Tag: reusita

  • “Micuţa Picasso” din Vaslui: la 11 ani vindea tablouri cu 100.000 de dolari

    Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.

    Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”

    La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.

    Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.

    În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.

  • Ce sfaturi are tânăra care s-a pensionat la 28 de ani cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Ce sfaturi are tânăra de 28 de ani care s-a pensionat cu 2 milioane de dolari în bancă. Cum poţi reuşi şi tu

    După ce a petrecut şapte ani în sectorul financiar, ajungând să ocupe o poziţie de senior în cadrul firmei sale, Livingston a strâns economii de 2 milioane de dolari. 40% din această sumă provine din investiţii, iar 60% din economii.

    “Dacă nu eşti nevoit să munceşti pentru bani atunci poţi face orice”, a spus ea pentru Business Insider. 

    Totul însă nu a început de la zero, Livingston obţinând un job foarte bun încă de la absolvirea facultăţii (100.000 de dolari pe an). Totuşi ea nu şi-a cheltuit banii pe lucruri de care nu avea nevoie. Chiar şi când salariul a început să crească ea tot nu a cedat tentaţiilor şi a trăit frugal, cheltuind banii doar atunci când era nevoie . Totuşi New York nu este un oraş deloc ieftin

    Cum a reuşit? Sfaturile tinerei:

    1. Identifică cum se fac cele mai mari cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli ale americanilor sunt: chiria, transportul şi mâncarea. Deşi salariu îi permitea, Livingston a ales să locuiască într-un apartament unde chiria era de 1050 de dolari (destul de ieftin pentru New York). “Ştiu că alte persoane de vârsta mea plătesc cu 400-600 de dolari mai mult decât mine. Asta înseamnă economii de 7000 de dolari pe an”, a mărturisit el.

    2. Cumpără mobilă second hand

    “Pentru că sunt foarte mulţi oameni în New York care se mută foarte des există multă mobilă care nu este mai veche de 1 an de zile pe piaţă”, spune ea. Livingston a cumpărat multă mobilă prin Craiglist, care au reduceri şi de 50% faţă de preţul din magazin. “Dacă nu îţi place sau nu-l foloseşti poţi să-l vinzi iar foarte repede”.

    3. Profită de densitatea oraşului

    Există foarte multe magazine, cafenele, baruri pe fiecare stradă din New York şi nu trebuie să ieşi în oraş la cele mai scumpe localuri, ci poţi găsi unele ieftine. Tot ce trebuie să faci este puţină cercetare.

    4. Gândeşte-te la fiecare achiziţie în termeni de cost pe oră

    Sfatul numărul unu al lui Livingston este să te gândeşti la preţ în termeni de cost pe oră sau cât timp trebuie să munceşti pentru a achiziţiona produsul respectiv. “Dacă te gândeşti la cât de mult câştigi şi împarţi suma la numărul de ore lucrate obţii o sumă concretă”.

    Să spunem că într-o oră câştigi 20 de dolari. Asta înseamnă că pentru un iPhone de 700 de dolari ai avea nevoie de 35 de ore de muncă. 100 de dolari pentru o ieşire în oraş, 5 ore de muncă. O bluză de 40 de dolari, 2 ore de muncă. Aşadar, puneţi întrebarea: Merită?

    “Trebuie să realizezi că nu contează doar câţi bani economiseşti, ci este nevoie să faci ca banii să lucreze pentru tine”, spune ea. Dacă renunţi la cafeaua de 5 dolari de la colţ asta înseamnă o economie de 1825 de dolari într-un an pe care ai putea obţine dobândă într-un cont. “Dacă ţii bani timp de 10 ani într-un cont cu o dobândă de 8% asta înseamnă peste 33.000 de dolari”

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Schimbare MAJORĂ la o aplicaţie de mobil pe care majoritatea o folosim zilnic. Anunţul a fost făcut recent de Google

    Compania a dezvăluit o serie de modificări şi îmbunătăţiri aduse Maps: utilizatorii pot acum să distribuie locaţia în care se află prietenilor în timp real. Este o facilitate simplă, pe care alte aplicaţii precum WhatsApp o au deja, iar asta ne face să ne întrebăm de ce compania condusă de Larry Page şi Sergey Brin nu au implementat-o mai repede.

    În 2009, atunci când smartphone-urile nu deveniseră un bun de larg consum, Google a introdus o aplicaţie numită Latitude. Potrivit prezentării, Latitude ar fi trebuit să permită distribuirea locaţiei prietenilor sau altor contacte; cu alte cuvinte, Latitude ar fi trebuit să facă exact ce va face Maps de acum înainte.

    Cei de la Business Insider au prezentat, în paralel, o imagine a Latitude şi una a Google Maps.

