BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Codul Fiscal a trecut de guvern

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinde din 2016 lista produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive. CAS la angajat nu mai scade din ianuarie 2017, ci din ianuarie 2018 de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%.

    Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozite datorate statului ce depăşesc cuantumul de 50 lei vor fi obligate să achite o ”penalitate de nedeclarare„ de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare.

    Valorile impozabile aferente taxelor şi impozitelor locale nu vor mai fi majorate, dar primarii vor fi lăsaţi să crească aceste taxe cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent. De asemenea, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe.

  • Finanţele invocă ultime consultări pentru anularea creşterii impozitului pe case, introdusă vineri

    Ministerul susţine că a hotărât să nu introducă în Codul Fiscal creşterea impozitului ca urmare a consultărilor din dezbaterile publice, fără să precizeze când au avut loc aceste consultări, în condiiţiile în care noua formă a Codului Fiscal a fost finalizată vineri.

    În expunerea de motive la varianta actualizată a Codului Fiscal, datată de Ministerul Finanţelor 13 martie, la capitolul Indexarea impozitelor şi taxelor locale se spune: “Se propune ca, impozitele şi taxele locale să se indexeaze, anual, de către consiliile locale, ţinînd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplică indexarea. Având în vedere că de la ultima indexare au trecut 3 ani şi rata de inflaţie a crescut cu 6,46% , în proiect au fost indexate toate impozitele şi taxele locale în suma fixă, inclusiv nivelul amenzilor”.

    VEZI DOCUMENTUL, varianta din 13 martie

    În noua variantă a Codului Fiscal se menţionează că impozitul pentru locuinţe datorat de populaţie ar urma să crească anul viitor, ca urmare a majorării cu peste 6% a valorii impozabile la toate categoriile de clădiri. Versiunea anterioară a Codului Fiscal, prezentată în urmă cu o lună de Guvern, nu conţinea creşterea impozitului.

    Ministerul Finanţelor menţionează, într-un comunicat transmis luni, că, în concordanţă legea privind Codul Fiscal, o dată la trei ani se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare. De asemenea, se ajustează la inflaţie şi limitele amenzilor prevăzute de Codul Fiscal.

    VEZI REFERIRILE din nota de fundamentare

    Sumele indexate se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, emisă până la 30 aprilie, inclusiv.

    “Având în vedere obligaţia de indexare stabilită prin lege şi faptul că prevederile Codului fiscal rescris urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, în cadrul dezbaterii publice, a existat o propunere din partea structurilor asociative ale administraţiilor publice locale ca în proiectul de act normativ valorile impozabile, impozitele şi taxele locale stabilite în sume fixe, precum şi amenzile să fie indexate cu rata inflaţiei pentru cei 3 ani de la ultima indexare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul 2013. Astfel, pentru anii 2013-2015, rata cumulată a inflaţiei este de 6,46%, având în vedere ratele inflaţiei pentru: anul 2013: 3,98%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp; anul 2014: 1,07%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp; anul 2015: 1,3%, conform Comisiei Naţionale de Prognoză – Prognoza pe termen mediu 2014-2018 – varianta de iarnă 2015”, se arată în comunicatul transmis de Finanţe.

    VEZI REFERIRILE din nota de fundamentare

    Ca urmare a consultărilor din dezbaterile publice, Ministrul Finanţelor Publice a decis ca propunerea mai sus menţionată să nu fie preluată în forma Codului Fiscal ce va fi supusă aprobării Guvernului, se mai spune în comunicat.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni, ca reacţie la informaţiile privind modificările din proiectul actualizat al noului Cod Fiscal, că de decizia de majorare sau de reducere a impozitelor aparţine autorităţii locale.

