BusinessMagazin

Tag: raport

  • Corupţia prejudiciază economia europeană cu aproape 120 de miliarde de euro pe an

     “Corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în statul de drept, ea provoacă pagube economiei europene şi privează puterile publice de venituri fiscale de care acestea au o nevoie acută”, a subliniat, citat într-un comunicat, comisarul european însărcinat cu Afaceri Interne Cecilia Malmström.

    “Statele membre au făcut mult, în decursul ultimilor ani, în lupta împotriva corupţiei, dar raportul publicat astăzi (luni) arată că aceste eforturi sunt departe de a fi suficiente”, subliniază ea.

    Raportul, primul de acest tip, nu stabileşte un clasament al ţărilor europene în domeniul corupţiei, ci relevă principalele lacune observate în lupta împotriva corupţiei la nivel european.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport CE: Alocarea fondurilor publice din România este afectată de conflicte de interese şi favoritism

     “Modificările frecvente şi lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituţiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părţile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puţin, confuzie în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al legislaţiei în materie de achiziţii publice în cazul întreprinderilor deţinute sau controlate de stat”, se arată în raport.

    Totodată, Comisia Europeană atrage atenţia asupra faptului că utilizarea la nivel naţional a procedurii negociate fără publicarea unui anunţ de participare la licitaţie este cu mult peste media UE: 15% faţă de 5%.

    CE recomandă îmbunătăţirea “consecvenţei hotărârilor pronunţate de instanţe şi de organismele de soluţionare a căilor de atac”.

    Potrivit Executivului, “conflictele de interese şi favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea şi cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât şi la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire şi control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive”. Experţii europeni consideră că rata detectării şi notificării conflictelor de interese de către autorităţile responsabile de achiziţiile publice este “destul de scăzută” în comparaţie cu amploarea riscurilor reale legate de acest aspect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport CE: Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România

     Documentul remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost “inconsistentă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile mari ale energiei vor afecta competitivitatea Europei în raport cu SUA cel puţin 20 de ani

     Europa va pierde o treime din cota deţinută pe piaţa exporturilor de energie, în următoarele două decenii, din cauza faptului că preţurile energiei se vor menţine cu încăpăţânare peste nivelul celor din SUA, anticipează AIE.

    Estimările AIE vor amplifica probabil opiniile potrivit cărora politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice face rău producătorilor din regiune, potrivit Financial Times.

    O serie de state europene subvenţionează energia regenerabilă, renunţă la energia nucleară şi se opun explorării zăcămintelor de şist care a relansat producţia de hidrocarburi în SUA. Aceste politici au provocat nemulţumire în rândul liderilor industriei energetice europene, care afirmă că sunt reţeta pentru un dezastru concurenţial.

    Economistul şef al AIE, Fatih Birol, a spus că politicile de mediu nu au urcat, singure, costul energiei, dar decalajul între preţurile din UE şi cele din SUA va dura mai mult decât au anticipat unii analişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă CSAT duminică pe tema accidentului aviatic din Apuseni

    Preşedintele Traian Băsescu a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării duminică, la ora 16.00, ca urmare a solicitării a cinci membri ai CSAT primită în 24 ianuarie de convocare a Consiliului, informează Preşedinţia.

    Ordinea de zi a şedintei CSAT cuprinde Raportul privind gestionarea de către autorităţile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare, a evenimentului de aviaţie din data de 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de premier, precum şi Raportul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale privind activităţile desfăşurate conform legilor, metodologiilor şi procedurilor interinstituţionale existente în legătură cu evenimentul aviatic din data de 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele financiare ale reginei Marii Britanii au ajuns la un minim istoric

     Consilierii nu au reuşit să controleze finanţele, în timp ce palatele regale “se prăbuşesc”, se arată în raportul întocmit de o comisie a Camerei Comunelor din parlamentul de la Londra.

    Cheltuielile au depăşit în asemenea măsură veniturile încât rezervele au scăzut de la 35 de milioane de lire în 2001 la doar 1 milion de lire în prezent, au afirmat membrii comisiei, citaţi de cotidianul The Telegraph.

    Trezoreria britanică trebuie să preia controlul şi să ajute la protejarea palatelor “de noi distrugeri şi deteriorări”, notează parlamentarii.

