BusinessMagazin

Tag: ocupare

  • Ce face armata rusă când nu ocupă Crimeea? Lansează colecţii de modă! – GALERIE FOTO

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Unul din trei fotolii manageriale este ocupat de doamne. Care este plusul 
pe care îl aduc 
femeile în afaceri?

    Deopotrivă în mediul antreprenorial dar şi corporatist, femeile influenţează prin stilul lor de conducere rezultatele companiilor. Asfel, multe companii la nivel internaţional au realizat programe prin care să crească numărul femeilor din poziţii de management, iar aceste strategii au chiar corespondent la nivel de administraţie publică.

    Cele mai multe opinii spun că diferenţe esenţiale între atributele liderilor nu există, indiferent că sunt femei sau bărbaţi. Cu toate acestea, există şi diferenţe majore. Rucsandra Hurezeanu, CEO al Ivatherm, face referire la declaraţiile directoarei Fondului Monetar International, Christine Lagarde: „Dacă Lehman Brothers s-ar fi numit Lehman Sisters criza economică mondială ar fi avut astăzi o altă faţă. Mai multe femei în finanţe ar fi făcut posibil un climat mai sănătos“.

    Comunităţile umane şi instituţiile au valorizat excesiv dintotdeauna trăsăturile masculine, ca agresivi-tatea, ambiţia şi competitivitatea, adaugă Hurezeanu. „Atât politica, cât şi afacerile cereau aceste cali-tăţi de la liderii lor.“ Cu câteva decenii în urmă, într-o lume dominată de bărbaţi, singurele femei care ajungeau în funcţii de putere în stat sau în companii erau considerate mai dure decât cei mai duri băr-baţi, arată fondatoarea Ivatherm.

    Dacă Margaret Thatcher a fost supranumită Doamna de Fier, despre Indira Gandhi se spunea că era singurul bărbat din propriul cabinet. Cercetătorii care studiază comportamentul celor din finanţe au de-clarat că volatilitatea pe Wall Street este provocată de prezenţa în corp a unei anumite substanţe chimice.

    Şi cum majoritatea traderilor şi a executivilor din finanţe sunt bărbaţi, substanţa în cauză nu e alta decât testosteronul. „Avem aşadar (şi) o explicaţie fiziologică a situaţiei care ridică o întrebare: oare cum ar fi arătat lumea condusa în egală măsură de femei şi de bărbaţi?,“ adaugă Rucsandra Hurezeanu.

    Paşi uriaşi au fost făcuţi în ultima sută de ani, când drepturile şi obligaţiile femeilor în societate, în familie, în economie au intrat pe tărâmul egalităţii cu bărbaţii. An de an, doamnele îşi sporesc prezenţa în funcţii de decizie din diverse domenii. Sigur, situaţia nu este uniformă la nivel mondial, iar prejudecă-ţile religioase şi sociale joacă încă un rol important. Dar rolul lor în organizaţii a ajuns să fie nu numai apreciat, ci şi măsurat.

    Companiile care au o prezenţă feminină în consiliul de administraţie înregistrează o performanţă bursieră cu 26% mai ridicată decât în cazul firmelor în care femeile nu se regăsesc la nivel de man-agement, spune Raluca Crişan, marketing director la Immochan România. Ea citează un studiu realizat de Crédit Suisse, din 2012, realizat pe o perioadă de 
6 ani şi un eşantion de 2.400 de companii.

    Cert e că numărul doamnelor care deţin funcţii de conducere este în creştere. Astfel, numărul de fe-mei care ocupă funcţii publice în cadrul Comisiei Europene creşte de la an la an, de la 20,5% în 2013 la 27,5% în 2014, arată raportul Worldwide Women Public Sector Leaders Index, realizat de EY. Rezul-tatele se datorează faptului că în urmă cu patru ani Comisia Europeană a stabilit o nouă strategie pen-tru a asigura o mai bună reprezentare a femeilor la nivel înalt.

    În cinci din ţările G20 femeile ocupă o treime din poziţiile de top management, mai arată studiul, Rusia fiind ţara cu cea mai mare creştere a numărului de femei în poziţii de leadership, de la 13% în 2013 la 23,4% la finalul anului trecut, mai arată acelaşi studiu. În Franţa, cotele privind numărul de fe-mei în posturi de conducere, introduse în 2012, au deja rezultate, numărul de femei ocupând posturi de conducere la nivel înalt în sectorul public crescând de la 21% la 25%. Iar în Germania, guvernul federal a introdus o cotă de 30% de femei în consiliile de administraţie ale companiilor listate pe DAX, în noiembrie 2013.