    “Dacă vreţi, taxele nu o să crească niciodată în următorii 100 de ani. Este decizia autorităţilor locale, pot să le scadă sau pot să le crească, în funcţie de cum consideră autorităţile locale. Până acum, a fost bun Codul, acum nu mai e bun. Forma finală se discută în Parlament. Dacă autorităţile locale consideră că e bine, pot să scadă toată taxele sau pot să le crească, în nişte limite “, a răspuns Ponta întrebărilor presei privind proiectul actualizat de Cod Fiscal.

    Şeful Executivului a reluat ideea că noul Cod Fiscal va fi adoptat de Parlament.

    Anterior, Ponta a declarat că proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală vor fi transmise Parlamentului de căte Guvern cel târziu pe 25 martie, cu solicitarea către Senat pentru dezbatere în regim de urgenţă imediat după Paşte, astfel încât documentele să intre la Camera Deputaţilor până la finele lunii aprilie.

  • RATB vrea să scumpească biletele de călătorie: Preţul biletului, de 1,3 lei, este cel mai mic din ţară. Creşterea ar resuscita încasările

    Conducerea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) arată, într-un comunicat, că ultima majorare a tarifelor a fost aprobată în februarie 2008, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) nr. 7/2008, când preţul unui bilet a crescut de la 1,1 lei la 1,3 lei cât este şi în prezent.

    “Trebuie să semnalăm faptul că tariful din Bucureşti, de 1,3 lei, este mult mai mic decât cel practicat în ţară, în condiţiile în care traseele deservite de RATB sunt chiar şi de trei ori mai lungi decât cele ale altor operatori. Un alt motiv care ne determină să solicităm o reajustare a tarifului de călătorie îl reprezintă influenţele economice manifestate în ultimii opt ani, precum şi evoluţia preţurilor, determinată atât de inflaţie, de cursul leu – euro, cât şi de modificarea frecventă a preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale. De asemenea, suntem nevoiţi să abordăm un nou plan tarifar având în vedere şi implicaţiile legislaţiei aplicabile de la ultima majorare aprobată (de exemplu mărirea cotei de TVA de la 19% la 24%, începând cu luna iulie 2010)”, potrivit unui comunicat remis de RATB, agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit RATB, creşterea preţului unei călătorii la 1,8 sau 2 lei ar putea să “resusciteze” regia “pe partea de încasări”.

    Reprezentanţii RATB mai menţionează că, în Bucureşti, în conformitate cu Hotărârea Consiliului General nr. 139/2006, se acordă gratuităţi pentru pensionarii cu domiciliul stabil în Capitală.

    “În privinţa acestei gratuităţi, pentru viitor, sunt în calcul mai multe variante, cum ar fi: să se menţină gratuitatea, dar într-o formă adaptată la fluxurile de călători pe perioade caracteristice ale zilei, de exemplu acordarea gratuităţii pentru pensionari în intervalul orar 9.00 – 15.00, când cererea de transport din partea persoanelor active, aflate în câmpul muncii, începe să scadă. De asemenea, ar fi de luat în calcul şi acordarea unor carduri de călătorie pentru pensionari, prin care să oferim un anumit număr de călătorii gratuite, în intervalul orar convenit”, a precizat sursa citată.

    Reducerea pentru elevi şi studenţi se acordă în baza Hotârârii Guvernului nr. 309/1996 şi a Normelor aprobate prin Ordinul Ministerului Educaţiei 4055/1996, respectiv a Hotărârii Consiliului General nr. 129/1996, conform cărora beneficiază de reducerea de tarif cu 50 la sută elevii şi studenţii români din învăţământul de stat, cursuri de zi, elevii şi studenţii bursieri ai statului român, care studiază în România. Reducerea se aplică numai în cazul abonamentelor lunare.

    Majorarea tarifelor de călătorie cu mijloacele de transport ale Regiei Autonome de Transport se realizeaza numai prin hotărâri ale CGMB.

  • Urmează un acord cu FMI

    Leul moldovenesc s-a întărit pentru prima oară în acest an, la 20,757/dolar, graţie majorării dobânzii de către banca centrală cu 0,5%, la 13,5% pe an, precum şi percepţiei favorabile din piaţă generate de votarea de către parlament a noului premier, în persoana lui Chiril Gaburici, după 70 de zile de incertitudine privind formarea noului guvern.

