BusinessMagazin

Tag: Londra

  • Est-europeni, în principal români, se bat zilnic pentru locuri în zone turistice din Londra

    “Est-europeni agresivi şi cu spirit de teritorialitate, purtând măşti verzi şi costume Jedi se bat zilnic în Piaţa Trafalgar pentru a fi statui mişcătoare în zone în care pot câştiga până la 20 de lire pe zi (aproximativ 30 de euro) de la turişti”, notează Daily Mail.

    Un bărbat care se prezintă Iulian a explicat că trebuie să fie zilnic la ora 6.00 dimineaţa în faţa Galeriei Naţionale. El şi alţi cinci români frecventează aceeaşi zonă din centrul Londrei.

    “Vin aici pentru a-mi ocupa locul…, dat fiind că sunt în total 15 statui mişcătoare”, a spus Iulian.

    “Ne batem doar cu oameni care încearcă să ne fure locurile, dar nu sunt lupte serioase”, a explicat Iulian.

    Actorii de stradă britanici susţin că românii care îi alungă sunt controlaţi de grupuri infracţionale care încasează cote mari din câştigurile lor.

  • Cel mai bine clasată destinaţie europeană pentru călătorii. Bucureştiul nu este în top

    Londra şi-a menţinut poziţia de cea mai bine clasată destinaţie internaţională pentru călătorii, pentru a cincea oară în şapte ani, conform studiului anual MasterCard Global Destinations Cities Index.

    Pe baza unei înţelegeri e a şabloanelor de călătorie, Global Destinations Cities Index furnizează un clasament al celor mai vizitate 132 oraşe din lume. Indexul oferă o perspectivă detaliată a modului în care oamenii călătoresc şi adresează importanţa şi calitatea oraşelor lumii ca domicilii, destinaţii şi motoare de creştere.       

    Conform studiului, se estimează că Londra va primi 18,82 milioane de vizitatori internaţionali în 2015, cu puţin mai mult decât ocupantul locului doi, Bangkok. Cele două oraşe au fost fruntaşele topului la fiecare ediţie. Numărul de vizitatori care stau peste noapte prognozat pentru restul oraşelor din top 10:

        Bangkok – 18,24 milioane vizitatori

        Paris – 16,06 milioane vizitatori

        Dubai – 14,26 milioane vizitatori

        Istanbul – 12,56 milioane vizitatori

        New York – 12,27 milioane vizitatori

        Singapore – 11,88 milioane vizitatori

        Kuala Lumpur – 11,12 milioane vizitatori

        Seoul – 10,35 milioane vizitatori

        Hong Kong – 8,66 milioane vizitatori

    Bucureştiul se situează pe locul 81 în GDCI 2015, iar la nivel regional (Europa) pe locul 28, cu o poziţie mai sus decât anul trecut. Astfel, se estimează că Bucureştiul va găzdui 1,02 milioane vizitatori internaţionali, în creştere cu 5,2% faţă de 2014.

    În 2015, se estimează că aproximativ 383 milioane de călătorii cu şedere peste noapte vor fi făcute de vizitatori internaţionali în cele 132 oraşe analizate de Index, ceea ce reprezintă o cerere masivă de bunuri, servicii şi experienţe, întrucât aceştia vor cheltui  un total de 360 miliarde dolari pe durata vizitelor.

    Conform raportului Naţiunilor Unite asupra Perspectivelor de Urbanizare Mondială, două treimi din populaţia lumii va locui în mediul urban până în 2050. Prin prognozarea numărului de vizitatori internaţionali, Global Destination Cities Index relevă infrastructura necesară pentru a satisfice atât aşteptările localnicilor, cât şi ale vizitatorilor.

    La nivel global, câteva tendinţe ies in evidenţă: regiunea Asia/Pacific găzduieşte trei dintre cele patru oraşe cu cea mai rapidă creştere între 2009 şi 2015 – Colombo, Chengdu şi Osaka. La nivelul Europei, Istanbulul este cea mai diversificată destinaţie, cu 50% dintre vizitatori provenind din 33 de oraşe diferite. Lima este destinaţia de top din America Latină, cât şi oraşul cu cea mai rapidă creştere din regiune, înregistrând cu aproape 50% mai mulţi vizitatori internaţionali decât secondantul Mexico City. Dubai continuă să fie unul dintre oraşele cu cel mai accelerat rimt de creştere în top 10, în timp ce Abu Dhani are a treia cea mai rapidă creştere ca oraş destinaţie, per total, între 2009 şi 2015. Houston are cea mai rapidă creştere din America de Nord din 2009 şi este singura destinaţie din America de Nord cu o creştere de două cifre.

