Preşedintele ANAT, Alin Burcea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că turiştii care urmează să plece marţi cu avionul trebuie să contacteze agenţia de turism de la care au cumpărat pachetul turistic şi să aştepte să fie îmbarcaţi în avion. Acesta estimează că ROMATSA a pierdut jumătate de milion de euro.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un tânăr antreprenor a scris pe platforma online medium.com cum afacerea sa a eşuat, cum şi-a pierdut toate economiile, cam 50.000 de dolari, maşina, totul în zecele luni şi ce a învăţat din această experienţă.
Tânărul a început afacerea acum 2-3 ani când avea 22 de ani, iar economiile sale de 50.000 de dolari proveneau din diferite contracte de marketing online.
Cele mai mari greşeli semnalate de el şi învăţămintele trase:
1. Nu-ţi propune să construieşti o companie uriaşă precum Facebook sau Instagram
Cu cei 50.000 de dolari tânărul nu voia să construiască orice companie de tehnologie, ci una uriaşă, cu impact, precum Facebook, Instagram sau Airbnb. “Voiam să lucrez la ceva epic, cu milioane de utilizatori, o companie de top”.
“Am învăţat că nu trebuie să alergi după “the next big thing”, ci să creşti compania treptat, fără să-ţi propui un obiectiv atât de ambiţios”.
2. Alegerea partenerului
Tânărul şi-a ales drept co-fondator colegul de cameră deoarece era un tip grozav, deşi nu avea experienţă în marketing, dezvoltare software sau design şi nici nu investea niciun ban, ci “era dornic să ajute”.
După şase luni, timp în care compania nu începuse să meargă, prietenului lui s-a plictisit şi nu mai voia să muncească la startup. “Astfel mi-am pierdut co-fondatorul, dar şi un prieten. Dacă cauţi un partener de afaceri asigură-te că îl alegi pentru motivele corecte”.
3. Începe
“După ce am avut ideea am petrecut vreo 2 săptămâni alegând un nume, site, apoi alte 2 săptămâni pentru a face un logo şi pentru a înfiinţa compania”, mărturiseşte tânărul care adaugă că înainte de toate acestea este importantă alegerea echipei, clarificarea obiectivului.
4. Stabileşte exact ce faci, ce construieşti
“Pentru foarte mult timp m-am chinuit să le explic oamenilor în 1-2 propoziţii exact ceea ce face startup-ul”, spun el. “Dacă nu poţi descrie afacerea într-un mod simplu unui necunoscător atunci nu ai o idee clară despre ceea ce faci şi asta e o problemă mare”.
5. Pentru cine faci ceea ce faci?
Trebuie neapărat să ştii exact care este publicul ţintă şi cum să ajungi la el. “Publicul meu erau companiile, dar doar după opt luni mi-am dat seama cât de greu îmi era să ajung la el. Nu am luat în calcul cum să ajung la clienţi şi timpul/costurile pentru a ajunge la ei”, spune el/
Aşadar trebuie să ştii exact cui i se adresează produsul, serviciul afacerii, după care poţi seta aşteptările, planurile şi bugetul.
6. Vorbeşte cu clienţii, adună feedback, caută validare
Clientul ideal trebuie să-ţi spună ce-i place la produs, ce nu-i place, ce ar trebui schimbat etc. “Am vorbit cu clientul ideal după ce începusem afacere de 8-9 luni şi cheltuisem deja majoritatea economiile pe dezvoltarea software-ului şi asta era o problemă”.
7. Păstreză costurile mici
“Plăteam echipa de dezvoltatori cu ora. Acum îmi dau seama cât de nebunesc este acest lucru! Stabileşte un salariu lunar şi stabileşte obiective concrete”. De asmenea, tânărul recomandă căutarea unui partener familiar cu tehnologia, eventual dezvoltator software care să lucreze la startup pentru un anumit procent din companie.
8. Finanţare
Nu conta pe finanţare pentru a aduce primii utilizatori. “Am trecut prin iad pentru a putea găsi finanţare care să aducă utilizatori pentru a demara proiectul”. Lecţia este că dacă nu ai fonduri disponibile sau o echipă pentru a demara proiectul atunci nu începe afacerea.
“Mi-am pierdut toate economiile în 10 luni, mi-am vândut maşina, setul de crose de golf, mi-am pierdut prietenul şi nici cu sănătatea nu stăteam prea bine”, mărturiseşte el.
A renunţat la afacere şi a portni un alt startup SaaS (Software as a service) cu câţiva prieteni şi au investit mai puţin de 1000 de dolari. “În trei luni deja trăiam din vânzări, iar afacerea a fost achiziţionată la şase luni după asta”.
Laszlo Bock, şeful de recrutare al Google şi autor al cărţii “Reguli de muncă!”, a dezvăluit celor de la Bloomberg faptul că majoritatea companiilor nu ştiu cum să păstreze oamenii valoroşi.
