BusinessMagazin

Tag: probleme

  • Mentalitatea viermişorului din balegă

    Sincer, nu încerc sentimente prea confortabile faţă de faptul că România nu este socotită o ţară „bună“ de refugiaţi, deşi am văzut destui explicători care foloseau acest argument şi alţi destui inşi care jubilau din această cauză; Este aici o mentalitate asemănătoare cu aceea a viermişorului dintr-un banc, care trăia într-o balegă, dar care era mulţumit aşa şi nu aspira deloc la un măr.

    Într-un film oarecare, realizat în 2006 de un cineast italian, un personaj, specialist în probleme islamice, îl invocă pe Ernest Renan, un expert real în problemele Orientului Mijlociu, care a trăit la sfârşit de secol XIX, dar care a spus nişte lucruri cât se poate de valabile în plin secol XXI: „Musulmanii sunt primele victime ale Islamului. A-i elibera de propria religie este cel mai bun serviciu pe care Occidentul li-l poate face“. Are această frază o încărcătură mult mai adâncă decât pare, şi nu cred că este o negare a principiilor religiei islamice, ci a modului în care unii oameni înţeleg să folosescă şi să aplice aceste principii.

    Înainte de a comenta, priviţi câteva numere: peste cinci ani, în 2020, cele mai mari 15 economii ale lumii, responsabile pentru 70% din PIB mondial şi cu ramificaţii incalculabile în consumul, comerţul şi economia planetei, vor începe să înregistreze oarecare deficite pe piaţa forţei de muncă; la prima vedere nu pare prea grav, doar Germania, Rusia, Brazilia şi Coreea de Sud, cu minusuri cuprinse între 4 şi 7 procente. Unele par a sta chiar bine, Spania, de exemplu, cu un surplus de 16% pe piaţa forţei de muncă, sau SUA, cu 10%. Ceea ce înseamnă competiţie, adică e de bine.

    În 2030, situaţia se va schimba dramatic, pentru că nicio ţară din cele 15 mari economii nu va mai avea surplus, trei dintre ele vor fi cumva la limită, iar 12 vor avea deficite pe piaţa muncii, unele incredibile:  minus 23% în Germania, minus 24% în Rusia, minus 33% în Brazilia, minus 11% în Canada şi minus 26% în Coreea de Sud. China va culege şi ea roadele politicii „un copil pe familie“, iar alte naţii – Franţa, Italia, Spania, sau Japonia – vor înregistra deficite de 1 până la 5 procente. Scenariul îi aparţine lui Rainer Strack, senior partner şi managing director la Boston Consulting Group, şi este cât se poate de plauzibil, date fiind evoluţiile demografice de până acum.
    Un amănunt: totul se va petrece într-o lume în care populaţia urmează să crească de la 7,3 miliarde de oameni în prezent la 8,4 miliarde în acelaşi 2030.

    Unii se vor întreba care va fi situaţia la noi; în acea perioadă va ieşi la pensie prima cohortă de decreţei, natalitatea este pe o tendinţă clară de scădere, iar raportul de pensionari la lucrători, acum unu la unu, nu are altă cale decât în jos, cel puţin în baza evoluţiilor de până acum şi în condiţiile unui dezinteres total şi ale lipsei oricărei ţinte mai îndepărtat de „Să câştigăm alegerile viitoare!“.
    În plus, trebuie să menţionez şi cifra incredibilă a momentului: au apărut rapoarte oficiale care stabilesc numărul românilor plecaţi peste hotare la cinci milioane, aproape o dublare a trecutei valori cumva oficiale, de trei milioane de oameni. Un calcul simplu arată că România a fost părăsită de un om la fiecare două minute şi jumătate; dacă aş fi politician şi m-aş numi Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Theodor Stolojan, Victor Ciorbea sau Crin Antonescu, şi am luat doar câtva nume la întâmplare, aş avea, la auzul acestui calcul, un moment de buimăceală, un fel de „da’ eu ce am făcut?“.
    Sau poate nu. Sigur nu, în cazul celor mai sus menţionaţi.

    Şi tot în ceea ce se numeşte criza refugiaţilor am auzit tot soiul de voci, dar nu am receptat niciun mesaj din partea, poate, a celei mai interesate părţi, a companiilor. Ştiţi, companiile lucrează cu oameni, şi fac tot felul de produse pentru care oamenii dau bani, bani cu care companiile fac mai multe produse pe care oamenii dau mai mulţi bani. Se cheamă capitalism.

    Problema e că opţiunile companiilor se micşorează; iniţial au zis că în Asia este raiul şi acolo se vor dezvolta. Un amestec de politică şi de râvnă umană face în prezent din China o pilulă din ce în ce mai amară, iar alternativele – ţările din spaţiul cornului Africii şi din sud-estul Asiei sau Oceania – dau destule bătăi de cap. În aceste condiţii o întoarcere la bătrâna Europă, civilizată, educată, conştiincioasă au fi mult mai logică. Dar ne lovim de problema anului 2030 şi de evoluţia demografică.

    Cum va arăta lumea împinsă de miliardul acela de oameni în plus care va apărea în următorul deceniu, ce nevoi vor avea şi cum vor fi ele astâmpărate, ce va însemna atunci sărăcie sau bogăţie, cum vor arăta oraşele atunci, care vor fi valorile acelor oameni, cum va arăta o Europă îmbătrânită?

    Dacă toate cele pomenite până acum le mai asezonăm şi cu naţionalism stupid, cu logica viermişorului de balegă şi cu reacţii umorale, plus ceva ambiţii ruseşti sau chinezeşti sau iraniene, o să iasă o treabă grozavă. Aş fi ironic dacă n-aş fi trist.
    Uite ceva teme de analiză pentru orice consiliu de administraţie care este în stare să privească puţin peste cifrele de vânzări ale trimestrului precedent şi poate gândi în alţi termeni decât „Să punem un dispozitiv care să înşele aparatele de măsurat!“.

  • Circa 75% din medicii SJ Buzău au semnat pentru demisia în bloc, caz în care spitalul s-ar închide

    Potrivit preşedintelui Sindicatului Independent al Medicilor Buzău, Victor Ioniţă, circa 75 la sută dintre medicii de la Spitalul Judeţean Buzău au semnat pentru demisia în bloc, nemulţumiţi că revendincările lor, între care creşteri salariale mai mari, condiţii bune pentru pacienţi, alocarea a cel puţin 7 la sută din PIB pentru Sănătate, plata corectă a orelor de gardă, nu au fost soluţionate.