     

     

     

     

  • Ce au descoperit surorile Irina şi Alexandra, după ce au ajuns la Londra în poziţii-cheie în două dintre cele mai mari bănci din lume

     Imaginea deformată pe care presa britanică le-a conturat-o românilor a provocat multe neplăceri de-a lungul vremii celor ajunşi la Londra. Două surori din România spun însă o cu totul altă poveste despre românii din Regatul Unit.

     Hoţi, cerşetori, oameni care dorm sub poduri sau în canale şi care trăiesc din ajutoare sociale. Aceasta este imaginea pe care mulţi britanici o au despre români.

    Două surori din România, Irina şi Alexandra s-au dus în Anglia să studieze. Proveaneau dintr-o familie înstărită, ceea ce le-a dat un start bun în viaţă. Dar acesta a fost începutul: povestea extraordinară a celor două surori, spusă într-un reportaj difuzat de PRO TV, arată o altă faţă a emigrantului român.

    Iată ce au descoperit surorile Irina şi Alexandra, după ce au ajuns la Londra în poziţii-cheie în două dintre cele mai mari bănci din lume

  • La 50 de ani şi fără niciun ban, doi soţi din Piteşti au început o nouă viaţă la Londra. Au fost angajaţi de un român milionar: „Şi eu am pornit de jos”

    În Londra circulă 78.000 de taxiuri black cab, dar şi 153.000 de taxiuri arondate la companii şi dispecerate. Mihaela Ciuculete are 52 de ani şi de patru ani face taximetrie la Londra. „Nu a fost uşor deloc. În primul rând, schimbarea volanului a fost unul dintre impedimente, atât că am avut priceperea asta de a fi şoferiţă, pentru că în 2011, când am venit noi, în afară de construcţii, curăţenie şi şoferie nu aveai unde să te angajezi”, a povestit Mihaela pentru ştirileprotv.ro.

    „Nu am făcut niciunul taximetrie. .. Eu sunt economist, soţul meu este inginer. Eu lucram contabilitate si când am ramas fara serviciu, am încercat CV-uri trimise, o gramadă, dar fără folos. Şi atunci, de disperare, am zis: ‘dar ce fac eu, la 49 de ani, de acum înainte?’ N-a fost usor, am lăsat apartamentul… Nu vă spun… cu două trolere, la 49 de ani, să vii să stai aici, la share-ing, pentru ca aici nu poţi să stai de unul singur…”, spune Mihaela.

    Vedeţi cine este misteriosul milionar român care-i angajează pe conaţionalii săi şi vedeţi ce salarii primesc românii “care vor să muncească”

     

     

  • Existenţa taxiurilor negre din Londra, pusă în pericol de aplicaţia Uber: “Nu am mai văzut astfel de scăderi şi sunt şofer de taxi de 30 de ani”

    Uber Techologies a dezvoltat o aplicaţie pentru tablete şi smartphone-uri care le pemite clienţilor să comande limuzine cu şofer sau taxiuri.

    Datele autorităţii pentru transporturi din Londra arată că cererile pentru licenţele destinate taxiurilor negre au scăzut cu 20% în acest an, vina fiind atribuită aplicaţiei Uber, relatează Bloomberg.

    În acelaşi timp, numărul şoferilor care au solicitat să dea dificilul test “The Knowledge”, obligatoriu pentru toţi şoferii de taxiuri negre, a scăzut cu peste două treimi la unul dintre principalele centr organizatoare.

    Declinul accentuat al acestor solicitări provoacă temeri că o trăsătură a vieţii londoneze care merge înapoi în timp dincolo de perioada lui Oliver Cromwell este în pericol.

    Şoferii taxiurilor negre mai sunt îngrijoraţi şi de perspectivele pe care le mai poate avea o profesie care, potrivit unor estimări, aduce venituri anuale de până la 50 de mii de lire sterline pe an.

