Dacă Israelul şi Iranul se vor confrunta militar, “aceasta s-ar transforma în al treilea război mondial”, a declarat generalul Amir Ali Hajizadeh la canalul iranian de limbă arabă Al-Alam. Dacă un atac israelian pare iminent, “este posibil să lansăm un atac preventiv. Dar nu vedem asta pentru moment”, a declarat Hajizadeh, care răspunde de sistemele de rachete. Liderii israelieni ameninţă în mod regulat cu atacuri împotriva instalaţiilor nucleare iraniene pentru a împiedica această ţară să se doteze cu arma nucleară, chiar dacă Teheranul insistă asupra caracterului civil al programului său nuclear.
Tag: iran
-
O săptămână de foc pentru Obama
Marina americană a trimis “preventiv” spre Libia două nave şi o echipă de puşcaşi marini, ulterior o altă echipă în Yemen şi a întărit securitatea la misiunile diplomatice din Orientul Mijlociu, nordul Africii şi Asia. Situaţia rămâne însă delicată pentru preşedintele Barack Obama, presat intens în campania electorală atât de belicosul său contracandidat Mitt Romney, cât şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu nu doar să-i anihileze pe extremiştii musulmani care încearcă să câştige influenţă după “primăvara arabă”, dar şi să dea undă verde unor acţiuni militare în Siria şi Iran.
Deocamdată, vârful protestelor a fost depăşit, iar politizarea excesivă de către Mitt Romney a cazului legat de atentatul de la Benghazi, cu un discurs în care susţinea că Obama nu doar că n-a gestionat cu suficientă fermitate evenimentele, dar chiar “a manifestat simpatie” pentru cauza teroriştilor, nu s-a dovedit o strategie bună pentru candidatul republican la preşedinţie. Un sondaj New York Times/CBS News difuzat vineri indică un avans de trei puncte al lui Obama faţă de Romney în rândul votanţilor potenţiali şi de opt puncte în rândul votanţilor înregistraţi, iar un sondaj NBC News/Wall Street Journal difuzat joi indică un avans substanţial al lui Obama în statele-cheie Ohio, Florida şi Virginia.
Şi nu e vorba numai de problema securităţii Americii şi de politica externă: un sondaj CNN/ORC publicat joi arată că 68% dintre americani se aşteaptă ca starea economiei să fie “foarte bună” sau “relativ bună” în decurs de un an – cea mai mare pondere de răspunsuri de acest fel din 2002 încoace. Un sondaj Gallup publicat miercuri relevă că 30% dintre americani sunt satisfăcuţi de felul cum merg lucrurile acum în America, faţă de numai 11% anul trecut. Decisivă pentru soarta confruntării din 6 noiembrie pentru preşedinţia SUA pare să fie, aşadar, tot starea economiei. Cât priveşte politica externă, rolul tradiţional al Americii de jandarm mondial, pe care republicanii lui Romney doresc să-l amplifice, trece prin acelaşi criteriu economic, întrucât mobilizarea de resurse pentru un atac contra Siriei ori a Iranului e aproape imposibil de justificat în faţa electoratului. Remarca lui Obama la adresa lui Romney, că acesta “pare să aibă tendinţa întâi să tragă şi apoi să ochească”, a ţintit deci corect.
-
Iranul pierde 133 milioane de dolari pe zi din cauza sancţiunilor impuse de SUA şi Europa
Iranul, cel de-al treilea producător din cadrul OPEC, exportă cu 1,2 milioane barili pe zi mai puţin petrol, reprezentând 52% din livrările zilnice, în urma sancţiunilor care interzic, de la 1 iulie, cumpărarea, transportarea, finanţarea şi asigurarea petrolului iranian, potrivit datelor Bloomberg. Astfel, ţara ar pierde într-un an venituri de 48 miliarde de dolari, echivalentul a 10% din PIB. Ameninţările Iranului din luna martie, de a întrerupe transporturile de ţiţei prin Golful Persic, au determinat creşterea preţurilor petrolului la maximul ultimilor trei ani. Creşterea producţiei din Arabia Saudită şi Statele Unite şi încetinirea economiei mondiale au răsturnat însă creşterile, iar cotaţia barilului de petrol este în scădere cu 1,3% pe ansamblul acestui an.