    “Sindicatul a analizat situaţia în care ne aflăm, faptul că veniturile ne sunt insuficiente la nivelul societăţii, că fiecare medic trebuie să mai aibă unu, două joburi pentru a-şi putea asigura traiul, faptul că majorările de 25 la sută anunţate de la 1 octombrie sunt insuficiente, sunt perdea de fum care ascund realitatea. De foarte multă vreme suntem singurii care protejăm interesele cetăţenilor, dacă cerem condiţii mai bune în spitale, cerem pentru pacienţi, faptul că suntem din ce în ce mai puţini – nu vorbesc de centre universitare, deşi şi ele au lipsă de personal -, migraţia generată de veniturile mici, dar şi de îndemnurile politicienilor ca medicii cărora nu le convine ceva să plece. Toate astea ne-au adus aici. E o lipsă de respect pentru anii noştri de pregătire, pentru pacienţi, nu se mai poate continua aşa, mai jos statul nu ne poate împinge. Vrem să recurgem la un protest care să fie perceput acut de guvernanţi, ar putea fi grevă generală sau demisia in bloc, pentru care au optat circa 75 la sută din medicii Spitalului Judeţean”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, dr. Victor Ioniţă.

    El a adăugat că Spitalul Judeţean Buzău are 93 de medici, iar, dacă şi-ar da demisia şi 10 la sută din ei, unitatea ar fi pe punctul de a fi închisă. În cazul în care 75 la sută din medici şi-ar da demisia, spitalul va fi în mod cert închis, a spus Ioniţă.

    El a afirmat că nu se ştie deocamdată ce formă de protest va fi, dacă va fi grevă generală sau demisie în bloc, această decizie urmând a fi luată într-o întrunire a sindicatului.

    “Sunt unii care încearcă să ne culpabilizeze şi să arunce repercusiunile asupra unui gest ca demisia în bloc în spatele nostru, dar noi suntem singurii care apărăm interesul pacienţilor. Cei care ne-au adus în această stare nu suntem noi, ci sistemul de asigurări, ministerul, Guvernul, la nivel local Casa de Asigurări, care nu e o prietenă a spitalului, aşa cum e în alte judeţe, unde responsabilii caselor de asigurări se luptă să atragă fonduri. Nu am înştiinţat oficial spitalul, vom face o listă cu revendicări punctuale, după care în două săptămâni va fi o adunare generală pentru validarea acestei liste, vom vedea atunci ce facem, dacă optăm pentru demisia în bloc”, a spus preşedintele Sindicatului Medicilor din Buzău.

    La rândul său, directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Stanciu Paraschiv, a spus că, dacă toţi medicii care au semnat pentru demisia în bloc vor recurge în final la acest gest, unitatea medicală va fi închisă.

    “Demisia în bloc a medicilor din unitate este o opţiune a Sindicatului Medicilor. Problema direcţiei e să avem totuşi un dialog cu sindicatul, să explicăm că la momentul actual creşterea de 25 la sută a salariilor e un efort deosebit pe care unitatea trebuie să-l facă. La acest moment, şi creşterea de 25 la sută este un efort deosebit. Dacă îşi vor da demisia, spitalul se va închide, nu se pune problema să funcţioneze la cota de avarie pentru că nu va fi posibil”, a declarat, joi, directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Stanciu Paraschiv.

    Directorul spitalului, economistul Claudiu Damian, a declarat, la rândul său, că nu este de acord cu intenţia cadrelor medicale superioare de a-şi da demisia în bloc.

    “Eu nu sunt de acord cu această măsură radicală, vor suferi pacienţii şi tot Buzăul. Este o formă radicală, dacă îşi vor da demisia, trebuie să iau act în 20 de zile lucrătoare, apoi vor înceta contractele de muncă şi atunci, dacă se ajunge la această formă, spitalul va trebui închis, nu putem funcţiona fără medici”, a spus Damian.

    Sursa citată a adăugat că, până în prezent, sindicaliştii nu au prezentat conducerii un act oficial privind intenţia de a demisiona în bloc, prezicând că a avut discuţii cu liderul sindical căruia i-a transmis să se “gândească bine” la oportunitatea demisiei în bloc a medicilor.

  • Circa 75% din medicii SJ Buzău au semnat pentru demisia în bloc, caz în care spitalul s-ar închide

    Potrivit preşedintelui Sindicatului Independent al Medicilor Buzău, Victor Ioniţă, circa 75 la sută dintre medicii de la Spitalul Judeţean Buzău au semnat pentru demisia în bloc, nemulţumiţi că revendincările lor, între care creşteri salariale mai mari, condiţii bune pentru pacienţi, alocarea a cel puţin 7 la sută din PIB pentru Sănătate, plata corectă a orelor de gardă, nu au fost soluţionate.

    “Sindicatul a analizat situaţia în care ne aflăm, faptul că veniturile ne sunt insuficiente la nivelul societăţii, că fiecare medic trebuie să mai aibă unu, două joburi pentru a-şi putea asigura traiul, faptul că majorările de 25 la sută anunţate de la 1 octombrie sunt insuficiente, sunt perdea de fum care ascund realitatea. De foarte multă vreme suntem singurii care protejăm interesele cetăţenilor, dacă cerem condiţii mai bune în spitale, cerem pentru pacienţi, faptul că suntem din ce în ce mai puţini – nu vorbesc de centre universitare, deşi şi ele au lipsă de personal -, migraţia generată de veniturile mici, dar şi de îndemnurile politicienilor ca medicii cărora nu le convine ceva să plece. Toate astea ne-au adus aici. E o lipsă de respect pentru anii noştri de pregătire, pentru pacienţi, nu se mai poate continua aşa, mai jos statul nu ne poate împinge. Vrem să recurgem la un protest care să fie perceput acut de guvernanţi, ar putea fi grevă generală sau demisia in bloc, pentru care au optat circa 75 la sută din medicii Spitalului Judeţean”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, dr. Victor Ioniţă.