    Banca centrală a decis să majoreze dobânda spre a apăra moneda naţională, confruntată cu o pierdere de valoare de 25% faţă de dolar, în contextul crizei valutare din Rusia şi al conflictului din Ucraina. Chiril Gaburici, 38 de ani, propus de Partidul Liberal-Democrat din Moldova, a condus în perioada 2009-2012 compania Moldcell şi apoi compania-soră din Azerbaidjan.

    În prima şedinţă a noului guvern, premierul a declarat că R. Moldova ar trebui să înceapă discuţii cu FMI, iar ministrul economiei numit de Gaburici este Stephane Christophe Bride, de origine franceză, specialist în audit şi consultanţă, naturalizat cetăţean moldovean în 2013.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • Ministerul Muncii propune majorarea cu 15,98% a indemnizaţiei pentru persoane cu handicap, din 2015

    Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind actualizarea cuantumului prestaţiilor sociale prevăzute la articolul 58, alineatul 4 din Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.

    Documentul prevede actualizarea cuantumului indemnizaţiei lunare şi al bugetului personal complementar lunar şi raportează aceste beneficii la indicatorul social de referinţă (ISR), respectiv creşterea nivelului acestor prestaţii sociale cu 15,98 la sută, începând din ianuarie 2015.

    Astfel, indemnizaţie lunară ar urma să crească de la 202 de lei la 234 de lei pentru persoanele cu handicap grav (respectiv 0,468 ISR), indiferent de venituri, şi de la 166 de lei la 192 de lei, pentru persoanele cu handicap accentuat (respectiv 0,384 ISR).

    Buget personal complementar lunar ar urma să fie majorat, din 1 ianuarie 2015, de la 91 de lei la 105 lei, pentru persoanele cu handicap grav (0,210 ISR), de la 68 de lei la 78 de lei, pentru persoanele cu handicap accentuat (0,156 ISR) şi de la 33,5 lei la 38 de lei, pentru perosanele cu handicap mediu (0,076 ISR).

    “Această actualizare reflectă indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada ianuarie 2009 – decembrie 2012”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

    Fondurile necesare pentru plata acestor prestaţii sociale vor fi asigurat din bugetele proprii ale judeţelor, respectiv cele ale sectoarelor municipiului Bucureşti, din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute cu această destinaţie în bugetul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

    În nota de fundamentare a proiectului se mai arată că media pe cinci ani a impactului financiar asupra bugetului general consolidat este de 297.882,26 mii lei.

    Proiectul de act normativ va fi în dezbatere publică până în 8 decembrie.

  • Mazăre anunţă, la jumătatea campaniei electorale, creşterea subvenţiei la căldură, doar pentru 2014

    Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat, luni, la finalul şedinţei Consiliului Local, că persoanele care primeau subvenţie până acum vor plăti cu 10 la sută mai puţin pentru căldură în 2014, iar acestora li se adaugă de acum şi cei care câştigă 1.800 de lei pe membru de familie sau 2.100 de lei pentru persoanele singure.

    “Discutăm numai despre subvenţia din 2014, ca să fie clar, noiembrie şi decembrie, când factura la încălzire o să scadă cu 10 la sută pentru cei care sunt persoane singure şi au venit de până în 2.100 de lei şi pentru familiile care au venitul pe membru de familie până în 1.800 de lei”, a afirmat Radu Mazăre.

    El a susţinut că decizia rămânerii acestei subvenţii sau chiar a creşterii în 2015 depinde de acţiunile pe care municipiul Constanţa le deţine la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa.