    “Considerăm că Trezoreria are datoria de a fi implicată activ în supravegherea planurilor şi managementului financiar al Casei Regale, dar nu făcut acest lucru”, a declarat Margaret Hodge, preşedinte al comisiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plăţile mobile reprezintă viitorul tranzacţiilor financiare

    Studiul defineşte plata mobilă ca având loc atunci când un aparat conectat la Internet este folosit pentru a facilita o tranzacţie care în mod normal ar fi necesitat un card bancar sau bani în formă concretă. Tranzacţiile mobile includ atât plăţile mobile cât şi alte categorii precum comerţul online realizat cu ajutorul aplicaţiilor.

    Conform datelor prezentate, tranzacţiile mobile au reprezentat în 2013, la nivel global, 4% din totalul plăţilor efectuate cu cardul. Deşi cifra nu este foarte ridicată, realizatorii studiului evidenţiază faptul că rata de creştere a tranzacţiilor mobile a fost de peste 110% în Statele Unite.

    Concluziile studiului sunt că în următorii ani piaţa celor care oferă servicii de plăţi mobile se va stabiliza prin achiziţii succesive, astfel încât doar unul sau doi jucători vor mai oferi astfel de facilităţi.

  • Campionatul codaşilor UE: România contra Bulgaria

    Autorii raportului remarcă accelerarea judecării cazurilor de mare corupţie şi armonizarea practicii judiciare prin noile Coduri, nu fără a adăuga însă că există obstacole în combaterea corupţiei la nivel înalt, manifestate inclusiv prin “declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoane condamnate pentru acte de corupţie” şi prin aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii care demisionează din posturi.

    Raportul menţionează încercarea de modificare a Codului penal în favoarea parlamentarilor şi a înalţilor demnitari, precum şi faptul că ANI s-a confruntat cu “atacuri care au părut să coincidă cu cazurile deschise împotriva unor înalţi reprezentanţi politici”. Iarăşi cum era de aşteptat, opoziţia a atribuit toate aspectele pozitive din raport guvernării PDL şi toate eşecurile – guvernării USL, în timp ce premierul Ponta şi ministrul justiţiei au apreciat că raportul este net pozitiv, ba chiar mai bun decât cel de anul trecut.

    Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE, a declarat că monitorizarea României şi a Bulgariei prin MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) va continua atât timp cât va fi necesar până ce ambele ţări vor îndeplini angajamentele asumate cu ocazia aderării la UE. România şi Bulgaria sunt singurele ţări aflate încă sub incidenţa monitorizării speciale a Comisiei Europene în privinţa reformelor din justiţie şi a luptei anticorupţie, iar în cazul Bulgariei şi sub aspectul luptei contra crimei organizate.

    Faţă de Bulgaria, România stă din nou mult mai bine, având în vedere că raportul MCV privind ţara vecină critică dur Sofia pentru lipsa de progrese în combaterea corupţiei şi a crimei organizate, remarcând că sunt foarte puţine cazuri de soluţionare în justiţie a unor astfel de dosare şi că reforma codului penal din decembrie a fost făcută în grabă şi netransparent, spre a-i proteja pe politicieni de acuzaţii de corupţie. “De la raportul din iulie 2012, Bulgaria a făcut câţiva paşi înainte, însă progresul de ansamblu este încă insuficient şi rămâne fragil”, a spus Mark Gray.

  • Piaţa românească de artă ajunge la 15 mil. de euro, al cincilea an consecutiv de creştere

    2013 a oferit un nou record absolut pentru piaţa românească de artă: opera “Două fete” de Ştefan Luchian a fost adjudecată pentru suma de 300.000 euro. Dacă la vârful ofertei competiţia este de regulă limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului sec. XIX şi începutului sec. XX, precum şi moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă încă îi face cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă.


    Vedeta neaşteptată a pieţei de artă în 2013 a fost arta contemporană, cu vânzări în licitaţiile naţionale de artă cu 10% mai mari decât în 2012 (circa 1,4 milioane euro). Dar în ciuda creşterilor semnificative în ultimii 3 ani, piaţa de artă contemporană românească este încă în proces de treptată cunoaştere şi apreciere, departe de potenţialul atins de Polonia, Rusia, Ucraina sau Turcia.


    În pofida rezultatelor, piaţa de artă românească se află într-un stadiu încă emergent, departe de probabilul său potenţial, spune Artmark. În prezent piaţa numără circa 4-5 mii de clienţi regulaţi şi ocazionali, specialiştii apreciind că potenţialul pieţei româneşti este situat undeva în jur de 150 – 200 mii de cumpărători.