    El a adăugat că Spitalul Judeţean Buzău are 93 de medici, iar, dacă şi-ar da demisia şi 10 la sută din ei, unitatea ar fi pe punctul de a fi închisă. În cazul în care 75 la sută din medici şi-ar da demisia, spitalul va fi în mod cert închis, a spus Ioniţă.

    El a afirmat că nu se ştie deocamdată ce formă de protest va fi, dacă va fi grevă generală sau demisie în bloc, această decizie urmând a fi luată într-o întrunire a sindicatului.

    “Sunt unii care încearcă să ne culpabilizeze şi să arunce repercusiunile asupra unui gest ca demisia în bloc în spatele nostru, dar noi suntem singurii care apărăm interesul pacienţilor. Cei care ne-au adus în această stare nu suntem noi, ci sistemul de asigurări, ministerul, Guvernul, la nivel local Casa de Asigurări, care nu e o prietenă a spitalului, aşa cum e în alte judeţe, unde responsabilii caselor de asigurări se luptă să atragă fonduri. Nu am înştiinţat oficial spitalul, vom face o listă cu revendicări punctuale, după care în două săptămâni va fi o adunare generală pentru validarea acestei liste, vom vedea atunci ce facem, dacă optăm pentru demisia în bloc”, a spus preşedintele Sindicatului Medicilor din Buzău.

    La rândul său, directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Stanciu Paraschiv, a spus că, dacă toţi medicii care au semnat pentru demisia în bloc vor recurge în final la acest gest, unitatea medicală va fi închisă.

    “Demisia în bloc a medicilor din unitate este o opţiune a Sindicatului Medicilor. Problema direcţiei e să avem totuşi un dialog cu sindicatul, să explicăm că la momentul actual creşterea de 25 la sută a salariilor e un efort deosebit pe care unitatea trebuie să-l facă. La acest moment, şi creşterea de 25 la sută este un efort deosebit. Dacă îşi vor da demisia, spitalul se va închide, nu se pune problema să funcţioneze la cota de avarie pentru că nu va fi posibil”, a declarat, joi, directorul medical al Spitalului Judeţean Buzău, Stanciu Paraschiv.

    Directorul spitalului, economistul Claudiu Damian, a declarat, la rândul său, că nu este de acord cu intenţia cadrelor medicale superioare de a-şi da demisia în bloc.

    “Eu nu sunt de acord cu această măsură radicală, vor suferi pacienţii şi tot Buzăul. Este o formă radicală, dacă îşi vor da demisia, trebuie să iau act în 20 de zile lucrătoare, apoi vor înceta contractele de muncă şi atunci, dacă se ajunge la această formă, spitalul va trebui închis, nu putem funcţiona fără medici”, a spus Damian.

    Sursa citată a adăugat că, până în prezent, sindicaliştii nu au prezentat conducerii un act oficial privind intenţia de a demisiona în bloc, prezicând că a avut discuţii cu liderul sindical căruia i-a transmis să se “gândească bine” la oportunitatea demisiei în bloc a medicilor.

  • REPORTAJ: Gări fără curent, apă potabilă sau toalete, în Harghita. La Bodoc, angajatele taie lemne – FOTO

    Urcarea în tren din Gara Miercurea Ciuc, cu peron la aproape un metru de scara trenului – tras de mâini din vagon sau căţărat pe lăzi

    Gara din Miercurea Ciuc, localitatea de reşedinţă a judeţului Harghita, cândva cochetă ca oricare altă staţie CFR din oraşele de munte, nu a fost reparată de zeci de ani. Acum, în sala de aşteptare suflă vântul prin geamurile lipsă, banchetele vechi sunt rupte şi, din loc în loc, scaunele lipsesc.

    Pe peroanele deteriorate de lângă şine, călători nemulţumiţi aşteaptă trenul, privind lung la banderolele albe inscripţionate “grevă” pe care le poartă angajaţii CFR.

    “Multe ar trebui refăcute în gara asta. Pe vremuri, zeci de ghivece cu flori atârnau deasupra peronului, ca la Sinaia, aveam ceas şi pe peron, dar şi în sălile de aşteptare – erau două pentru clasa I şi pentru clasa a II-a – gara era frumoasă, dar, dacă ani la rând nu au făcut nimic, arată cum vedeţi acum: banchete rupte, ferestre fără geam, peroane cu asfaltul mâncat de vreme, buruieni de o jumătate de metru lângă şine şi nimeni nu le curăţă”, spune Imre Emeric, un bărbat între două vârste care şi-a condus soţia la gară.

    Soţia lui este “îngrozită” că trebuie să urce în tren, mai ales că de la peron până la prima scară a vagonului sunt 70 de centimetri.

    “E greu, iar dacă am bagaje, e şi mai greu. Distanţa de la peron la scara trenului este foarte mare, trebuie să rog pe cineva să-mi urce bagajele, apoi mă apuc bine de bare şi mă trag, pur şi simplu, în tren. Nu e uşor”, spune femeia.

    O persoană în vârstă a reuşit să se urce în tren după ce a fost trasă de ambele mâini de un tânăr din vagon, un bărbat mai corpolent a fost împins din spate de cei de pe peron, iar o turistă care trebuia să ajungă la Budapesta a avut noroc cu acarul.

    “Chiar astăzi am ajutat o femeie care nu a putut să se urce în «Korona», trenul internaţional. Trebuia să căutăm la un bar o ladă de plastic, să se urce întâi pe ea şi apoi pe scara trenului, că altfel nu se putea”, explică acarul.

    Nu o dată, călătorii nemulţumiţi s-au adresat ofiţerilor de la Poliţia Transporturi Feroviare (TF) din gara Miercurea Ciuc.

    “Au reclamat că nu se pot urca în tren, niciodată în scris, numai verbal. Noi nu îi putem ajuta, îi trimitem la şeful gării, el are competenţă în astfel de situaţii. Probleme sunt, oamenii în vârstă sau cei bolnavi urcă numai cu ajutor şi, de regulă, vin cu scăunele de acasă după ei. O dată, eram de serviciu, am ieşit, aşa cum ne cere regulamentul, şi am văzut cum o femeie şi-a rupt piciorul când a coborât din tren, a suferit o fractură deschisă şi a fost transportată la Spitalul de Urgenţă din oraş”, spune Alexandru Moldovan, ajutor şef la Postul de Poliţie TF Miercurea Ciuc.