    “Despre ce se va întâmpla anul viitor depinde de foarte multe lucruri. Ştiţi că PNL şi PDL au atacat şi au şi obţinut la Curtea Constituţională anularea legii prin care Consiliul Local are 20 la sută din port, bani de unde şi acordăm subvenţii. Au obţinut această anulare pe motiv că legea a fost prost făcută pentru că în ea scria că se dau procentele către Consiliul Local, şi nu către municipiul Constanţa, o chichiţă. Noi putem să dăm subvenţia anul ăsta pentru că am încasat dividendele pe anul trecut, pe 2013, dar la anul nu vom mai avea ce încasa pentru anul 2014, ca atare va trebui să diminuăm bugetul să vedem unde umblăm, inclusiv la subvenţie”, a susţinut primarul Constanţei.

    El a mai spus că Parlamentul poate modifica legea respectivă în 45 de zile, aşa cum a precizat Curtea Constituţională că este necesar, dar că doreşte ca, în loc de 20 la sută din acţiuni, municipalitatea să primească 33 la sută din acţiuni.

    “În 45 de zile Parlamenteul poate modifica să spună că cei 20 la sută revin municipiului, şi nu Consiliului Local. Pot să facă în 45 de zile să treacă acolo şi că municipiul va deţine 33 la sută, nu 20 la sută, numai că această lege trebuie votată de Parlament dacă noi, PSD, mai avem majoritate acolo şi dacă preşedintele României, care va fi, o să o promulge. Dacă va fi cel al ACL, categoric uitaţi şi de ce am avut până acum”, a afirmat primarul Constanţei.

    El a mai spus că va avea o discuţie şi cu premierul Victor Ponta, pentru ca municipiul Constanţa să primească 33 la sută din acţiunile de la Administraţie Porturilor Maritime Constanţa: “O să am o discuţie să văd dacă în reformularea legii o să trecem 20 la sută sau 33 la sută. Dacă mă întrebaţi pe mine, probabil 33 la sută o să trecem. Zilele astea merg eu la Bucureşti ca să discut. El o să vină în Constanţa între tururi”.

    Primarul Constanţei a mai susţinut că în cazul în care municipiul va primi 33 la sută din acţiunile APMC, atunci, pe lângă această reducere de 10 la sută la factură pentru persoanele subvenţionate în 2015, se va adăuga încă una de 15 la sută. Dacă însă municipiul Constanţa nu va mai primi nici cele 20 la sută din acţiuni pe care le deţinea la port, atunci reducerea de 10 la sută va dispărea în 2015, urmând să rămână reducerile acordate în iarna trecută.

    Costul unei gigacalorii în municipiul Constanţa este de 358, 54 de lei. Această sumă este plătită integral doar de către persoanele cu venituri pe membru de familie peste 1.800 de lei sau 2.100 de lei pentru persoanele singure, ceilalţi primind diverse subvenţii, în funcţie de venituri.

    Curtea Constituţională a decis, joi, că este neconstituţională trecerea la Consiliul Local Constanţa a unui pachet de peste 1,3 milioane de acţiunile deţinute de stat la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, ceea ce reprezintă 20% din capitalul social.

    CC a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la dispoziţiile Legii 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa.

    Avocatul Poporului arăta, în sesizare, că prin actul normativ criticat se aduce atingere dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut de articolul 136, alineatul 2 din Constituţie, întrucât titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe, municipii şi judeţe, iar nu consiliile locale sau consiliile judeţene, care sunt autorităţi deliberative.

    În prezent, Ministerul Transporturilor este acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60%, iar Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa deţin fiecare câte 20% din capital.

    Guvernul şi Primăria Constanţa vor ca Ministerul Transporturilor să cedeze 13% din acţiuni Consiliului Local şi să listeze pe bursă un pachet de 14% din titluri. Posibilitatea creşterii participaţiei Primăriei Constanţa a stârnit numeroase critici din partea operatorilor portuari şi a sindicatelor din port, dar şi în mediul politic de la nivel central.

    Premierul Victor Ponta declara, în 12 august, că transferul de acţiuni de la Portul Constanţa la municipalitate este un proiect care va fi dus la bun sfârşit.