    Iată cum arată opţiunea prezentată în 2009

    şi cum arată astăzi Maps

  • Pariul pe gaming

    Deşi perifericele, după cum le spune şi numele, se află la periferia nevoilor unui utilizator obişnuit, există un segment de oameni care investesc şi caută calitatea cea mai bună în astfel de produse. Unul dintre factorii de creştere ai companiei producătoare de componente pentru PC-uri cu origini elveţiene Logitech România îl reprezintă segmentul de gaming care cunoaşte o ascensiune atât la nivel global, cât şi local. Din 2013 până în prezent piaţa perifericelor de gaming din Europa s-a mărit de cinci ori, potrivit lui Alexandru Mazilu. Piaţa locală de echipamente periferice pentru gaming incluzând zona de mouse-uri, tastaturi, camere web şi căşti, este estimată de el la peste 8 milioane de euro, pe când piaţa totală de periferice ajunge la 20 de milioane de euro în ţara noastră.

    Segmentul de gaming este cel care susţine în prezent piaţa de desktopuri, dar şi pe cea de componente şi periferice pentru calculator, datorită noilor jocuri video care împing grafica într-o zonă realistă şi necesită o putere de procesare mai mare. Computerele şi jocurile video vin însoţite de o serie de „accesorii“ – de la mouse-uri, tastaturi şi căşti, dar şi scaune speciale.

    Un alt element al gamingului care contribuie pozitiv la dezvoltarea domeniului este sportul electronic ce a câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor.Potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. Producătorii de accesorii au înţeles acest lucru şi creează produse din ce în ce mai performante şi cu tot felul de caracteristici pentru a atrage consumatorii. „Mouse-ul este extrem de important pentru gaming. Gamerul înţelege că lucrurile nu costă puţin dacă vrei performanţă. Îţi iei adidaşii lui Messi şi speri să joci ca el. Nu o să joci ca Messi, dar măcar ai adidaşii lui şi speri că dacă te antrenezi o să fii mai bun. Cam aşa e şi în gaming”, explică Alexandru Mazilu, care adaugă că sportul electronic a ajutat să crească vânzările de echipamente de PC, „însă este greu de spus concret cu cât”. Asta atât din cauza faptului că este greu de corelat performanţa unei echipe cu creşterea vânzărilor de periferice, dar şi din cauza faptului că în România sportul electronic nu este dezvoltat. „Piaţa de eSports din România se caută. Acum este foarte haotică. Am avut o experienţă frumoasă cu Dreamhack (eveniment internaţional de sport electronic – n.red), au fost evenimente de eSports spectaculoase pentru România, dar acum am rămas doar cu Comicon (convenţia iubitorilor de benzi desenate – n.red.)” este de părere Mazilu.

    El mai spune că este nevoie de o consolidare a acestei pieţe deoarece ţara este mare, are potenţial şi poate fi un punct principal în regiune în această privinţă. „Am vorbit cu mai mulţi vendori despre cum am putea ajuta eSports şi cum am putea investi împreună pentru a se concretiza ceva palpabil. Acum ai 100 de echipe, 10 mai mari, care nu ştiu să comunice, n-au resurse, nu ştiu să se vândă. În condiţiile în care echipele de afară au staff, au PR”. În acest sens, Logitech a decis să sponsorizeze o echipă locală, dar şi una din Bulgaria.

    Pentru un gamer, mouse-ul este la fel de important ca arma pentru un soldat. „Mouse-ul este esenţial, mai ales în jocuri first person shooter (FPS). Acolo jucătorii profesionişti, cu zeci de mii de ore la activ, simt diferenţa între 3.000 şi 4.000 de dpi (puncte pe inchi), între una şi două milisecunde”, spune Mazilu, care exemplifică faptul că mouse‑urile wireless au devenit la fel de performante ca şi cele cu fir, deşi nu toţi sunt convinşi, gamerii uitându-se cu reticenţă la astfel de produse.  „Mouse-ul cu fir, chiar şi cu suport de ţinut firele, se poate agăţa şi dacă o face atunci când eşti pe cale să dai «headshot-ul» vieţii tale cu care câştigai meciul, atunci e ultrafrustrant. Ducem o luptă să convingem jucătorii“, explică Mazilu, care mai spune că tehnologia wireless a ajuns într-un punct în care „firul nu mai este relevant”.

    Revenind la referinţa din deschiderea articolului, Mazilu spune că în dezvoltarea unor astfel de produse este „multă muncă în spate şi ingineri cu salarii mari”. Dezvoltarea produsului variază în funcţie de platforma pe care este construit. Dacă începi de la zero, atunci realizarea poate dura câţiva ani, în schimb dacă se aduc îmbunătăţiri unei versiuni anterioare, atunci un produs poate apărea pe piaţă în câteva luni. „O medie de dezvoltare ar fi între şase luni, si un an. Acum este şi foarte mult software în spatele produsului. Au început să fie la fel de important şi hardware-ul, şi software-ul”, adaugă şeful Logitech România.

  • Cum a reuşit acest om să păcăleasă autorităţile să-i dea bani. Cu sumele primite a plecat în vacanţe în jurul lumii

    Stephen Astbury are 32 de ani şi a solicitat ajutoare în bani organizaţiilor care susţin persoanele care nu pot să lucreze din motive obiective, pretinzând că nu poate să lucreze din cauza unei tulburări de personalitate şi a depresiei.