-
Discuţii între Iran şi Coreea de Nord pentru “un front comun împotriva imperialismului şi a hegemoniei”
Ministrul adjunct iranian al Afacerilor Externe Abbas Araghchi s-a întâlnit în capitala Phenian cu Kim Yong-nam, şeful de stat protocolar al Coreei de Nord, conform agenţiei de presă oficială nord-coreeană KCNA. Coreea de Nord şi Iranul sunt supuse sancţiunilor internaţionale din cauza activităţilor nucleare iar guvernele cele două state împărtăşesc o ostilitate profundă pentru Statele Unite. Phenianul este de asemenea acuzat că a realizat transferuri de tehnologie cu Teheran privind rachete balistice.
-
Experţi: Iranul dispune de suficient uraniu pentru a produce o bombă atomică în patru luni
“Este clar că Iranul ar putea produce o bombă atomică foarte rapid dacă ar lua această decizie”, a declarat în faţa Comisiei de Apărare din cadrul Camerei Reprezentanţilor Stephen Rademaker, expert în cadrul centrului de reflecţie Bipartisan Policy Center din Washington. Teheranul a produs deja 3.345 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 3,5 la sută, destul pentru a dispune, după îmbogăţire ulterioară, de suficient uraniu pentru două bombe atomice, a declarat acesta bazându-se pe datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).
-
Războiul contra Iranului se duce cu vorba
Unii analişti evrei, citaţi de The New York Times, cred că Shapiro a dorit prin aceasta doar să asigure Israelul că SUA au în continuare o poziţie fermă, în perspectiva discuţiilor din 23 mai pe care marile puteri le vor avea la Bagdad asupra dosarului iranian. Miercuri, reprezentanţii Teheranului şi ai grupului P+5 (Marea Britanie, China, Franţa, Rusia, SUA plus Germania) se vor întâlni la Bagdad spre a discuta despre programul nuclear iranian – a doua întâlnire din acest an, după cea din aprilie de la Istanbul.
Un fost consilier al premierului Netanyahu a apreciat chiar că o declaraţie ce face credibilă opţiunea militară” creşte şansele unei rezolvări paşnice a conflictului.
În paralel, la reuniunea G8 de la Camp David, ţările participante au asigurat sâmbătă că sunt gata să apeleze la stocurile de urgenţă de petrol în această vară, dacă sancţiunile economice contra Iranului vor ameninţa situaţia stocurilor mondiale. Embargoul UE asupra petrolului iranian intră în vigoare în iulie, iar sancţiunile înăsprite impuse de SUA intră în vigoare la sfârşitul lui iunie. Exporturile iraniene au scăzut deja cu mai mult de o cincime în acest an.
-
Vânzările de petrol ale Iranului ar putea fi în creştere, în pofida sancţiunilor
Decizia Iranului de a dezactiva sistemele de urmărire de la bordul petrolierelor face dificilă o evaluare în privinţa exporturilor de petrol. Cea mai mare parte a celor 39 de petroliere iraniene este acum “invizibilă” după ce statul a cerut companiei care le operează (National Iranian Tanker Co – NITC) să dezactiveze sistmele de emisie-recepţie prin satelit ale cutiilor negre, folosite în transporturile navale pentru monitorizarea parcursului navelor, au declarat surse din industrie pentru Reuters. “Statul iranian, ajutat de clienţi, încearcă să ascundă cât mai mult posibil”, a declarat un director de la o companie de stat care a făcut afaceri cu Iran.
-
Pentru economia lumii, petrolul a ajuns “noua Grecie”
Speculaţiile de pe piaţă şi temerile de un atac militar al Israelului sau al SUA asupra Iranului au urcat preţul, de la 75 de dolari pe baril în noiembrie, iar agenţia Fitch estimează că dacă preţul ţiţeiului Brent ajunge la o medie de 150 de dolari anul acesta, atunci creşterea economică globală va pierde 0,4% în 2012 şi 2013, iar inflaţia va creşte substanţial.
“Petrolul este noua Grecie”, sună titlul unui raport al băncii HSBC, care afirmă nu doar că un conflict deschis în Golf ar duce preţul la 200 de dolari pe baril, dar şi că tendinţa ascendentă observabilă de la începutul deceniului trecut ar continua oricum, chiar în lipsa unor evoluţii favorabile în ţările dezvoltate.
“Preţul petrolului şi alte preţuri ale materiilor prime sunt tot mai clar determinate de majorarea cererii în China, India şi alte economii emergente cu creştere rapidă, în special pentru proiecte de infrastructură mari consumatoare de resurse”, notează autorii raportului HSBC.