  • Cum se va termina conflictul dintre Rusia şi Ucraina. Scenariile care ar putea zgudui economia lumii

    UN RAPORT AL CREDIT SUISSE DIN LUNA MAI, ALTMINTERI DELOC CATASTROFIC, anticipa că dintre toate categoriile de riscuri geopolitice cu impact asupra pieţelor financiare (conflictul din Orientul Mijlociu, ascensiunea forţelor politice antieuropene şi separatiste în UE, criza economică din zona euro, crizele politice din SUA, Japonia etc.), cel mai important rămâne conflictul dintre Rusia şi Ucraina, atât prin prisma complicaţiilor reprezentate de sancţiunile financiare şi comerciale ale UE contra Rusiei, cât şi prin prisma duratei lungi şi a dificultăţii de rezolvare a conflictului.

    Autorul raportului, expertul în strategii de investiţii Robert Parker, vedea posibil un scenariu de bază în care conflictul se va termina cu secesiunea şi alipirea la Rusia ori semiindependenţa regiunilor de est ale Ucrainei, susţinute de Rusia, într-un proces care va dura circa doi sau trei ani. Un scenariu optimist, cotat cu 20% şanse de reuşită, viza rezolvarea în mai puţin de un an a conflictului, prin retragerea forţelor ruseşti şi neintervenţie în politica Kievului, iar un scenariu negativ ar fi o invazie rusească în estul Ucrainei, cu probabilitate de 30% şi care ar atrage extinderea sancţiunilor financiare şi comerciale din partea UE şi a SUA, plus intensificarea ameninţărilor militare ale NATO cu scopul descurajării Rusiei. În acest din urmă scenariu, Parker vedea o scădere cu cca 10% a pieţelor globale de acţiuni în decurs de trei luni, în timp ce pieţele din Europa Centrală şi de Est ar fi urmat să piardă 15% sau mai mult.

    Acest gen de analiză, unde pentru fiecare gen de daune resimţite de economiile dezvoltate (în cazul de faţă cele din UE), cele emergente (în cazul de faţă cele din Estul Europei) au întotdeauna mai mult de suferit, din cauza percepţiei de risc mai mare asociate cu ele, a predominat şi în lunile următoare. În iulie, odată cu primele sancţiuni europene contra Rusiei, plecarea investitorilor spre zări mai sigure făcea deja să scadă spectaculos bursele şi monedele est-europene, iar analiştii financiari vehiculau deja pentru ţările estice previziuni de încetinire a creşterii PIB. Acum, cea mai recentă evaluare din partea economiştilor de la Erste Group conchide că disputa ruso-ucraineană reprezintă un risc la adresa creşterii economice a statelor est-europene pentru 2015, pornind de la constatarea că pe ansamblul regiunii este deja vizibil fie impactul primar al scăderii comerţului cu Rusia şi Ucraina, fie impactul secundar al scăderii investiţiilor şi al cererii de import din zona euro.

    Dacă pentru unele dintre ţările luate în calcul concluzia este că estimările de creştere economică pentru anul viitor vor fi afectate (Ungaria, Croaţia, Slovenia sau Polonia), România iese însă cel mai bine din această analiză. Explicaţia ţine de trei factori esenţiali: importanţa redusă în PIB a comerţului cu Rusia, absenţa băncilor ruseşti şi cvasiindependenţa faţă de livrările de gaze ruseşti (vezi grafice). ”Ponderea în totalul comerţului exterior a exporturilor către Rusia şi Ucraina a crescut de la 4,3% în S1 2013 la 4,4% în S1 2014, întrucât, deşi exporturile spre Ucraina au scăzut cu peste 6%, cele către Rusia s-au majorat cu 17%, în condiţiile creşterii cu peste 20% a exporturilor de echipamente industriale şi utilaje de transport„, notează analiştii de la Erste. Nici impactul sancţiunilor europene şi al măsurilor de retorsiune luate de Rusia n-ar afecta însă perspectiva PIB: ”Presupunând pentru 2015 exporturi zero spre Rusia, un embargou similar la importurile ruseşti şi zero importuri de gaze naturale, impactul asupra PIB va fi cel mai probabil nul, având în vedere că deja consumul intern de gaze a scăzut şi faptul că România se poate baza pe o majorare a producţiei interne de gaze„.