    Tatăl a cinci copii a fost condamnat după ce acesta a început să posteze fotgrafii pe Facebook din vacanţele sale în jurul lumii. Astbury a pozat în faţa turnului Eiffel, făcând snorkelling şi chiar şi cu papagali, în vacanţe exotice; în timp ce pretindea că nu este potrivit pentru muncă.

    Ulterior, cei care i-au cercetat cazul au văzut că Astbury câştiga şi un salariu lucrând în construcţii, dar avea şi câştiguri din vânzarea de fier vechi.

    Astbury şi-a recunoscut frauda, dar a reuşit să scape din închisoare după ce a povestit că a reuşit să supravieţuiască dintr-un accident mortal. Potrivit avocatului său, exista un risc de 90% să-şi fi pierdut viaţa în respectivul accident.

    Potrivit procurorului care i-a anchetat cazul, valoarea fraudei în care a fost implicat a ajuns la peste 15.000 de lire sterline. Astbury a primit o pedeapsă de 32 de săptămâni care a fost suspendată pentru 12 luni.

     

  • Cum a reuşit acest om să păcăleasă autorităţile să-i dea bani. Cu sumele primite a plecat în vacanţe în jurul lumii

    Stephen Astbury are 32 de ani şi a solicitat ajutoare în bani organizaţiilor care susţin persoanele care nu pot să lucreze din motive obiective, pretinzând că nu poate să lucreze din cauza unei tulburări de personalitate şi a depresiei.

    Tatăl a cinci copii a fost condamnat după ce acesta a început să posteze fotgrafii pe Facebook din vacanţele sale în jurul lumii. Astbury a pozat în faţa turnului Eiffel, făcând snorkelling şi chiar şi cu papagali, în vacanţe exotice; în timp ce pretindea că nu este potrivit pentru muncă.

    Ulterior, cei care i-au cercetat cazul au văzut că Astbury câştiga şi un salariu lucrând în construcţii, dar avea şi câştiguri din vânzarea de fier vechi.

    Astbury şi-a recunoscut frauda, dar a reuşit să scape din închisoare după ce a povestit că a reuşit să supravieţuiască dintr-un accident mortal. Potrivit avocatului său, exista un risc de 90% să-şi fi pierdut viaţa în respectivul accident.

    Potrivit procurorului care i-a anchetat cazul, valoarea fraudei în care a fost implicat a ajuns la peste 15.000 de lire sterline. Astbury a primit o pedeapsă de 32 de săptămâni care a fost suspendată pentru 12 luni.

     

  • Descoperire uimitoare a acceleratorului de particule de la CERN: un sistem nemaivăzut de cinci particule

    Cu ajutorul acceleratorului de particule ”Large Hadron Collider” (LHC), cercetătorii au reuşit să observe fenomene inedite. Unul din aceste fenomene este reprezentat de o nouă descoperire: cinci particule, sau faze, într-o singură observaţi.

    Descoperirea unei singure faze a materiei este în sine excepţională, drept urmare această descoperire a depăşit orice aşteptare.

    Vezi aici escoperirea uimitoare a acceleratorului de particule de la CERN. Ce poate face sistemul nemaivăzut de cinci particule

  • Cum a reuşit o femeie să clădească un imperiu pornind de la o idee simplă

    Mamă de succes, lider de opinie în e-commerce, designer şi star de televiziune – Vivy Yusof le-a reuşit pe toate. Ea este imaginea Fashion Valet, un site de modă lansat în 2010 alături de prietenul ei, care i-a devenit între timp soţ.

    Vivy Yusof spune că spiritul ei antreprenorial vine încă din timpul şcolii, atunci când scria cărţi şi plătea diverşi artişti să îi realizeze ilustraţiile, ştiind că astfel valoarea volumului se va dubla.

    Ideea de a lansa Fashion Valet i-a venit în timp ce conducea dintr-un magazin în altul – cum ar fi dacă ai putea cumpăra orice produs, indiferent de producător, de pe un singur site?

    A luat legătura cu mai mulţi designeri, încercând să-i convingă să realizeze produse pentru Fashion Valet, dar aceştia au fost reticenţi. “Erau destul de sceptici la început, pentru că era vorba de un concept relativ nou”, povesteşte Yusof. Dar a perseverat şi a reuşit, cu o investiţie de doar 25.000 de dolari, să atragă 10 designeri. Un singur element lipsea: clienţii. Soluţia a venit de pe blogul femeii, care câteva mii de cititori. “Au fost singurii mei clienţi atunci când au început”, spune femeia. “Cred că unii dintre ei au cumpărat produse doar pentru a-şi arăta susţinerea.”

    Astăzi, Fashion Valet numără 500 de branduri şi sute de angajaţi, având birouri în Kuala Lumpur, Singapore şi Jakarta.