    Cu toate că nu există nicio cotă echivalentă pentru zona administraţiei de stat, s-a remarcat şi o creştere a procentului femeilor în poziţii de conducere la nivel de senior în sectorul public, de la 13% la 17% în ultimul an. „Pentru a se putea înregistra o creştere a reprezentării femeilor în funcţii de con-ducere, este nevoie de o creştere a numărului de femei în posturi de management – atât în interiorul cât şi în afara administraţiei publice. Fără femei în astfel de roluri, care să fie promovate pe baza com-petenţelor lor ca lideri, chiar şi cele mai bine concepute politici pentru egalitatea de gen se vor împot-moli“, consideră Elena Badea, director de marketing în cadrul EY România.

    Prin urmare, le-am invitat pe doamne să-şi imagineze un scenariu în care femeile ar ocupa două din trei fotolii manageriale, în toate domeniile, de la administraţie publică, guvern, companii şi cum ar func-ţiona economia, firmele, mediul de afaceri şi cel politic, în aceste condiţii.

  • Cel mai celebru makeup artist din lume, care s-a ocupat de toate vedetele, a împlinit 25 de ani

    Mai sunt apoi produsele care au schimbat lumea dar au fost foarte repede înlocuite de altele mai noi, mai bune şi mai performante: calculatoarele produse de Apple, sistemul de operare Windows produs de Microsoft, browserul Netscape Navigator şi multe altele.

    Produsele care aduc schimbări majore dar reuşesc să se reinventeze pentru a rămâne în pas cu lumea sunt cu adevărat rarităţi. Unul dintre aceste produse, Photoshop, aniversează săptămâna aceasta 25 de ani de viaţă. Photoshop, un program de editare a imaginilor, a fost dezvoltat încă de pe vremea în care oamenii foloseau încă aparate cu film şi le developau pentru albumele foto. Nu a doar supravieţuit, ci a fost perfecţionat încontinuu, devenind astăzi cel mai cunoscut make-up artist al vedetelor din lumea întreagă.

    Photoshop şi-a câştigat, alături de nume precum Google sau Xerox, dreptul de a fi folosit ca un verb. A fost folosit de-a lungul timpului pentru nenumărate lucruri, precum “aranjarea” unor poze din vacanţă sau transformarea femeilor în imagini perfecte pentru primele pagini ale revistelor.

    În ultimii ani, Photoshop pare să fie, pentru prima oară, lăsat în urmă. Dacă până la începutul revoluţiei social media foloseam programul pentru orice modificări ale unei poze, astăzi lumea foloseşte mai mult Instagram sau Snapchat.

    “Atunci când am preluat conducerea, în 2010, am înţeles că dezvoltarea companiei noastre nu este în ton cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru”, povesteşte David Wadhwani, directorul diviziei de software din cadrul Adobe. “Expresivitatea vizuală câştiga teren. Afacerea noastră era una solidă, dar nu creştea în ritmul necesar.”

    Compania a decis astfel să îşi asume riscuri şi să reinventeze Photoshop, dezvoltând variante simplu de utilizat şi prietenoase cu mediul mobil. Dacă va avea succes, acţiunea celor de la Adobe ar putea inspira şi alte companii, una dintre acestea fiind chiar Microsoft. Modelul Adobe ar putea servi ca un ghid către mediul mobil pentru programele care s-au dezvoltat de-a lungul timpului pentru platforme de PC.

    Photoshop a început să se reinventeze încă din 2011, atunci când a început să ofere accesul lunar la aplicaţie pentru 10 dolari. În mod uzual, o licenţă de Photoshop pentru uz personal ajungea până la 700 de dolari. Astfel, cei de la Adobe par să fi găsit cheia succesului: există deja peste 3,5 milioane de abonaţi, iar veniturile anuale se apropie de 3 miliarde de dolari, ameninţând recordul de 3,4 miliarde stabilit în 2010. “Scopul nostru este ca sute de milioane de oameni să beneficieze de tot ceea ce Photoshop are de oferit”, a declarat David Wadhwani.