    În opinia experţilor de la institutul olandez de studii geostrategice Clingendael, cea mai mare problemă pentru est-europeni – deşi în proporţii variabile, în funcţie de ponderea gazului rusesc în consumul lor energetic – o constituie însă dependenţa de Ucraina ca ţară de tranzit pentru gazele importate din Rusia. La scara Europei, această dependenţă s-a redus în ultimii ani graţie conductelor NorthStream (spre Germania, care alimentează şi Belgia, Marea Britanie şi Franţa) şi Blue Stream (spre Turcia), însă esticii rămân în continuare expuşi la orice perturbare sau oprire a livrărilor de către Moscova, întrucât sunt conectaţi la o singură sursă de aprovizionare – gazoductul Drujba (Frăţia), prin care intră aproape jumătate din gazul rusesc spre Europa, în timp ce planurile de construcţie a gazoductului South Stream, de care ar fi beneficiat Austria, Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Croaţia, s-au oprit la cererea Bruxellesului.

    În acelaşi timp, un efect secundar al conflictului ruso-ucrainean pentru Europa de Est va fi majorarea treptată a cheltuielilor militare, pentru a le apropia de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO. Cel mai aproape de acest nivel se află Polonia, cu aproape 2% din PIB, iar cel mai departe se află Ungaria, cu numai 0,8% din PIB, însă un program ferm de majorare rapidă a cheltuielilor lipseşte în unele ţări (Cehia are în program să ajungă la 1,4% din PIB abia în 2020), iar în alte ţări, ca Slovacia, sprijinul politic pentru majorarea cheltuielilor rămâne legat de planurile care circulă la ora actuală la nivelul UE fie de a excepta bugetul apărării de la calculul deficitului bugetar sau structural, fie de a relaxa ţintele generale de convergenţă cu zona euro (faimosul MTO). În cazul României, Erste notează că România alocă 1,4% din PIB pentru armată, a suplimentat deja pentru acest an cheltuielile cu 0,1% din PIB, iar cifra va atinge 2% în 2017, inclusiv prin achiziţia programată a celor 12 avioane de luptă F16 de la statul portughez, în valoare de 628 mil. euro.

  • De ce a cumpărat Microsoft cel mai urât joc din istorie

    Suma oferită de Nadella celor de la Mojang, de 2,5 miliarde de dolari, reprezintă una dintre cele mai mari oferite de Microsoft pentru preluarea unei companii. Împreună cu Skype, Nokia şi aQuantive, pentru care Bill Gates a plătit peste 5 miliarde de dolari, cumpărarea Mojang reprezintă una dintre cele mai mari investiţii ale Microsoft.

    Markus Persson, care trăieşte la Stockholm, a câştigat peste un miliard de dolari în urma tranzacţiei. Persson, cunoscut în lumea gamerilor sub pseudonimul Notch, era acţionar majoritar în cadrul Mojang, controlând 71% din acţiunile companiei. El are 1,8 milioane de urmăritori pe Twitter şi spune că a devenit celebru în uma succesului înregistrat de Minecraft. „Nu fac jocuri gândindu-mă că ele vor avea succes. Pentru mine nu este vorba doar despre bani“, a spus Persson.

    Markus Persson a lansat Minecraft în 2009, un joc în care utilizatorii pot construi de la clădiri la lumi întregi, la civilizaţii, folosind materiale de construcţii. La 35 de ani, Persson spune că nu a dorit să poarte responsabilitatea unui asemenea succes: „Nu vreau să devin un simbol, să fiu responsabil de un succes de asemenea proporţii pe care, sincer, nu îl pot înţelege. Eu nu sunt un antreprenor, nu sunt un CEO, sunt un simplu programator căruia îi place să-şi exprime părerile pe Twitter“, a mai spus Persson.