    Şeful staţiei CFR Miercurea Ciuc, Cornel Roşu, recunoaşte că gara are nevoie urgentă de reabilitare şi că peroanele trebuie să fie ridicate la înălţimea standard, dar spune că nu stă în puterea lui să aprobe fondurile necesare renovării şi modernizării.

    “Am făcut mai multe rapoarte de necesitate ultimii ani, cel mai recent în luna august, în care am specificat necesitatea remedierii acestor neajunsuri, dar aprobările de fonduri pentru reabilitarea gării nu le dau eu. Pot să vă spun doar că aceste probleme vor fi rezolvate odată cu obţinerea aprobării finanţărilor necesare, mai mult nu vă pot spune. Solicitaţi informaţii la Biroul de Relaţii cu Presa de la Bucureşti”, spune Cornel Roşu.

    El susţine că la biroul său nu au fost depuse până acum reclamaţii de la călătorii nemulţumiţi, care “probabil nu ştiu că pot face asta”.

    Ajunşi în tren, călătorii se plâng de “mizerie”, de faptul că vara nu este aer condiţionat şi iarna vagoanele nu sunt încălzite mereu, spunând că nu merită banii pe care îi plătesc pe bilet, iar nemulţumirea lor e sporită de greva de avertisment a angajaţilor CFR.

    “De ce fac grevă? Să ne ofere întâi condiţii decente de călătorie. Măresc preţul biletelor odată la câteva luni, deşi nu s-a schimbat nimic, trenurile sunt de pe vremea comunismului, banchetele din compartimente sunt jalnice, circulaţia este un dezastru, mereu avem întârzieri, ba că se lucrează la şine, ba îşi găsesc ei o mulţime de justificări. Nimeni nu-i poate înţelege”, afirmă Bodor Albert.

    Şi Parcul “Elisabeta” al gării este neîngrijit de multă vreme, fiind năpădit de buruieni şi de tufe de mărăcini, iar pasajul care traversează, în subteran, liniile ferate este plin de fecale.

    După numeroase reclamaţii primite de la locuitori, Primăria Miercurea Ciuc spune că a început discuţii cu reprezentanţii Regionalei CFR Braşov, să găsească soluţia legală de a se putea implica în curăţarea şi întreţinerea acestora, propunând să ia în concesiune aceste spaţii. Însă regionala a fost de acord doar cu încheierea unui contract de închiriere la metru pătrat şi, în urma calculelor, a stabilit o sumă de aproximativ 9.000 de lei pe care primăria ar trebui să o plătească lunar, ca parcul şi pasajul subteran ale gării să arate civilizat.

    La doi ani de la aceste discuţii, parcul “Elisabeta”, care în urmă cu 25 de ani era un spaţiu de recreere plăcut, în aşteptarea trenului, cu bănci şi vaze uriaşe pline cu flori, este sălbatic şi de nerecunoscut.

    Potrivit statisticilor CFR, în gara din Miercurea Ciuc se înregistrează cel mai mare trafic de călători din ţară, raportat la numărul de trenuri care o tranzitează.

    Gara din Miercurea Ciuc este şi principala poartă de intrare a sute de mii de turişti din toată lumea, la pelerinajul de Rusaliile catolice, cel mai mare din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    Cu toate acestea, fondurile permit un contract de salubrizare pentru numai două persoane – două femei care lucrează în schimburi, o zi una şi celalată în ziua următoare, care trebuie să asigure curăţenia în gară, în birouri şi în sala de aşteptare, la casele de bilete şi la Informaţii, mătură peroanele, golesc coşurile de gunoi, şterg geamurile, fac curat la grupul sanitar şi taie biletele de un leu pentru călătorii care folosesc toaletele.

    Preşedintele Organizaţiei Sindicatului Independent din Mişcare (OSIM) CFR Harghita, Cosmin-Sorin Micloş, susţine că la CFR Călători şi la CFR Marfă “ar mai fi fonduri”, iar la CFR Infrastructură sumele avute la dispoziţie în acest an nu au fost cheltuite, “la rectificarea bugetară fiind returnate Ministerului de Finanţe”.

    “CFR Infrastructură câştigă banii din tariful de utilizare plătit de toţi operatorii feroviari şi din închirierea spaţiilor. Pe lângă faptul că gările sunt goale, nu vine nimeni să închirieze spaţiile; dar şi dacă ai încerca să vii să închiriezi un spaţiu, îţi trânteşte un preţ de Bucureşti. Nu poţi să ceri aici, în Miercurea Ciuc, o chirie cum o ceri în Braşov sau în Bucureşti. Şi dacă ai vrea să faci ceva să aduci banul, nu te lasă. Mai mult de atât, nici nu le mai închiriază terenurile agenţilor economici care au activităţi pe terenul CFR, cum ar fi chioşcuri sau altele”, spune Cosmin-Sorin Micloş.

    În gara din Miercurea Ciuc, chiria pentru un metru pătrat este, în medie, de 20-­25 de lei, variind în funcţie de specificul agentului economic.

    “Dacă este florărie, preţul poate să scadă, dacă este bar, creşte. Dacă închiriezi 40 de metri pătraţi, acolo ai, cu TVA, 1.200 de lei numai chiria. Dar nu ai utilităţile, trebuie să ţi le faci: apa să ţi­-o tragi singur, la curent trebuie să te branşezi singur”, explică Micloş.

    Statisticile arată că, din 2009 până în 2012, la gara din Miercurea Ciuc se obţineau numai din chirii aproape 30.000 de lei pe lună, în vreme ce anul acesta abia s-au adunat 8.000 de lei lunar.

    De două luni, însă, CFR Infrastructură nu mai închiriază spaţiile din gări agenţilor economici şi nu mai prelungeşte contractele existente, pe motiv că “este domeniu public şi Regionala nu are atribuţii” în acest sens.

     

    Gări fără apă şi electricitate, unde se lucrează la lumina lumânării

    Cosmin-Sorin Micloş, care este şi impiegat la staţia CFR Sâncrăieni, recunoaşte că multe dintre nemulţumirile “îndreptăţite” ale călătorilor sunt şi ale angajaţilor CFR.