  • Softurile ERP trec 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    “1.0 este managementul anilor ’60, 1.1 este managementul anilor ’90, iar 2.0 este managementul apărut în jurul anului 2000. În anii ’60, fără computere, dacă făceai o greşeală dădeai totul peste cap, iar la contabilitate se lucra cu mânecuţe, cu rigla de calcul şi cu abacul. 1.1 înseamnă apariţia calculatoarelor de birou, cu taste mari şi bandă de hârtie, management 2.0 înseamnă manager, calculator şi consultant, iar 2.1 înseamnă ce facem noi acum“, îmi explică Alin Ivan, consultant la Integrated Consulting Group, companie austriaco-finlandeză, teoria sa despre evoluţia managementului.

    Născut la Câmpina şi absolvent de ASE, Alin Ivan s-a mutat de trei sau patru ani la Cluj, timp destul pentru a împrumuta ticuri verbale ardeleneşti; aşa că strecoară la sfârşitul frazelor, nu prea des totuşi, câte un „no“, menit să-i întărească afirmaţiile. Spune despre sine că este consultant de management şi că face chestii care ţin de matematica economică. „De multe ori celui ce are în mână un ciocan i se pare că tot ce are în jur sunt cuie. Mie mi se pare că soluţia stă în matematică: vinzi prea ieftin, produci prea scump, produci prea puţin la preţul acesta şi nu-ţi acoperi costurile… Evident că pot fi soluţii şi din alte parţi, din inovare, de exemplu. Îi  spun că vinde prea puţin şi costă mult ceea ce produce, dar vin colegii mei care spun că ar putea face o schimbare undeva, ar putea vinde mai mult; vezi explozia vânzărilor unei companii de lactate care a schimbat forma ambalajului.“

    Pentru a-şi ajuta clienţii, Alin Ivan a conceput, împreună cu unul dintre clienţii săi, manager la o firmă de lactate, o afacere de familie începută de tată şi continuată acum de fiu, o aplicaţie menită să ofere imaginea companiei în orice moment. Aplicaţia se muneşte „Management 2.1“ şi oferă, faţă de aplicaţiile ERP uzuale, o serie de indicatori specifici, precum şi funcţii de predicţie.

    Alin Ivan şi Marius Bîcu, managerul companiei Unilact, au lucrat împreună din 2006 până în 2014, când clientul a recunoscut că nu se mai descurcă cu multele Exceluri pe care le primea. „Clientul a cerut «o curăţenie generală», un plan pe cinci ani şi încă «ceva», fără a defini acel ceva.“ Alin Ivan a făcut acel plan pe cinci ani, a făcut calcule despre ce va putea face compania şi ce nu va putea face, ba şi-a dat chiar seama că va avea nevoie de o investiţie în 2016. „Am gândit pentru el un sistem şi l-am pus într-un software, integrat cu o companie de specialitate, care îi arată starea companiei în aproape orice moment. Poate vedea starea, sănătatea companiei, dar şi stadii, anumite elemente din sănătatea companiei“, explică Alin Ivan. De exemplu, un indicator introdus în „Management 2.1“, indicator conceptual, se numeşte „contribuţia de acoperire“; îi permite managerului să  afle cât câştigă dacă îşi vinde marfa prin intermediul unei companii de retail sau al alteia, în condiţiile în care preţurile diferă de la un comerciant la altul sau de la o zonă la alta. Managerul mai poate afla ce cheltuieli are de făcut, dacă are bani, ce încasări are într-o săptămână, ce s-a produs săptămâna trecută şi ce se va produce în săptămâna în curs, ce s-a vândut, ce nu s-a vândut, care sunt abaterile faţă de planul pe cinci ani conceput; „plastic vorbind, managerul se aşază cu faţa la volan şi ştie tot traseul pe care îl va urma, cu ce viteză va merge, dacă îi ajunge benzina sau la ce oră va ajunge“.

    Interesant este că Management 2.1 nu este produsul unei companii de software, ci al unei companii de consultanţă care a colaborat cu o companie software, iar faptul că respectiva companie a răspuns cu „se poate“ la orice solicitare a consultantului sau a managerului a stârnit ceva mirare. În toată istoria s-a implicat şi BERD, care a oferit o finanţare nerambursabilă de 75% din valoarea proiectului.