    “Nu am mai văzut astfel de scăderi şi sunt şofer de taxi de 30 de ani”, a declarat Steve McNamara, preşedintele Asociaţiei Şoferilor de Taxi Licenţiaţi, care estimează că 1.200 de noi şoferi ai Uber încep să profeseze în Londra în fiecare lună.

    Uber Technologies refuză să dezvăluie informaţii de acest tip.

    Testul The Knowledge, care poate necesita patru ani de studiu şi memorarea a 25.000 de străzi, nu este necesar la Uber, ai cărei şoferi se bazează pe GPS pentru a circula în oraş.

    Circa 15.000 de şoferi din capitala britanică lucrează pentru Uber, care a apărut în 2012. Numărul acestora este încă mai mic decât cei 25.000 de şoferi ai taxiurilor negre.

    Declinul noilor recruţi pentru taxiurile negre înseamnă că numărul şoferilor de la Uber poate să îl depăşească în curând pe cel al taxiurilor tradiţionale, fenomen care a avut deja loc în New York City.

    Uber, cu sediul în San Francisco, evaluată la 40 de miliarde de dolari, a întâmpinat în general dificultăţi în Europa.

    Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Platforma Uber este disponibilă din luna februarie şi în România, primul oraş în care poate fi folosită fiind Bucureştiul.

    Autorităţile de reglementare europene analizează din luna aprilie reclamaţiile făcute de Uber Technologies împotriva legislaţiei din mai multe state europene şi, pentru a clarifica problema, au pus o întrebare serioasă referitoare la companie şi anume dacă este o aplicaţie web sau un serviciu de taximetrie. Executivul UE analizează problema în urma reclamaţiilor făcute de compania din San Francisco împotriva Spaniei, Germaniei şi Franţei.

    În Londra, serviciul Uber este respins de taximetriştii tradiţionali, dar este popular în rândul orăşenilor. Spre deosebire de multe dintre taxiurile negre, şoferii Uber acceptă cardurile de credit, taxiurile pot fi comandate să vină la uşa locuinţei, iar tarifele sunt mai mici.

    “Ultimul an a fost incredibil, a fost o explozie a afacerii”, a declarat Harry Porter, purtător al Uber la Londra.

    Istoria taximetriştilor profesionişti din Londra ajunge până în 1654, când Oliver Cromwell a înfiinţat organizaţia Fellowship of Master Hackney Carriages, denumire care face şi acum trimitere la taxiurile negre moderne.

    The Knowledge a fost infiinţat în 1951, pentru trăsuri, primele taxiuri negre motorizate apărând în 1898.

    Numărul total al şoferilor de taxiuri negre din Londra a fost ridicat în ultimul deceniu, de circa 25.000, dar numărul vehiculelor private care oferă astfel de servicii de transport a crescut din 2010, iar sosirea Uber a accelerat procesul.

    Între timp, numărul total al vehiculelor private de transport din Londra a devenit de trei ori mai mare decât cel al taxiurilor negre.

  • Băncile străine din Londra plănuiesc transferarea operaţiunilor, din cauza unei taxe bancare

    HSBC şi Standard Chartered, ambele cu sediile centrale în Marea Britanie şi care trebuie să aplice taxa pe activele globale, nu au făcut un secret din planurile de a-şi transfera sediile, cel mai probabil în Asia.

    Din luna martie, când ministrul de Finanţe George Osborne a majorat taxa bancară aplicată activelor bancare la 0,21%, aceasta fiind a noua creştere de la introducerea taxei în 2011, băncile au intensificat analizarea opţiunilor de transferare a operaţiunilor în alte ţări.

    Băncile străine trebuie să plătească această taxă doar pentru activele din Marea Britanie, fiind mai uşor să îşi transfere operaţunile din City of London în străinătate.

    Bancherii nu sunt dispuşi încă să discute public despre aceste planuri, dar Citigroup, JPMorgan şi UBS sunt printre băncile care iau în considerare astfel de decizii, au spus sursele.

    Reprezentanţii băncilor au refuzat să comenteze.

    “Sunt probleme analizate la nivelul întregii industrii, în legătură cu mixul de afaceri şi modul în care structurăm operaţiunile din Marea Britanie în raport cu alte activităţi. Analiza este determinată de taxa bancară. În fiecare an majorează cuantumul. Este frustrant”, a declarat un bancher.