    El povesteşte că nimic nu s-a schimbat în sistemul feroviar în ultimele patru decenii: dotările şi sistemele de operare pe care lucrează sunt vechi din anii 1970, iar alte gări sunt într-o situaţie şi mai proastă decât cea din Miercurea Ciuc.

    “Este un dezastru. Sunt gări unde nu este curent, nu este apă curentă, canalizare, nici grupuri sanitare. Eu, la gara din Sâncrăieni, nu am curent din 2005, am o priză şi iau curentul din linia de contact, de la ea îmi alimentez sistemul de operare şi un bec, să văd noaptea”, explică Micloş.

    În biroul impiegatului, unde este panoul de pe care sunt controlate intrările şi ieşirile trenurilor din gară, Micloş are un telefon vechi la care, atunci când sună, abia apucă să răspundă: “Alo, aici gara Sâncrăieni”, pentru că piese din receptorul aparatului încep să cadă.

    Potrivit acestuia, de la Bodoc (judeţul Covasna) şi până la Sâncrăieni, în Harghita, cu excepţia staţiunii Băile Tuşnad, nicio staţie CFR nu are curent electric (Bodoc, Malnaş, Bixad, Tuşnad Sat, Sânsimion şi Sâncrăieni), iar unele dintre ele nu au nici apă potabilă, canalizare şi toalete amenajate.

    “La Bodoc, de exemplu, lucrează numai femei. În câmp, le-a făcut compania un gard înalt de doi metri, să nu intre ursul, lucrează la lumânare, ca-n Evul Mediu, bariera o ridică manual, cu manivela, şi dacă le este frig, taie lemne şi le bagă în sobă, să se încălzească. Nu este de vină regionala (CFR Braşov – n.r.), ci compania, statul”, spune liderul sindical.

    La Mădăraş, clădirea gării, ajunsă într-o stare avansată de degradare, stă să cadă.

     

    România are una dintre cele mai lungi infrastructuri feroviare din Europa, dar viteza este la nivelul Indiei

    Specialiştii susţin că România se poate mândri cu una dintre cele mai dezvoltate infrastructuri din Europa, ca întindere, lungimea totală a liniilor de cale ferată depăşind 22.000 de kilometri.

    Viteza medie de circulaţie a trenurilor, însă, nu depăşeşte 50 de kilometri la oră, ceea ce situează ţara la nivelul Indiei, afirmă angajaţii CFR.

    “Dacă mergi de la Braşov la Timişoara, faci 12 ore cu trenul. În Franţa, 500 de kilometri se parcurg în două ore. Dacă pleci de la Timişoara cu avionul, ajungi în Australia, în cealaltă parte a lumii, în 12 ore”, menţionează Micloş.

    Acum, cei peste 600 de angajaţi CFR din Harghita s-au alăturat colegilor lor din ţară, care au intrat, marţi, în grevă japoneză.

    Ei reclamă tăierile abuzive ale salariilor, “politica de personal” dusă de companie şi condiţiile de muncă, fiind impiegaţi care lucrează şi câte 220 de ore pe lună, în loc de 180 prevăzute în normative, unii şi câte 15 ture una după alta.

    Preşedintele OSIM CFR Harghita povesteşte că, din 2009 şi până în prezent, salariile au scăzut cu 30 la sută.

    “În 2009, luam un avans de 510 lei şi la lichidare 1.343 de lei; anul trecut am primit 560 de lei avans şi 1.200 de lei la lichidare. Ni s-au tăiat şi sporurile şi am ajuns să fim plătiţi cu 30 la sută mai puţin decât acum şase ani”, afirmă Cosmin-Sorin Micloş.

    El spune că nimeni nu vine să muncească “în asemenea condiţii solicitante, pentru un pumn de mărunţiş”, departe de familie de Paşte, de Crăciun, sâmbăta şi duminica.

    “Anul trecut eu am pierdut zece ceferişti, prin demisii, pensionări, atacuri cerebrale şi unul mort în câmpul muncii. Nu ştiu încotro ne îndreptăm, nu ştiu ce vrea ţara să facă cu Calea Ferată, să o închidă, să o vândă, care sunt interesele, dar în cinci ani nu mai rămâne nimeni aici”, afirmă el.

    El atrage atenţia că personalul din sistem este redus ca număr şi “îmbătrânit”, cu o medie de vârstă de 46 de ani, majoritatea fiind angajaţi în anii 1980.

    Sindicaliştii avertizează că, în cazul în care cererile lor nu vor fi rezolvate, vor declanşa greva generală începând din 1 octombrie.

  • Insecurităţile companiilor de securitate

    Puţină lume ştie că în Bucureşti agenţii de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupaţii, mai mulţi fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajaţi în peste 1.600 de companii. Campania anticorupţie a autorităţilor, dar şi o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piaţa, rezultatul fiind o creştere a tarifelor, o reducere a personalului şi o scădere a numărului de companii.

    Viaţa va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulţi dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piaţă o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simţi îndemnate să respecte legislaţia fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde şi problemele cu legea despre care vorbeam.

    În cele din urmă modul de calcul al preţurilor se va schimba, la fel ca şi abordarea în privinţa serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine şi-l putea permite, acum preţurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar preţurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislaţia fiscală şi cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS), care este şi preşedinte al Federaţiei Serviciilor de Securitate.

    Şi operatorii care au rămas pe piaţă, dar şi clienţii, spune Badea, îşi dau seama că livrarea de servicii de securitate la preţuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât şi de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanţă la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  – 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creştere a salariilor. Motivele sunt competiţia, piaţa fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Şi atunci vom avea o presiune pe preţuri, pentru creşterea lor, fapt care se vede deja în piaţă, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obişnuiţi cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creşteri constante şi continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menţinerea unor măsuri de securitate care să ţină riscul la un nivel acceptabil; clienţii trebuie să îşi păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depăşească bugetele în mod semnificativ.

    Cum s-ar putea adapta companiile la noua situaţie? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier şi a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există nişte sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârşitul acestui proces să ai un nivel de siguranţă pe partea de incendiu, dar şi un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri şi la creşterea eficacităţii serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenţie în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecţie a eventualelor pătrunderi în unitate, dar şi sistemul de detecţie a incendiilor.