  • Un tânăr inginer poate câştiga şi 9.000 de dolari pe lună la Facebook

    Facebook, cea mai valoroasă reţea socială din lume, are o valoare de piaţă estimată la peste 200 de miliarde de dolari. Salariile angajaţilor reflectă acest lucru, noi cifre arătând că inginerii au un salariu de pornire de peste 100.000 de dolari pe an.

    Un cercetător poate câştiga până la 172.000 de dolari pe an, iar inginerii de reţea au salariul mediu de 160.000 de dolari, sumă care include atât renumeraţia de bază cât şi bonusurile. Un inginer ce ocupă o poziţie de management poate câştiga şi 380.000 de dolari pe an, în vreme ce un inginer de software poate obţine la angajare un salariu de 106.000 dolari.

    Fondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, are o avere estimată la 33 miliarde de dolari, ocupând locul 16 în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Reţeaua socială atrage lunar 1,35 miliarde de utilizatori activi.

    Cele mai mari şanse de a obţine un job la Facebook le au absolvenţii Universităţii Stanford, cei au Universităţii din California şi cei ai Universităţii Berkeley. Aceste instituţii au cel mai mare număr de absolvenţi angajaţi la compania lui Zuckerberg.

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, numărul utilizatorilor activi în fiecare lună reprezentând aproape jumătate din populaţia conectată la internet la nivel mondial.

    Numărul de utilizatori din România ai reţelei de socializare Facebook a ajuns în prezent la 7,6 milioane, cu 600.000 mai mult faţă de luna ianuarie a anului trecut, potrivit informaţiilor furnizate de Facebrands.ro, serviciul care monitorizează şi analizează activitatea locală a companiei americane. Cea mai mare creştere a numărului de conturi de Facebook din România s-a înregistrat în ianuarie 2012, când aproape s-a dublat numărul de utilizatori la  peste 4,4 milioane, conform datelor din ultimii patru ani.

  • Cum s-a făcut de-a ajuns Amazon să câştige Globuri de Aur

    În ultimii doi-trei ani, Netflix a început să piardă din utilizatori în faţa altor servicii, unele dintre acestea fiind dezvoltate de companii ce îşi permit să investească sume considerabile. Este greu de compilat o listă cu toate companiile care îşi doresc să concureze cu Netflix, însă câteva dintre acestea au şi posibilitatea financiară de a o face. Una dintre acestea este Amazon, care a decis în urmă cu trei ani intrarea pe piaţă şi care a reuşit deja, cel puţin într-un domeniu, să depăşească liderul.

    Globurile de Aur au marcat o victorie pentru industria serviciilor de transmisie a conţinutului video, în condiţiile în care Amazon a câştigat două premii, iar Netflix unul. Transparent, show-ul produs de Amazon, care spune povestea unui transsexual, a fost marele câştigător al serii de 11 ianuarie 2015, câştigând atât premiul pentru cel mai bun actor de comedie (Jeffrey Tambor), cât şi cel acordat celui mai bun serial de comedie. A fost primul Glob de Aur pentru cel mai bun serial obţinut de o companie din industria de streaming. „Este ceva mare. Este mai mare chiar decât mine. Amazon este de astăzi cel mai bun prieten al meu“, a spus actorul în timpul discursului de acceptare. Kevin Spacey a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un rol dramatic pentru House of Cards, aceasta fiind singura distincţie obţinută de cei de la Netflix.

    Woody Allen, la primul său serial

    La scurt timp după ridicarea Globului de Aur, reprezentanţii Amazon au anunţat semnarea unui contract cu legendarul regizor Woody Allen. Allen urmează să se ocupe de scenariul şi regia unei noi serii originale, numele proiectului nefiind încă dezvăluit. Colaborarea cu un regizor de calibru reprezintă un câştig nu doar pentru Amazon, ci pentru întreaga industrie de profil, având în vedere că în mod tradiţional Hollywoodul s-a îndreptat mai degrabă către studiouri de filme sau către televiziuni cu un istoric bine definit.