    Provocarea pentru Microsoft este de a creşte veniturile obţinute de Minecraft fără a distruge esenţa jocului, acea esenţă care l-a făcut atât de popular. CEO-ul Nadella încearcă să ducă Microsoft dincolo de Windows sau de programele pentru PC, într-o zonă a gaming-ului cu care compania clădită de Bill Gates nu este asociată în mod uzual. Minecraft ar putea fi, de asemenea, „biletul de intrare“ al Microsoft pe dispozitivele ce rulează Android sau iOS, fiind astfel mai aproape de concurenţii de la Apple şi Google.

    Al Hilwa, analist al IDC, consideră că Minecraft va ajuta Microsoft să se apropie de o parte dintre clienţii săi. „Jocul va crea o legătură puternică între companie şi cei care sunt clienţi prin utilizarea Xbox, dar pe care Microsoft i-a ignorat anterior“, declară Hilwa. „Acest lucru ar aduce o anumită siguranţă cu privire la viitoarele achiziţii din zona de hardware.“

    Minecraft a devenit un fenomen global la scurt timp după lansarea sa, în 2009. Jucătorii trebuie să colecteze resurse – lemn, piatră, cărbune sau oţel – pentru a construi case, castele sau oraşe întregi. Jocul a fost accesat de peste o sută de milioane de oameni, după cum a anunţat compania în luna februarie.

    Lansat iniţial doar pentru PC, Minecraft poate fi acum jucat şi pe consolele Xbox şi Playstation, precum şi pe telefoanele care rulează iOS sau Android. Conform unui studiu dar publicităţii de către Microsoft, doar utilizatorii de Xbox 360 au petrecut, în ultimii doi ani, peste 2 miliarde de ore jucând Minecraft.

    În iunie 2014, Minecraft a devenit cel mai vândut joc pentru calculator din istorie, cu 16 milioane de unităţi, depăşind World of Warcraft şi Diablo 3. Acest lucru poate fi explicat, spun specialiştii, prin faptul că Minecraft se adresează mai multor categorii de vârstă, cu precădere celor mici care nu au acces la alte jocuri. Dr. Andrew Przybylski, psiholog la Universitatea din Oxford, a declarat că jocul poate ajuta la dezvoltarea mai multor abilităţi, atât timp cât cei mici nu sunt lăsaţi să petreacă prea mult timp în faţa monitorului. El a realizat un studiu pe cinci mii de copii din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 10 şi 15 ani, şi a ajuns la concluzia că o oră pe zi în faţa calculatorului, în cadrul unui anumit tip de joc, îi face pe copii mai sociabili; cei care nu se bucură de această „pauză“ pot deveni hiperactivi. „Tinerii care se joacă la calculator o oră pe zi se adaptează mai bine situaţiilor sociale decât cei care nu se joacă sau cei care se joacă mai mult de trei ore pe zi“, notează raportul publicat de Przybylski.

    Pentru a juca Minecraft, utilizatorii plătesc o taxă unică atunci când instalează programul, cuprinsă între 7 şi 27 de dolari, în funcţie de platforma folosită. Interfaţa este gândită să arate retro, precum jocurile de la începutul anilor ’90, şi este realizată integral din cuburi. Din acest motiv, jocul a fost supranumit „LEGO digital“. Algoritmul realizat de cei de la Mojang generează peisaje aleatoriu, astfel încât jocul nu se termină niciodată. De asemenea, interfaţa respectă tranziţia zi-noapte, astfel încât jucătorii trebuie uneori să construiască „pe întuneric“.

    Minecraft are mai multe moduri de joc, însă cel mai popular este cel creativ – în care utilizatorii nu au limite de timp sau adversari pe care să îi înfrunte, şi astfel îşi pot da frâu liber imaginaţiei.