    Platfoma ajută la gestionarea forţei de reacţie, practic sunt perechi de ochi şi perechi de braţe suplimentare, care pot acţiona, şi nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate şi împotriva incendiilor. Şi agenţii de securitate, dar şi pompierii au fost dotaţi cu camere care transmit live de la locul intervenţiei către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanţe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

    Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

    Între 2013 şi 2014 numărul agenţilor de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate şi a creşterii preţului forţei de muncă. Federaţia Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajaţi din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociaţie au intrat firmele mari.

    Achiziţiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piaţa şi se fac, spune Badea, în baza criteriului preţului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piaţă foarte fragmentată. Există tendinţa de a reduce preţul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislaţiei, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislaţie specifică. Au fost destul de mulţi care, din dorinţa de a câştiga licitaţii, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulţi bani îşi achiziţiona nişte servicii fictive, de unde scotea bani şi plătea angajaţii din sacoşă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut aşa, primele trei ca cifră de afaceri din ţară sunt în această situaţie. Foarte mulţi proprietari şi administratori, de ordinul zecilor, au fost puşi sub acuzare“, spune Gabriel Badea.

     

     

  • Asociaţia Elevilor Constanţa susţine că judeţul a rămas corigent la asigurarea calităţii educaţiei

    Preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Alexandru Manda, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că acest raport a arătat că judeţul Constanţa are multe probleme privind asigurarea educaţiei, media generală rezultată în urma acestui studiu fiind de 4,95.

    “Lansăm ultimul nostru raport – Indexul accesului la educaţie al elevilor din judeţul Constanţa în anul şcolar 2014-2015. Începem noul an şcolar cu o radiografie a situaţiei din judeţul Constanţa în anul şcolar trecut. Acest raport a fost făcut deoarece considerăm că judeţul Constanţa are o multitudine de probleme în ceea ce priveşte educaţia, iar acest raport ne-a confirmat acest lucru. Am folosit o metodologie cantitativă de mai mulţi indicatori: burse, paza instituţiilor de învăţământ, investiţii, internate şi cantine, naveta profesorilor, concursuri şcolare, activităţi recreative pentru elevi, susţinerea fondului de carte şi facilităţile pentru elevii cu dizabilităţi. În urma realizării studiului, nota pe care judeţul Constanţa a obţinut-o, media generală este de 4,95, deci în termeni şcolari putem spune că judeţul Constanţa a rămas corigent la asigurarea calităţii educaţiei pentru elevii săi”, a afirmat Alexandru Manda.

    Potrivit studiului, cele mai multe primării nu acordă burse elevilor, unităţile administrativ-teritoriale nu asigură paza şcolilor şi există probleme în asigurarea facilităţilor pentru elevii cu dizabilităţi.

    “Din păcate, am descoperit cazuri în care există unităţi de învăţământ fără bibliotecă şcolară sau o bibliotecă şcolară cu un fond de carte precar. O altă problemă foarte mare la nivelul judeţului este asigurarea burselor şcolare pentru elevi, după cum ştiţi legea obligă unităţile administrativ-teritoriale (UAT) să asigure burse şcolare pentru elevi. O altă problemă foarte importantă este asigurarea pazei pentru elevi şi profesori. De cele mai multe ori UAT-urile nu asigură paza unităţii de învăţământ, urmând ca elevii să asigure costurile pentru o firmă specializată de pază, aşa-numitul fond de pază. O altă problemă generalizată la nivelul judeţului este lipsa de cantine pentru elevi. Chiar dacă legea nu obligă primăriile să asigure acest lucru, noi considerăm că elevii au nevoie şi au dreptul legitim la o masă caldă. O altă problemă este asigurarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi. Legea obligă instituţiile publice să aibă rampe pentru persoanele cu dizabilităţi, dar la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Constanţa există această problemă, neexistând facilităţi pentru persoane cu handicap fizic”, a explicat preşedintele Asociaţiei Elevilor.

    În urma acestui studiu, nicio comunitate locală din judeţ nu a reuşit să obţină nota 10, cel mai bun rezultat fiind obţinut de comuna Mihai Viteazu – nota 9 pentru că asigură toate serviciile şi facilităţile evaluate în cadrul raportului, cu excepţia cantinei şi internatului.

    Comunele Ostrov, Peştera, Ciocârlia şi oraşul Eforie sunt următoarele patru unităţi administrativ-teritoriale în acest top, cu nota 8, toate oferind un grad ridicat de servicii şi facilităţi destinate asigurării accesului la educaţie al elevilor.

    Există 11 comunităţi locale care au obţinut nota 7 (Costineşti, Mangalia, Istria, Nicolae Bălcescu, Corbu, Băneasa, Murfatlar, Cumpăna, Ovidiu, Topalu şi Târguşor), problemele principale constând în lipsa burselor şcolare, în unele cazuri a pazei unităţilor de învăţământ şi a serviciilor de cantină sau internat.

    La mijlocul clasamentului se află 30 de unităţi administrativ-teritoriale cu note de trecere, între 5 şi 6,99. În acest grup se încadrează şi municipiul Constanţa, cu nota 6. Problemele constatate la aceste comunităţi au fost legat de absenţa burselor, lipsa serviciilor de cantină şi internat şi, în unele cazuri, a unor resurse financiare pentru fondul de carte al şcolilor sau chiar lipsa decontării transportului profesorilor.

    Nu au luat notă de trecere 16 unităţi administrativ-teritoriale, acestea având note între 2 şi 4.

    “Cu excepţia unor mici investiţii în unităţile de învăţământ şi a decontării navetei profesorilor, aceste comunităţi nu asigură aproape nicio formă de servicii de bază sau facilităţi pentru elevi. Cu excepţia comunelor Bărăganu şi 23 August, niciuna dintre acestea nu oferă burse şcolare elevilor. Aceste comunităţi, în general subdezvoltate şi cu un nivel de trai general precar, nu pot avea şanse reale de dezvoltare şi îmbunătăţire a situaţie economice în lipsa unor investiţii reale în capitalul uman din comune”, se arată în studiul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

    De asemenea, opt unităţi administrativ-teritoriale – Limanu, Lipniţa, Pecineaga, Cuza Vodă, Cerchezu, Techirghiol, Tortomanu şi Vulturu – nu au oferit date pentru realizarea studiului, motiv pentru care au primit din oficiu nota 1.