“Oamenii nu rămân pentru bani”, a explicat Bock, argumentând că o treime din primii 100 de angajaţi ai Google încă lucrează pentru companie, în ciuda faptului că au câştigat foarte mulţi bani în urma listării la bursă.
Potrivit managerului, oamenii aleg să rămână la companie din două motive: calitatea oamenilor alături de care lucrează şi sentimentul că munca lor va avea un impact.
“Din acest motiv, procesul de angajare e unul foarte important”, explică Bock, referindu-se la primul motiv. Fie că aplică pentru un post de asistent sau pentru unul de inginer senior, fiecare candidat este verificat de viitorul şef, de colegi, de o comisie de angajare şi de CEO-ul Larry Page.
“Oamenii nu vor doar să câştige bani”, mai spune Laszlo Bock. “Ei vor ca munca lor să însemne ceva”. Astfel, dând angajaţilor un scop vei asigura atât gradul de retenţie cât şi o creştere a productivităţii.
Cu toate acestea, Block admite faptul că există unii angajaţi care doresc, pur şi simplu, să schimbe domeniul de activitate; în acest caz, explică managerul de resurse umane, compania poate face prea multe pentru a-l întoarce pe angajat din drum.
Dolarul era pe val, euro era bombardat cu ameninţări populiste, iar paritatea era la orizont. Acum, moneda europeană, cotată la aproape 1,11 în raport cu dolarul, a avansat cu 5,4% faţă de cea americană în acest an, comparativ cu creşterile de 4,8% în raport cu lira sterlină şi 4% cu yenul.
Contextul general suferă în prezent schimbări de ambele părţi ale Atlanticului. Pe fondul turbulenţelor politice şi al datelor economice modeste, entuziasmul pentru activele americane este în scădere, în timp ce în Europa riscul politic s-a diminuat, iar creşterea pare relativ robustă. Din perspectiva politicii monetare, retragerea graduală a stimulentelor de către Banca Centrală Europeană va „fura“ atenţia de la banca centrală americană.
Schimbările sunt reflectate şi de performanţa superioară a acţiunilor europene, o îngustare a diferenţei dintre randamentele titlurilor americane de trezorerie şi cele ale bondurilor germane.
Dolarul era pe val, euro era bombardat cu ameninţări populiste, iar paritatea era la orizont. Acum, moneda europeană, cotată la aproape 1,11 în raport cu dolarul, a avansat cu 5,4% faţă de cea americană în acest an, comparativ cu creşterile de 4,8% în raport cu lira sterlină şi 4% cu yenul.
Contextul general suferă în prezent schimbări de ambele părţi ale Atlanticului. Pe fondul turbulenţelor politice şi al datelor economice modeste, entuziasmul pentru activele americane este în scădere, în timp ce în Europa riscul politic s-a diminuat, iar creşterea pare relativ robustă. Din perspectiva politicii monetare, retragerea graduală a stimulentelor de către Banca Centrală Europeană va „fura“ atenţia de la banca centrală americană.
Schimbările sunt reflectate şi de performanţa superioară a acţiunilor europene, o îngustare a diferenţei dintre randamentele titlurilor americane de trezorerie şi cele ale bondurilor germane.
În unele locuri de pe pământ, aerul curat este un lux. Fie că este vorba de smogul gros produs de fabrici sau de poluarea invizibilă ieşită din ţevile de eşapament care sufocă oraşele. Tot mai multe citadele pierd lupta contra poluării, relatează BBC.
Se estimează că anual mor între 3,5 şi 5 milioane de oameni din pricina inhalării aerului poluat, a noxelor care se găsesc în atmosferă. Doar în India şi China se estimează că an de an 3 milioane de oameni mor din pricina poluării.
Această situaţie dramatică determină oamenii să apeleze la aerul îmbuteliat. Un număr tot mai mare de companii fac bani buni din îmbutelierea aerului curat. Pare o glumă, doar că este, de fapt, o afacere profitabilă. O astfel de companiei este Edmonton, din Alberta (Canada), care îmbuteliază aerul. O singură sticlă cu opt litri de aer comprimat se cinde la 24 de dolari şi este suficientă pentru 160 de inspiraţii.
Moses Lam a pornit această afacere dorind iniţial să facă glume prietenilor săi, dar a constatat, că, de fapt, cererea pentru astfel de produse a explodat. „Pieţele pe care le intim sunt cele sufocate de poluare, unde mulţi oameni mor înainte de vreme din pricina calităţii proaste a aerului. Aerul nostru este pur şi simplu o experienţă pe care cei mai mulţi dintre indieni şi chinezi nu ar avea cum să o cunoască altfel.” Moses vinde acum 10.000 de sticle cu aer în fiecare lună şi se aşteaptă ca până la finalul anului numărul acestora să crească de patru ori.