    „Amazon Studios anunţă că a semnat un contract cu Woody Allen pentru producerea unui serial cu episoade de 30 de minute. Spre deosebire de proiectele noastre anterioare, un întreg sezon a fost comandat din start“, a spus Roy Price, vicepreşedintele Amazon Studios. „Woody Allen este un vizionar care semnează unele dintre cele mai bune filme din istorie, şi este o onoare să putem lucra alături de el. Suntem nerăbdători să difuzăm primul său serial în exclusivitate abonaţilor noştri.“

    Woody Allen a reacţionat în stilul caracteristic: „Nu ştiu cum am ajuns în acest proiect, chiar nu ştiu la ce m-am angajat. Sincer, cred că Roy Price va ajunge să regrete decizia“, a glumit regizorul.

    De la retail la conţinut video

    Amazon a beneficiat de statutul său pe piaţa de retail şi a mers un pas mai departe, oferind mai multe beneficii celor care sunt dispuşi să plătească în plus. Amazon Prime a debutat ca un program de fidelizare ce oferea, contra unei sume anuale, livrarea gratuită pentru orice produs cumpărat de pe Amazon.com. „Milioane de abonaţi Prime se bucură deja de livrarea rapidă a produselor“, declara în 2011 Robbie Schwietzer, vicepreşedinte al Amazon Prime. „Adăugând accesul la mii de filme şi seriale TV, oferim acestora mai multă valoare pentru banii plătiţi. Pe lângă accesul garantat la serviciul de video streaming, abonaţii Prime pot alege livrarea în doar două zile la milioane de produse disponibile pe Amazon.com; ei mai pot împrumuta, lunar, o carte pentru Kindle.“

    La sfârşitul anului 2014, numărul celor care aveau conturi Prime se apropia de 25 de milioane. Amazon a lansat Instant Video ca parte a abonamentului Prime. A urmat Amazon Studios, casa de producţie care a beneficiat de un buget de peste 100 de milioane de euro pentru a produce mai multe episoade pilot, urmând ca abonaţii să voteze care dintre acestea merită să se transforme într-un serial întreg.

    În primă fază, Amazon a lansat 14 episoade pilot, dintre care cinci au primit unda verde pentru mai multe episoade. În a doua fază, de-a lungul anului 2014, compania a propus alte 14 serii, fiind alese şapte, printre care şi Transparent. O nouă serie de episoade pilot, respectiv 13, au fost lansate pe 15 ianuarie. Până în prezent, Amazon Studios a prezentat publicului 97 de episoade.

    Amazon.com a început în 2012 construirea unei baze de date cu seriale, emisiuni de televiziune şi filme, similară celei deţinute de Netflix, spre satisfacţia unor companii precum Time Warner sau CBS. Compania a dezvăluit primele proiecte spre finalul anului 2013, dar între timp a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a obţine drepturile de difuzare, prin serviciul Amazon Prime, a unor seriale precum Downtown Abbey sau Falling Skies.

    În septembrie 2012, Amazon a semnat o înţelegere valabilă timp de trei ani cu Epix pentru a difuza filme de mare succes, precum The Hunger Games. Contractul a crescut numărul de titluri disponibile prin serviciul Prime până la 25.000.

  • Studiu al Comisiei Europene: 16 la sută dintre tinerii români de 18-24 ani nu au niciun fel de activitate

    Potrivit celui mai recent raport publicat de CE privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială, 16 la sută dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani nu studiază, nu urmează niciun curs de formare profesională şi nici nu sunt angajaţi, media în cele 28 de state membre fiind de 13 la sută.

    De asemenea, raportul CE arată că în perioada 2007 – 2012, România este statul membru cu cea mai mare reducere a investiţiilor în educaţie (cu 40 la sută), urmată de Ungaria (30 la sută), Marea Britanie, Letonia, Grecia, Italia şi Portugalia (cu aproximativ 20 la sută).

    În 2013, în România, ca şi în Cipru, Bulgaria şi Letonia, doar 5 la sută din forţa de muncă ocupată era în sănătate şi asistenţă socială, aceasta fiind cel mai scăzut nivel din UE.

    Tot pe ultimul loc se află România, alături de Letonia, Estonia, Polonia şi Cipru, şi în privinţa procentului din PIB alocat serviciilor de protecţie socială (servicii medicale, centre pentru copii, bătrâni etc.), acesta fiind de 5 la sută. Pe de altă parte, România a cunoscut, alături de Irlanda şi Bulgaria, cea mai mare creştere a sumelor alocate în sectorul protecţiei sociale (pensii, indemnizaţii de creştere a copilului, ajutoare de şomaj etc.), de 10 – 15 la sută pe an.