    Trei bancheri au spus că atenţia este îndreptată în mod special către acordurile de refinanţare, aşa-numitele tranzacţii repo, care pot umfla în mod inutil bilanţurile contabile.

    ‘Taxa face ca unele afaceri din Marea Britanie să devină nerentabile economic”, a spus Anthony Browne, care a dat ca exemplu tranzacţiile repo şi operaţiunile internaţionale de trading, care în mod tradiţional erau efectuate la Londra dar care în prezent sunt transferate în alte regiuni.

    Unii bancheri subliniază faptul că în contextul nivelului scăzut al dobânzilor şi al reglementărilor mai stricte, multe tranzacţii repo şi operaţiuni de trading pot deveni de importanţă economică marginală.

    Amploarea operaţiunilor financiare internaţionale desfăşurate în Londra a reprezentat un motiv de îngrijorare de la declanşarea crizei financiare şi prăbuşirea băncilor Lehman Brothers şi Royal Bank of Scotland. Complexitatea desfiinţării Lehman, costul salvării RBS şi Lloyds şi scandalul “balena londoneză”, declanşat de operaţiunile de trading riscante de la JPMorgan au provocat îngrijorare în rândul autorităţilor britanice, legată de operaţiunile supradimenţionate care au loc în centrul financiar londonez.

  • Un român a fost desemnat ”Fotograful Anului” la secţiunea Arhitectură de juriul celei mai mari competiţii de fotografie din lume

    Cosmin Bumbuţ, fotograf profesionist din Bucureşti, a fost selectat dintr-un grup de peste 87.000 de participanţi pentru a participa la categoria ”Professional”, secţiunea Arhitectură, cu seria sa numită “Camera intimă”. Lucrarea artistului român prezintă o serie de imagini copleşitoare realizate în celulele a 35 de închisori din România.

    „Premiul de la Sony World Photography este cel mai important pe care l-am câştigat până acum”, a declarat Bumbuţ. “Din 2008, de când am început această serie, m-am întrebat cum va fi primită şi înţeleasă.”

    Seria de fotografii câştigătoare va fi expusă în cadrul expoziţiei Sony World Photography Awards 2015, din cadrul Somerset House, Londra şi va fi publicată în catalogul Sony World Photography Awards 2015. Fotograful român va primi premiul şi un echipament foto Sony de ultimă generaţie în cadrul galei de deschidere a expoziţiei. 

  • Povestea românului care a cucerit Londra: a pornit de la zero un business de 50 de milioane de lire sterline

    „Am înţeles destul de repede că, dacă vreau să ajung între jucătorii de top, trebuie să mă mut la Londra“, spune antreprenorul român Emi Gal, citat de Financial Times. Prestigiosul cotidian economic surprindea încă din 2010 potenţialul afacerilor din Europa de Est şi impactul în evoluţia acestora produs de o eventuală extindere la Londra. Emi Gal a trăit-o pe pielea lui şi acum admite că a fost cea mai bună decizie. Brainient, o afacere care a ajuns astăzi la 70 de milioane de euro, a ajuns în capitala Regatului Unit în urmă cu şase ani, după ce fondatorul a constatat că dimensiunea pieţei din România şi posibilităţile reduse de a face networking nu i-ar fi permis să pună pe picioare o companie internaţională de succes. Gal a pornit prima sa firmă la 19 ani într-un birou de pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti şi a lucrat de atunci la o platformă care dezvoltă elemente interactive folosite în videoclipuri publicitare. Construirea platformei în România nu a reprezentat o problemă, spune Emi Gal, însă folosirea efectivă a acesteia era îngreunată de faptul că cele mai multe agenţii de advertising nu erau la zi cu ultimele tehnologii disponibile.

    „Cel mai important a fost însă avantajul pe care un centru economic precum Londra îl poate oferi prin reţeaua de investitori şi consultanţi pe care îi poţi întâlni.“ Emi Gal a participat în 2009 la programul Seedcamp, obţinând o finanţare de 50.000 de euro şi intrarea în cadrul program-ului de business condus de guvernul Marii Britanii. „Costurile s-au triplat atunci când am mutat compania la Londra. Dar a meritat, pentru că simt că aici am realizat mai multe într-un an decât ce reuşisem în România în trei ani.“ Compania Brainient este prezentă acum pe mai multe continente, iar televiziuni din Germania, Franţa sau Marea Britanie folosesc platforma antreprenorului român pentru a face publicitate pe tablete şi pe telefoane.