    Dacă în 2008, piaţa de artă din România a cunoscut prima vânzare într-o licitaţie publică de peste 100.000 euro pentru opera “Fată în roz” de Nicolae Tonitza, în 2011 în cadrul licitaţiilor Artmark de primăvară am asistat la primele tranzacţii de peste 200.000 euro pentru opere de Nicolae Grigorescu, pentru ca pragul de 300.000 euro să fie depăşit în 2013 de un al treilea mare maestru al artei româneşti, Ştefan Luchian. “Extrapolând acest trend, ne aşteptăm ca într-o perioadă 2-5 ani să se ajungă la preţul de adjudecare de peste jumătate de milion de euro pentru capodopere ale patrimoniului naţional”, spune Artmark. Deşi creşterile ultimilor ani sunt concentrate şi susţinute, în comparaţie cu ţările din regiune transpare caracterul încă emergent al pieţei de artă din România, unde opere ale artiştilor consacraţi se mai pot achiziţiona sub pragul de 1.000 de euro.


    În top 10 tranzacţii în piaţa de artă din România în 2013, a căror sumă totală se ridică la 1.237.000 euro (cu 8% mai mult decât valoarea totală a top 10 tranzacţii în 2012), pe lângă marii maeştri – veteranii recordurilor în piaţa de artă românească – Grigorescu, Andreescu, Luchian şi Tonitza, care ocupă fiecare mai multe poziţii în top, se regăseşte pentru prima dată avangardistul Victor Brauner, cu opera “Poetul Geo Bogza arată capului său peisajul cu sonde”. Tabloul a fost adjudecat cu 120.000 euro la licitaţia Artmark din februarie 2013. Dacă la vârful ofertei competiţia este limitată, cele mai spectaculoase creşteri în sistemul licitaţiilor sunt obţinute de clasicii sfârşitului de sec. XIX şi începutului de sec. XX, precum şi de moderniştii consacraţi ai picturii interbelice, a căror accesibilitate relativă îi face încă cei mai căutaţi în rândul cumpărătorilor de artă. Pentru a oferi câteva exemple: pictura “Ţigăncuşă” de Octav Băncilă a fost adjudecată în Licitaţia Artmark de Artă Importantă cu 23.000 euro (pe fundalul unei estimări a specialiştilor casei de 2.000-3.000 euro), Frederick Storck cu sculptura “Pierrot”, adjudecată după 27 paşi de licitare la 12.000 euro (de 3 ori valoarea maximă estimată, record absolut de artist), sau “Veneţiana” de Theodor Aman, adjudecată după 18 paşi de licitare pentru 42.500 euro (faţă de o estimare de 15.000 – 25.000 euro record absolut de artist).


    Interesul crescut al publicului pentru acest segment de piaţă, artişti consacraţi cu lucrări relativ accesibile, este reflectat şi de evoluţia artiştilor captată de Indexul Pieţei Româneşti de Artă, parte dintre aceşti artişti cunoscând un randament extrem de atractiv în 2013: Lucian Grigorescu (plus 38.82%), Merica Râmniceanu (plus 26.59%), Rudolf Negely (plus 58.56%), Constion (plus 55.62%), Constantin Isachie Popescu (plus 56.79%), George Catargi (plus 29.32%).


    Cele mai multe recorduri de autor din piaţa licitaţiilor de artă din România s-au obţinut însă în segmentul de artă contemporană. Printre cele mai spectaculoase recorduri în acest segment sunt: Andrei Cădere – Spring in Wonderland, adjudecat pentru 22.000 euro, în ciuda estimării Casei de 4.000-6.000 euro, sau Gili Mocanu – Untitled, adjudecat pentru 11.000 euro, pe fundalul unei estimări de doar 900-1.500 euro. Alte recorduri ale artiştilor contemporani îi includ pe: Alin Gheorghiu (12.000 euro, faţă de recordul anterior de 7.561 euro la Galeria Numismatică, în septembrie 2008), Viorel Mărginean (9.500 euro faţă de recordul anterior de 8.000 euro în 2010), Alexandru Rădvan (4.240 euro), Victor Man (14.000 euro, la premiera sa în licitaţii în România cu o lucrare de mici dimensiuni, 33×25 cm), Natalia Dumitresco (7.000 euro, faţă de recordul anterior de 3.500 euro în 2012).

  • Giganţii IT din Statele Unite au dominat titlurile din media în 2013

    Pe primul loc se situează compania Google, cu peste 123.000 de menţiuni, urmată de Apple (120.000) şi Microsoft (84.000). Pe listă se mai află constructorul de avioane Boeing, instituţiile financiare Bank of America, Goldman Sachs, Deutsche Bank sau Citigroup precum şi gigantul petrolier British Petroleum.

    Analiza acoperă perioada ianuarie-decembrie 2013 şi se bazează pe publicaţii în limba engleză.