    Una dintre principalele concluzii ale Analizei privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este că ţările care oferă locuri de muncă de calitate şi măsuri eficiente de protecţie socială şi care investesc în capitalul uman s-au dovedit a fi mai reziliente în faţa crizei economice.

    Documentul subliniază necesitatea de a investi în dobândirea şi menţinerea de către lucrători a unor competenţe adecvate care să le sporească productivitatea.

    “Crearea de locuri de muncă reprezintă misiunea noastră cea mai urgentă, iar consecinţele crizei îngreunează şi mai mult situaţia. În cadrul acestei analize s-a constatat că este necesar să se pună în aplicare reforme structurale, precum şi măsuri de sprijinire a consumului şi a cererii. Avem nevoie de investiţii suplimentare în oameni, pentru a îmbunătăţi educaţia, cursurile de formare şi măsurile de activare destinate cetăţenilor europeni, astfel încât aceştia să fie mai pregătiţi pentru piaţa muncii”, a declarat comisarul pentru ocuparea forţei de muncă Marianne Thyssen.

    Analiza anuală privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială în Europa este rezultatul unui studiu analitic al serviciilor Comisiei, bazat pe cele mai recente date şi lucrări de specialitate disponibile, iar concluziile sale stau la baza iniţiativelor Comisiei în domeniul ocupării forţei de muncă şi al politicii sociale.

  • ANOFM: Rata şomajului în noiembrie a fost de 5,18 la sută, numărul şomerilor a ajuns la 468.849

    Potrivit ANOFM, rata şomajului din luna noiembrie a fost cu 0,42 puncte procentuale mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

    Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a crescut cu 5.220 de persoane în noiembrie faţă de octombrie, ajungând la 468.849 de persoane. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în octombrie la 5,57 la sută în noiembrie, iar cea a şomajului feminin, de la 4,71 la sută la 4,74 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri, respectiv 124.589, sunt în categoria de vârstă 40-49 de ani. Alţi 99.361 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 81.008 au sub 25 de ani, 67.039 au peste 55 de ani, 59.178 au între 50 şi 55 de ani şi 37.674 au vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.

    “Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (74,08 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 6,41 la sută”, informează ANOFM.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost în judeţele: Vaslui (10,95 la sută), Teleorman (10,63 la sută), Mehedinţi (9,81 la sută), Buzău (9,53 la sută), Galaţi (9,13 la sută), Dolj (9,05 la sută), Olt (8,17 la sută) şi Dâmboviţa (7,77 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 130.046 au fost indemnizaţi şi 338.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.125 în noiembrie faţă de octombrie, iar al celor neindemnizaţi, cu 2.095.

  • ANOFM: Rata şomajului în noiembrie a fost de 5,18 la sută, numărul şomerilor a ajuns la 468.849

    Potrivit ANOFM, rata şomajului din luna noiembrie a fost cu 0,42 puncte procentuale mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut.

    Numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a crescut cu 5.220 de persoane în noiembrie faţă de octombrie, ajungând la 468.849 de persoane. Rata şomajului masculin a crescut de la 5,49 la sută în octombrie la 5,57 la sută în noiembrie, iar cea a şomajului feminin, de la 4,71 la sută la 4,74 la sută.

    Cei mai mulţi şomeri, respectiv 124.589, sunt în categoria de vârstă 40-49 de ani. Alţi 99.361 de şomeri au între 30 şi 39 de ani, 81.008 au sub 25 de ani, 67.039 au peste 55 de ani, 59.178 au între 50 şi 55 de ani şi 37.674 au vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani.

    “Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă (74,08 la sută). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi postliceal reprezintă 20,32 la sută din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 6,41 la sută”, informează ANOFM.

    Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost în judeţele: Vaslui (10,95 la sută), Teleorman (10,63 la sută), Mehedinţi (9,81 la sută), Buzău (9,53 la sută), Galaţi (9,13 la sută), Dolj (9,05 la sută), Olt (8,17 la sută) şi Dâmboviţa (7,77 la sută).

    Din totalul şomerilor înregistraţi, 130.046 au fost indemnizaţi şi 338.803 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 3.125 în noiembrie faţă de octombrie, iar al celor neindemnizaţi, cu 2.095.