    Afacerea sa a explodat la Londra, având o creştere medie anuală de 200%, dar Gal a păstrat şi birourile de la Bucureşti, unde a demarat proiectul Brainient, dar a extins prezenţa la nivel mondial deschizând o sucursală şi la New York. Alex van Someren, consultant în cadrul programului guvernamental Seedcamp, spunea în Financial Times că apariţia unor start-up-uri de succes venite din estul Europei nu ar trebui să surprindă pe nimeni: „Este un efect firesc al modului cum a evoluat Europa. Dacă vii din state precum Franţa sau Germania ai deja la dispoziţie o infrastructură bună şi ajutor din partea statului. Dar dacă vrei să lansezi un business în zone ce nu sunt la curent cu ultimele tendinţe, vei încerca să pleci de acolo. Din acest motiv, start-up-urile care luptă pentru a ieşi din acele zone sunt cele care au cele mai mari şanse de reuşită“.

  • O româncă povesteşte cum a primit bani de la guvernul britanic pentru a porni o afacere la Londra

    „Pentru mine, mirajul Londrei a început încă de la 14 ani. Mama mea a fost profesoară de limba engleză şi a decis să transforme pasiunea într-un business şi a înfiinţat o afacere de familie, Shakespeare School. Încă de pe vremea când eram elevă mergeam în Anglia în summer school, erau tabere pentru adolescenţi şi tineri, iar eu eram liderul de grup. Stăteam câte două-trei săptămâni într-un campus universitar şi experimentam cultura de acolo, şi încă de-atunci mi-am setat ca obiectiv să mă întorc în Anglia, nu doar pentru două săptămâni, ci pentru studii.“

    Irina Alionte a studiat administrarea afacerilor la Warwick Business School, una dintre cele mai bune şcoli de business din Europa, şi a pornit afacerea Club Cardio, un concept care îmbină dansul şi sportul pentru a menţine forma fizică a participanţilor. „Am participat la un show de business, un fel de expoziţie care se organizează în fiecare an la Londra şi în cadrul căruia găseşti toate lucrurile de care ai nevoie ca să porneşti o afacere. Contabili, designeri de web, mentorat, investitori, seminarii de business, absolut orice îţi trebuie. Genul ăsta de evenimente lipseşte în România.“

    La seminar a intrat în contact cu cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie, Rockstar Group, cu peste 80 de mentori care şi-au vândut fiecare afacerea, în medie, cu 18 milioane de euro. Alionte a avut ocazia să cunoască antreprenori cu experienţă care au crezut în ea şi astfel a primit finanţare şi îndrumare de la cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie. Având susţinerea mentorilor, a reuşit să extindă conceptul de evenimente de fitness în mai multe oraşe din Anglia şi a primit premiul Best Business Growth după doar un an de la înfiinţarea afacerii.

    „Am decis să rămân în Londra, să încep businessul. Testasem deja ideea în campusul universităţii mele, şi, bazându-mă pe succesul pe care l-a avut, m-am dus cu ideea şi la alte universităţi. Am făcut evenimente în mai multe cluburi din Londra, printre care şi Pacha, apoi am contactat cel mai mare lanţ de cluburi din Marea Britanie. Am învăţat de la mentorii mei că cel mai bine este să testezi ideea şi să ceri feedback înainte să treci la acţiune“, spune Alionte. A luat legătura cu reprezentanţii Luminar Group, firmă care deţine peste 50 de cluburi în Marea Britanie, şi le-a propus să monetizeze spaţiile cluburilor la ore când în mod normal nu există nicio activitate. I-a scris direct CEO-ului şi a mizat pe faptul că acest gen de activitate va îmbunătăţi imaginea cluburilor pe fondul promovării unui stil de viaţă sănătos. A primit răspuns la mail în jumătate de oră, iar compania a trimis un membru al echipei la Londra pentru o întâlnire.

  • Peste 10.000 de antreprenori români şi-au dus afacerile la Londra. Construcţiile, manufactura şi IT-ul sunt în top

    Unu din zece români care s-a mutat în Marea Britanie în ultimii ani a ales să devină antreprenor. Birocraţia redusă, interesul crescut al finanţatorilor şi piaţa de desfacere fără graniţe au pus Londra pe prima listă de opţiuni şi pentru afacerile româneşti care vor să se extindă în afara graniţelor. Peste 10.000 de antreprenori români au descoperit un mediu de afaceri în care joacă după alte reguli decât 
cele de acasă.