    Alexandru Manda a spus că pentru culegerea datelor au fost folosite informaţii publice aflate pe site-urile primăriilor din judeţul Constanţa, iar în cazul în care ele au fost insuficiente sau inexistente a fost contactată telefonic instituţia respectivă şi s-au solicitat datele necesare, într-o formă oficială. Totodată, în anumite cazuri şi pentru anumiţi indicatori, au fost preluate date publice de pe site-urile unităţilor de învăţământ sau prin contactarea telefonică a acestora, în cazul în care colectarea online nu a fost posibilă în totalitate, susţin reprezentanţii Asociaţiei Elevilor.

    Activitatea de culegere a datelor s-a desfăşurat în perioada 1-10 septembrie.

    Alexandru Manda a spus că doreşte să prezinte acest studiu Ministerului Educaţiei, Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Prefecturii şi Consiliului Judeţean Constanţa şi îşi propune realizarea unui raport similar şi în anii următori.

  • Antreprenorii români se confruntă cu lipsa personalului specializat şi a administrării de cash flow

    El apreciază că cele mai mari probleme pe care le au antreprenorii români sunt deficitul de resurse umane specializate, lipsa unui brand puternic care să ofere notorietate şi o garanţie a calităţii, lipsa unui management echilibrat al cash flow-ului şi a unor parteneri strategici, precum şi accesul limitat la soluţiile de finanţare şi consultanţă pe care le au marile companii atât la nivel de grup, cât şi la nivel local.

    “În aceste condiţii reale de piaţă, «reţeta» pe care o propune în general consultantul financiar este mai degrabă una de tăiere a cheltuielilor, conform abordării europene de criză. Eu le explic şi le arăt antreprenorilor, cu exemple, de ce nu e recomandat să conduci o afacere cu instrumente vechi. Aici apare diferenţa dintre performanţă şi eşec. Zilele sistemului de conducere autocratic au apus, iar companiile cele mai performante utilizează cu totul alte abordări”, a declarat marţi Dale S. Richards, consultant de business şi speaker acreditat de către Vistage International.

    El a arătat că, la momentul actual, mediul de business este stresat din punct de vedere financiar la nivel global, în contextul tensiunilor de pe pieţele internaţionale, astfel că oamenii de business ar trebui să-şi conducă afacerile mult mai eficient, să aibă o productivitate mai mare şi să controleze toate fluxurile cu atenţie, având în vedere că accesul la finanţare ar putea fi îngreunat.

    “Companiile trebuie să-şi înţeleagă mai bine competitorii, să construiască o relaţie solidă cu clienţii şi să realizeze vânzări cu valoare adăugată, aceşti factori reprezintă cheia succesului în afaceri”, a punctat Richards într-o videoconferinţă.

    El spune că antreprenorii din România şi angajaţii lor se feresc să-şi asume riscuri, astfel că este inhibată creativitatea.

    “Depinde de lideri şi manageri să încurajeze angajaţii să-şi asume riscuri în activitatea lor. Dacă managementul îşi va schimba filosofia de business într-un timp cât mai scurt, oamenii din companie vor reacţiona şi lucrurile vor începe să se schimbe, venind în scurt timp şi rezultatele benefice pentru afacere”, a mai spus consultantul.

    Richards consideră că sunt necesare, pe de altă parte, programe guvernamentale de susţinere a antreprenorilor debutanţi, precum şi reţele create de business angels, care să pună la dispoziţie fonduri substanţiale pentru cei care sunt la început de drum cu o afacere, oferindu-se să explice autorităţilor din România necesitatea şi importanţa susţinerii antreprenorilor, în special a tinerilor, prin programe de finanţare.

    Start-up-urile pot avea succes dacă aduc un plus de inovare de cel puţin 10% în produsele şi serviciile pe care le oferă pieţei faţă de cele existente. Pe de altă parte, acestea se confruntă cu mai multe dificultăţi pentru a supravieţui, printre care accesul la finanţare sau cheltuielile cu personalul.

    Dale S. Richards are o experienţă de peste 25 de ani în domeniul dezvoltării afacerilor, oferind consultanţă de business pentru peste 150 de companii, atrăgând pentru acestea un capital de peste 3 miliarde de dolari.

    Printre instrumentele folosite de consultantul în afaceri se numără competenţele de coaching, managementul clienţilor, programele de loializare, programele proactive de relaţii cu clienţii, măsurarea parametrilor-cheie de performanţă a unei afaceri, construirea unui brand, sisteme de succes, valoarea sistemelor recurente, analiza concurenţei şi impactul acesteia asupra afacerii.

    Richards va susţine o conferinţă la Bucureşti pentru antreprenorii şi managerii români, în perioada 24-26 septembrie 2015, eveniment organizat de Centrul de Etică şi Strategii (CES), o organizaţie non-profit care îşi propune să creeze modele de educaţie în business.

  • Ce se întâmplă cu cu creierul şi cu corpul tău atunci când foloseşti telefonul înainte de culcare – VIDEO

    Lumina generată de ecranul device-ului are un efect negativ asupra creierului deoarece ochii sunt expuşi, iar acestia transmit creierului că nu este timpul pentru somn, care la rândul lui nu secretă melatonină, substanţă care asigură un somn profund, spune doctorul Daniel Siegel pentru Business Insider.

    Somnul le permite neuronilor activi să se odihnească şi celulelor gliale, care au un rol de susţinere  a neuronilor şi de hranire a acestora, să elimine toxinele acumulate de-a lungul zilei. Iar dacă omul nu doarme între 7 şi 9 ore, atunci toxinele rămân în corp de-a lungul zilei. Iar acest lucru duce la diferite efecte negative: concentrarea şi memoria au de suferit, abilitatea de a rezolva probleme este afectată şi nivelul de insulină este afectat, care influenţează metabolismul corpului, ce poate duce la îngrăşare.