Aethaer este o altă companie, din UK, care are activităţi similare. Borcanele lor cu aer de ţară se vând pentru 103 dolari. Fondatorul afacerii, Leo De Watts a dorit să crească gradul de conştientizare în ce priveşte efectele poluării. „Borcanele cu aer pot fi achiziţionate fie pentru considerente estetice, fie pentru a fi făcute cadou, sau, pur şi simplu, ca investiţie,” crede britanicul.
Oamenii de ştiinţă consideră că beneficiile aerului îmbuteliat sunt nule. „Este improbabil să aibă efecte benefice. Este o pierdere de bani,” spune Shawn Aaron, director al Centrului de Cercetări în Sănătate Respiratorie, în Canada.
Se estimează că anual mor între 3,5 şi 5 milioane de oameni din pricina inhalării aerului poluat, a noxelor care se găsesc în atmosferă. Doar în India şi China se estimează că an de an 3 milioane de oameni mor din pricina poluării.
Această situaţie dramatică determină oamenii să apeleze la aerul îmbuteliat. Un număr tot mai mare de companii fac bani buni din îmbutelierea aerului curat. Pare o glumă, doar că este, de fapt, o afacere profitabilă. O astfel de companiei este Edmonton, din Alberta (Canada), care îmbuteliază aerul. O singură sticlă cu opt litri de aer comprimat se cinde la 24 de dolari şi este suficientă pentru 160 de inspiraţii.
Moses Lam a pornit această afacere dorind iniţial să facă glume prietenilor săi, dar a constatat, că, de fapt, cererea pentru astfel de produse a explodat. „Pieţele pe care le intim sunt cele sufocate de poluare, unde mulţi oameni mor înainte de vreme din pricina calităţii proaste a aerului. Aerul nostru este pur şi simplu o experienţă pe care cei mai mulţi dintre indieni şi chinezi nu ar avea cum să o cunoască altfel.” Moses vinde acum 10.000 de sticle cu aer în fiecare lună şi se aşteaptă ca până la finalul anului numărul acestora să crească de patru ori.
Aethaer este o altă companie, din UK, care are activităţi similare. Borcanele lor cu aer de ţară se vând pentru 103 dolari. Fondatorul afacerii, Leo De Watts a dorit să crească gradul de conştientizare în ce priveşte efectele poluării. „Borcanele cu aer pot fi achiziţionate fie pentru considerente estetice, fie pentru a fi făcute cadou, sau, pur şi simplu, ca investiţie,” crede britanicul.
Oamenii de ştiinţă consideră că beneficiile aerului îmbuteliat sunt nule. „Este improbabil să aibă efecte benefice. Este o pierdere de bani,” spune Shawn Aaron, director al Centrului de Cercetări în Sănătate Respiratorie, în Canada.
Potrivit raportului Brand Finance Global 500 rankings, producătorul iPhone-ului a pierdut primul loc în favoarea lui Google.
Valoarea Apple a scăzut cu 27% la 107,1 miliarde de dolari ăn 2016, în timp ce Google a crescut la 109,5 miliarde de dolari. Valoarea Amazon a crescut foarte mult (52%) atingând o sumă de 106,4 miliarde de dolari.
Opt din primele zece branduri din lume sunt din SUA. Brandul coreean, Samsung (locul 6), este următorul cel mai puternic brand din lume care nu este din SUA, cu o valoare de 66,2 miliarde de dolari. Următorul pe listă este banca chineză ICBC (locul 10) cu o valoare de 47,8 miliarde.
De fapt, băncile sunt unul dintre cele mai proeminente businessuri, fiind cel mai valoros brand în opt ţări. Urmează producătorii auto, Toyota (Japonia) şi BMW (Germania) în topul celor mai valoroase branduri din lume cu valori de 46,3 miliarde, respectiv 37,1 miliarde.
Potrivit raportului Brand Finance Global 500 rankings, producătorul iPhone-ului a pierdut primul loc în favoarea lui Google.
Valoarea Apple a scăzut cu 27% la 107,1 miliarde de dolari ăn 2016, în timp ce Google a crescut la 109,5 miliarde de dolari. Valoarea Amazon a crescut foarte mult (52%) atingând o sumă de 106,4 miliarde de dolari.
Opt din primele zece branduri din lume sunt din SUA. Brandul coreean, Samsung (locul 6), este următorul cel mai puternic brand din lume care nu este din SUA, cu o valoare de 66,2 miliarde de dolari. Următorul pe listă este banca chineză ICBC (locul 10) cu o valoare de 47,8 miliarde.
De fapt, băncile sunt unul dintre cele mai proeminente businessuri, fiind cel mai valoros brand în opt ţări. Urmează producătorii auto, Toyota (Japonia) şi BMW (Germania) în topul celor mai valoroase branduri din lume cu valori de 46,3 miliarde, respectiv 37,1 miliarde.