    “Cea mai circulată rută aeriană din România în prezent este Bucureşti-Londra.“ O ştire din Business Magazin publicată încă din vara anului 2014 anunţa că cinci companii oferă zilnic posibilitatea de a ajunge în capitala Regatului Unit, pasagerii putând alege dintre 16 variante de zbor. Interesul pentru Londra a crescut vizibil de la începutul anului trecut, după ce Marea Britanie a ridicat restricţiile legate de muncă, iar emigranţii români au scăpat de perioada de aşteptare de câteva luni, cât dura obţinerea unui permis de muncă.

    Peste 100.000 de concetăţeni au decis să-şi încerce norocul în Marea Britanie, unii aflaţi la prima aventură în afara ţării, alţii în căutarea unei soluţii de avarie pentru criza economică profundă din Spania sau din Italia care i-a lăsat fără serviciu. De fapt, datele Institutului Naţional de Statistică arată că Marea Britanie este singura ţară de destinaţie cu valori în creştere ale emigranţilor români.

    Faţă de anul 2008, numărul celor care au ales să emigreze în Italia, Spania şi Germania s-a înjumătăţit, în timp ce fluxul către Marea Britanie a crescut de câteva ori. Ana Maria Oprea, o tânără de 30 de ani care a ales în urmă cu un an să renunţe la poziţia de redactor-şef la Bucureşti şi să-şi încerce norocul în Anglia, se află printre ei. A găsit repede un post de recepţioneră la un hotel din oraşul de pe Tamisa şi de atunci, spune chiar ea, trăieşte ca în romanele lui Jane Austen.

    S-a adaptat repede la viaţa de acolo şi a observat că Londra a devenit principalul pol de atracţie pentru forţa de muncă românească, dar şi pentru conaţionalii dornici să înceapă o afacere. Chiar în comunitatea în care locuieşte, în suburbiile capitalei britanice, antreprenorii români rulează afaceri ca acasă, iar Ana Maria Oprea povesteşte despre un antreprenor român pe care îl cunoaşte şi care „are o firmă de construcţii de mai bine de zece ani şi are contract cu supermarketuri precum Lidl, Asda şi Tesco şi îi merge foarte bine. Ne-am văzut recent la o cununie şi căuta să îşi cumpere o casă în Londra“.

    Firmele de construcţii ocupă primul loc în domeniile de activitate preferate de antreprenorii români de la Londra, conform raportului „Enterprise and Innovation“ al companiei Makwana Consulting Ltd. Dintre cele 10-11.000 de firme româneşti din regat, 15% au activităţi în construcţii şi imobiliare, iar alte 10% în manufactură. Documentul mai arată că vârsta medie a proprietarului român de afacere la Londra este de 33 de ani şi că, în 75% dintre cazuri, este bărbat. O treime dintre firmele deschise de români au sediul social chiar în Londra, iar o mare parte în oraşele din zonele adiacente metropolei, cu precădere Harrow şi Milton Keynes.

    Apetitul crescut al antreprenorilor români pentru Londra vine simultan cu faptul că în 2014 Londra a ocupat pentru prima dată locul întâi în clasamentul celor mai bune oraşe pentru afaceri la nivel mondial realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PricewaterhouseCoopers, depăşind la mare distanţă Singapore şi New York. Studiul „Cities of Opportunity“ pune accent pe o serie de factori care contribuie la succesul marilor zone metropolitane. Londra este de asemenea singurul oraş care a reuşit să ia cel mai mare punctaj la trei din cele zece categorii luate în calcul de experţii de la PwC: gradul ridicat al deschiderii mediului de afaceri faţă de companii străine, nivelul crescut al adoptării celor mai noi tehnologii, precum şi contextul economic extrem de favorabil.

    Londra se află în top 5 la nivel mondial şi la uşurinţa modului cum se derulează afacerile, dar şi la capitalul intelectual al forţei de muncă. Capitala Marii Britanii este şi oraşul preferat al celor care doresc o relocare profesională, după cum mai arată studiul celor de la PwC.