    Pentru a preîntimpina aceste probleme, omul trebuie să doarmă cel putin 7-9 ore, şi să închidă gadgeturile cu cel puţin o oră înainte de culcare

     

  • Angajaţii ROMATSA vor să intre în grevă generală din 1 septembrie

    Controlorii de trafic aerian ROMATSA vor intra în grevă generală din 1 septembrie, dacă cele 14 revendicări pe care le au nu vor fi soluţionate, ei susţinând că problemele lor sunt “de viaţă şi de moarte” şi privesc siguranţa călătorilor.

    Gabriel Tudorache, unul dintre liderii sindicaliştilor din Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian, a anunţat, luni, că a fost trimisă la ministrul Transporturilor, Iulian Matache, la Consiliul de Administraţie şi la conducerea ROMATSA notificare privind declararea grevei generale în toate unităţile ROMATSA, începând cu 1 septembrie, ora 11.00.

    “Vom proceda la declanşarea grevei, dacă până în acel moment organele statului abilitate nu vor reuşi să revolve problemele pe care le avem la ROMATSA. Şi pot să vă spun că sunt probleme de viaţă şi de moarte de la ROMATSA, deci nu este vorba de bani, nu e vorba de absolut nimic, ci chiar de viaţă şi de moarte, de siguranţa pasagerilor, de siguranţa salariaţilor ROMATSA”, a spus Tudorache.

    Liderul sindical a subliniat că dacă se ajunge la grevă generală la ROMATSA, impactul va fi “catastrofal”, petnru că nu va fi pentru două ore, ci va fi generală şi se va opri total activitatea controlorilor de trafic aerian din toate unităţile.

    “Dacă până în acel moment nu se găsesc soluţiile şi organele statului nu iau absolut nicio măsură, cum nu au făcut până azi, deşi avem numeroase plângeri făcute atât la DNA, atât la Parlament, la Senat, la preşedinte, la Camera Deputaţilor, deci nimeni nu ne ia în seamă, la Curtea de Conturi şi aşa mai departe. Avem un număr de peste 20 de procese pe care le-am intentat acestei conduceri ilegale. În mod cert, dacă până atunci nu se rezolvă lucrurile, vom declanşa greva generală, impactul va fi, din punctul nostru de vedere, catastrofal, având în vedere faptul că nu o să dureze doar două ore, ci este o grevă generală totală”, a mai spus Gabriel Tudorache.

    Liderul sindical a afirmat că, în jurul orelor 14.00, ministrul Transporturilor, Iulian Matache, îi aşteaptă pe reprezentanţii sindicaliştilor ROMATSA.

    “Trebuie să intrăm în legalitate. Un contract colectiv de muncă, aşa cum încearcă de luni de zile să îl semnăm, nu îl vom semna niciodată. Nu cred că cineva în ţara asta îşi riscă propria libertate pentru a semna nişte documente ilegale”, a completat Tudorache.

    El a reiterat că directorul Aurel Stanciu a fost numit în mod ilegal la conducerea ROMATSA.

    “Directorul a fost numit total ilegal, nu a dat niciun concurs. A fost un examen el cu el. Au fost şi alţi directori din ROMATSA care şi-au depus dosarele, dar au fost făcuţi să şi le retragă. La fel s-a întâmplat şi cu acel domn general Stoicescu. Ei ne spun că suntem indivizi comunistoizi, păi noi nici n-am apucat să fim comunişti, în timp ce toate gradele şi le-au luat numai cu sprijinul comuniştilor şi al securiştilor. El a ajuns director de căutare şi salvare. Una dintre saricinile pe care le-a avut a fost modernizarea acestui sistem de căutare şi salvare după evenimentele din Apuseni. Puteţi vedea că nu s-a făcut nimic, în afara unei direcţii. Au angajat purtător de cuvânt pentru aceste evenimente, dar l-aţi văzut undeva pe post cu ocazia tragicului eveniment cu planorul?”, a mai spus Tudorache.

    La rândul său, un alt reprezentant al sindicaliştilor din ROMATSA, Alecu Florin Diaconu, susţine că o eventuală grevă nu are legătură cu salariile din sistem.

    “Suntem terorizaţi psihic de acest domn director, înconjurat de conducerea care îl ajută să încalce legile, să facă abuzuri de nouă luni încoace. Greva generală este strict pentru cele 14 revendicări. Faptul că astăzi un grup de peste 300 de colegi l-a aşteptat şi i-a cerut demisia este pentru modul abuziv în care a continuat după greva de avertisment. Au trecut peste 30 de zile de atunci, iar domnul director încearcă să aducă acest conflict acolo unde noi nu ne dorim. Nu ne dorim grevă generală”, a subliniat Diaconu.

    Angajaţii ROMATSA îl acuză pe directorul Aurel Stanciu că nu a respectat nimic din ceea ce sindicaliştii au stabilit, în scris, cu Ministerul Transporturilor şi sunt nemulţumiţi de faptul că nici ministrul Iulian Matache nu reacţionează.

    Liderul sindical Gabriel Tudorache anunţa, săptămâna trecută, că ar putea fi declanşată greva generală la ROMATSA, el declarând atunci, pentru MEDIAFAX că tuturor reprezentanţilor sindicatului le-a fost diminuat salariul cu o treime, în mod abuziv.

    Negocieri ale sindicatelor cu reprezentanţii ROMATSA şi cu cei ai Ministerului Transporturilor au avut loc în luna iulie, la discuţii fiind prezent atunci şi ministrul Transporturilor, Iulian Matache.

  • Au apărut primele insule portabile din lume – GALERIE FOTO

    Problemele celor care îşi doreau o insulă dar nu găseau una de cumpărat sunt pe cale să se termine – compania Amillarah Islands a dezvăluit de curând proiectul primei insule portabile din lume.

    Astfel, cei care îşi permit să cumpere o insulă vor putea să aleagă forma şi chiar dimensiunea, urmând ca insula să fie amplasată acolo unde doreşte proprietarul. Aceste construcţii nu vor dăuna mediului înconjurător şi vor avea amplasate case cu opţiuni precum piscină sau un mic teren de golf.

    Compania Amillarah lucrează la proiect alături de dezvoltarii imobiliari Dutch Docklands, iar designul va fi semnat de cunoscutul arhitect olandez Koen Olthuis.

    Amirallah dezvoltă deja 10 insule în Maldive, 33 în Dubai şi 30 în apropiere de Maldive.