pentru ca
    fotbalul este atat de popular in Romania, amenajarea unui teren
    sintetic a devenit in numai cativa ani o afacere extrem de
    profitabila.

    Frunza de la brandul turistic al Romaniei este
    un succes, sustine ministrul Elena Udrea, care se declara
    nemultumita, potrivit Romaniei Libere, de “barajul mediatic”
    care o impiedica sa arate cate lucruri bune se fac in Ministerul
    Turismului. Energia eoliana este bazata pe o tehnologie care nu a
    atins inca maturitatea si care, din acest motiv, nu poate
    supravietui decat din subventii de stat, declara omul de afaceri
    Dinu Patriciu.

    Copiii sunt noua tinta a instructorilor de schi si a proprietarilor
    de pensiuni montane, care organizeaza iarna aceasta tabere de schi la tarife incepand de la 318
    euro pe saptamana, anunta Ziarul Financiar. Fondul
    Proprietatea a ajuns sa fie “listat” pe internet, la Viena sau
    Frankfurt, numai la Bursa nu, creand o oportunitate de castig
    pentru entitati fara nicio legatura cu procesul de despagubire a
    fostilor proprietari.

  • Pe cine mai salveaza exporturile de grau?

    Vestile bune au ocolit agricultura ani in sir, iar 2010 se
    incadreaza in aceeasi linie. Ploile prea multe sau prea putine,
    inundatiile sau canicula, plata cu intarziere a subventiilor
    agricole sau anularea unor ajutoare cum sunt cele pentru
    ingrasaminte sunt doar cateva din problemele cu care se confrunta
    agricultura.


    Din productia totala a ultimului an, de 5,7 milioane de tone,
    fermierii au vandut pana acum la export 1,2 milioane de tone de
    grau si au incasat 200 de milioane de euro. Chiar daca recolta din
    acest an este mai mare cu 10% fata de anul trecut (5,2 milioane de
    tone), este departe de a fi una dintre cele mai bune – pentru
    comparatie, acum doi ani era de 7,2 milioane de tone. Fermierii
    romani au preferat sa exporte deja din recolta pentru ca pretul
    graului pe pietele internationale a explodat in august, ajungand
    chiar si la 200 de euro pe tona, aproape dublu fata de pretul
    practicat cu cateva luni mai devreme. Cauza, cum stim, a fost
    seceta care a compromis recoltele din Rusia (ce produce 9% din
    graul consumat la nivel mondial) si Ucraina.


    E putin, e mult? Foarte putin, raportat la volumul de importuri
    de alimente pe credit, raspunde Ioan Niculae, presedintele
    InterAgro si unul dintre cei mai mari proprietari de teren din
    tara. “Romania nu vrea decat sa importe, bani pe care va trebui la
    un moment dat sa-i dea inapoi si nu se stie de unde”, spune
    Niculae, ce completeaza ca, in raport cu potentialul agricol,
    inclusiv marii latifundiari practica o agricultura tot in sistem de
    subzistenta, nu de performanta.


    Niculae, care are 50.000 de hectare de teren si o voce foarte
    sonora cand e vorba sa critice politicile statului in domeniu
    (declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in agricultura e nevoie
    de investitii masive si de o strategie, dar “toate guvernele din
    ultimii 20 de ani nu au facut decat sa distruga domeniul”), este un
    exponent al fermierilor puternici, asa cum sunt si Mihai Anghel,
    Culita Tarata, Adrian Porumboiu sau Stefan Poienaru. Impreuna, cei
    cinci controleaza aproape o zecime din suprafata de aproape 7
    milioane de hectare de teren cultivat din tara.

    Agricultorii si-au vazut anul trecut afacerile scazand
    vertiginos, cu procente cuprinse intre 10 si 70%, iar la inceputul
    acestui an, conformarea la reglementarile UE a dus la sistarea
    ajutoarelor de stat. “Taierea subventiilor este o crima pentru tot
    poporul roman, nu doar pentru agricultura”, repeta Ioan Niculae.
    Situatia este insa cu adevarat tragica in cazul celor aproape un
    milion de fermieri care practica agricultura de subzistenta in
    sensul propriu al cuvantului, avand proprietati mici, majoritatea
    lucrate ineficient.

    Productivitatea fermierilor romani este slaba fata de alte tari:
    productia medie la hectar la grau se plaseaza la 2.500 de kg, de
    peste trei ori mai putin decat in Olanda, de pilda. Iar la nivelul
    intregii tari sunt 1,1 milioane de proprietari de teren care detin
    9,65 milioane de hectare de teren arabil, foarte fragmentat. In
    aceste conditii, “nu exista nicio sansa de crestere a productiei
    din agricultura, nici calitativ (spre exemplu, grau corespunzator
    pentru panificatie) si nici cantitativ”, declara profesorul Ioan
    Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si
    Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti.

    In opinia lui, cea mai mare problema actuala este lipsa
    parghiilor care ar putea determina cresterea suprafetelor agricole.
    Odata cu sistarea ajutoarelor de stat a fost suspendata si primirea
    de noi cereri pentru sistemul rentei viagere, cu remuneratii
    oferite proprietarilor de teren incapabili sa-si lucreze singuri
    pamantul – 100 de euro la hectar pentru cei care acceptau sa vanda
    si 50 de euro pentru cei ce dadeau terenul in arenda. Alecu
    apreciaza ca aceste stimulente erau oricum insuficiente,
    considerand ca, abia la o retributie de 350 de euro pe hectar,
    proprietarii ar fi stimulati sa sustina comasarea terenurilor.

  • Ce zic taranii care vin in Obor sa vanda in primul mall al rosiilor si gogosarilor

    Imaginea din fata gurii de metrou Obor nu da niciun moment
    impresia ca la doar cateva sute de metri fostul bazar in care a
    fost transformata piata cartierului a disparut, locul sau fiind
    luat de o cladire care seamana mai degraba a mall decat a spatiu
    destinat comercializarii legumelor si fructelor.

    La fiecare pas sunt amplasate “tarabe mobile” pentru reparat
    fermoare, printre care se plimba comerciantii de tigari si
    telefoane la negru. In fata pietei Obor insa, tarabele pline de
    CD-uri piratate, carcase de telefon, bidoane de plastic sau papuci
    de casa au fost inlocuite de dubele producatorilor de zarzavaturi,
    puse in linie intr-o parcare proaspat marcata.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Romania ar putea fi nevoita sa importe grau in 2011, cu un pret mai mare decat a exportat

    El a adaugat ca Romania are contractate pentru export in acest
    an 1,7 milioane tone de grau, la un pret care variaza intre 190 si
    210 euro pe tona, si ar putea importa 600.000-700.000 tone, pentru
    care va plati pana la 250 euro pe tona.”Faptul ca am exportat
    foarte mult in acest an ne va face sa si importam. Chiar daca nu
    vor fi cantitati mari, vor fi importuri de imbunatatire a
    calitatii, astfel incat graul sa fie bun de panificatie. (…) Asta
    e, comertul e liber!”, a explicat Radulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro