BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis, întâlnire cu ExxonMobil şi OMV Petrom. Stabilitatea legislativă, subliniată în discuţii

    Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a avut miercuri o întrevedere cu reprezentanţii ExxonMobil şi OMV Petrom, în contextul asocierii dintre cele două companii în legătură cu explorarea şi exploatarea resurselor de ţiţei şi gaze naturale din Marea Neagră.

    În cadrul întrevederii au fost discutate perspectivele economice şi de investiţii ale asocierii ExxonMobil – OMV Petrom, precum şi provocările comerciale pe termen mediu şi lung ale acestui proiect, menţionează sursa citată.

    “Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat potenţialul major al României în domeniul resurselor energetice, precum şi interesul ţării noastre de a-şi valorifica, în mod sustenabil şi competitiv, avantajele de care dispune în domeniul energetic“, se mai arată în comunicat.

    “Reprezentanţii celor două companii au subliniat importanţa stabilităţii şi predictibilităţii în plan fiscal şi legislativ, astfel încât investiţiile majore, care au fost şi vor fi efectuate în continuare în spaţiile maritime ale României, să beneficieze de o perspectivă clară pe termen mediu şi lung“, menţionează Administraţia Prezidenţială.

    În acelaşi timp, au fost menţionate beneficiile mutuale ale explorării şi exploatării resurselor din zona Mării Negre, cu precădere în contextul geopolitic şi economic actual, conform sursei citate.

  • Dragnea: PSD va lucra cu Iohannis la buget, la votul prin corespondenţă şi la legea salarizării

    “S-a văzut la Codul fiscal că am putut lucra împreună. (…) Vom lucra împreună şi la legea salarizării, vom lucra împreună şi la buget şi la votul prin corespondenţă şi la multe alte chestiuni importante. O pace politică în România nu poate să genereze decât dezvoltare. Un război permanent politic sau hărţuială de dragul hărţuielii nu ne dă speranţa că chiar putem realiza o dezvoltare serioasă şi stabilă”, a spus, duminică, Liviu Dragnea.

    Liderul PSD a precizat că România are nevoie de realizarea unui plan de dezvoltare pe următorii 20-30 de ani, iar pentru acest lucru este nevoie de o creştere economică susţinută de peste 7%, obiectiv ce nu poate fi realizat decât în cazul în care puterea şi opoziţia conlucrează.

    “Ideea unui armistiţiu pe termen lung între forţele politice şi cu implicarea serioasă a preşedintelui României este o idee care vine şi este necesară pentru a realiza în comun un proiect de ţară”, a adăugat Dragnea.

    Liviu Dragnea a spus, vineri seară, la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate, care a avut loc la Mamaia, că doreşte un armistiţiu politic pe termen lung care să ducă la realizarea unui plan de dezvoltare strategică a ţării.

    “Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm ideea unui pact politic al tututor forţelor politice pentru a putea realiza un plan de dezvoltare eficientă şi strategică a acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Gândiţi-vă ce ar înseamna să mergem ca şi până acum. O guvernare construieşte ceva, mai mult sau mai puţin, vine următoarea guvernare şi dărâmă tot sau se preocupă un an, doi să schimbe tot ce au făcut cei dinainte. Şi România după fiecare ciclu politic pierde un an sau doi şi pierde în competiţia din ce în ce mai dură cu celelalte popoare. Nu cumva e mai bine ca noi să promovăm aceste idei de un climat politic bazat pe dialog şi continuitate, nu cumva este posibil ca noi să ne putem strânge toate forţele politice în jurul marilor proiecte naţionale, în jurul unui proiect de ţară care să fie peren şi să nu mai poată fi schimbat de nicio forţă politică pentru că a participat la construcţia lui”, a declarat Liviu Dragnea.

    “Îmi doresc foarte mult să intrăm într-o nouă epocă politică. Epoca Traian Băsescu, o epocă a războiului, s-a consumat, suntem într-un moment de inflexiune. Avem un preşedinte care nu pare că-şi doreşte războaie politice cu orice preţ, haideţi să-l folosim, haideţi să-l lăsăm să ne folosească. Sper să înţeleagă şi preşedintele, sper să înţelegem şi noi, liderii de partid şi membrii de partid, că un război politic permanent dus cu orice preţ şi cu mize foarte mici nu face decât să afecteze viitorul acestei ţări”, a mai afirmat Liviu Dragnea.

     

  • Dragnea: PSD va lucra cu Iohannis la buget, la votul prin corespondenţă şi la legea salarizării

    “S-a văzut la Codul fiscal că am putut lucra împreună. (…) Vom lucra împreună şi la legea salarizării, vom lucra împreună şi la buget şi la votul prin corespondenţă şi la multe alte chestiuni importante. O pace politică în România nu poate să genereze decât dezvoltare. Un război permanent politic sau hărţuială de dragul hărţuielii nu ne dă speranţa că chiar putem realiza o dezvoltare serioasă şi stabilă”, a spus, duminică, Liviu Dragnea.

    Liderul PSD a precizat că România are nevoie de realizarea unui plan de dezvoltare pe următorii 20-30 de ani, iar pentru acest lucru este nevoie de o creştere economică susţinută de peste 7%, obiectiv ce nu poate fi realizat decât în cazul în care puterea şi opoziţia conlucrează.

    “Ideea unui armistiţiu pe termen lung între forţele politice şi cu implicarea serioasă a preşedintelui României este o idee care vine şi este necesară pentru a realiza în comun un proiect de ţară”, a adăugat Dragnea.

    Liviu Dragnea a spus, vineri seară, la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate, care a avut loc la Mamaia, că doreşte un armistiţiu politic pe termen lung care să ducă la realizarea unui plan de dezvoltare strategică a ţării.

    “Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm ideea unui pact politic al tututor forţelor politice pentru a putea realiza un plan de dezvoltare eficientă şi strategică a acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Gândiţi-vă ce ar înseamna să mergem ca şi până acum. O guvernare construieşte ceva, mai mult sau mai puţin, vine următoarea guvernare şi dărâmă tot sau se preocupă un an, doi să schimbe tot ce au făcut cei dinainte. Şi România după fiecare ciclu politic pierde un an sau doi şi pierde în competiţia din ce în ce mai dură cu celelalte popoare. Nu cumva e mai bine ca noi să promovăm aceste idei de un climat politic bazat pe dialog şi continuitate, nu cumva este posibil ca noi să ne putem strânge toate forţele politice în jurul marilor proiecte naţionale, în jurul unui proiect de ţară care să fie peren şi să nu mai poată fi schimbat de nicio forţă politică pentru că a participat la construcţia lui”, a declarat Liviu Dragnea.

    “Îmi doresc foarte mult să intrăm într-o nouă epocă politică. Epoca Traian Băsescu, o epocă a războiului, s-a consumat, suntem într-un moment de inflexiune. Avem un preşedinte care nu pare că-şi doreşte războaie politice cu orice preţ, haideţi să-l folosim, haideţi să-l lăsăm să ne folosească. Sper să înţeleagă şi preşedintele, sper să înţelegem şi noi, liderii de partid şi membrii de partid, că un război politic permanent dus cu orice preţ şi cu mize foarte mici nu face decât să afecteze viitorul acestei ţări”, a mai afirmat Liviu Dragnea.

     

  • Preşedintele Iohannis a semnat decretele de acreditare a ambasdorilor în Arabia Saudită şi Oman

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul privind acreditarea lui Mihail Constantin Coman în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Arabiei Saudite, decretul privind rechemarea lui Adrian Măcelaru din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Sultanatul Oman, precum şi decretul privind acreditarea lui Cristian Tudor, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statul Qatar şi în calitatea de ambasador extraordinar şi în plenipotenţiar al României în Sultanatul Oman.

    Dimplomatul Mihai Constantin Coman a fost avizat, în 12 mai, de comisiile de politică externă din Parlament, pentru postul de ambasador în Regatul Arabiei Saudite, cu 19 voturi “pentru” şi 1 vot “împotrivă”.

    Mihai Constantin Coman a declarat în cadrul audierilor din comisiile de specialitate că şi-a gândit mandatul de ambasador pe mai multe paliere, dintre care “unul politico-diplomatic”, în care urmăreşte realizarea vizitelor celor doi şefi de stat, a preşedintelui României în Arabia Saudită şi a regelui saudit în România.

    “Sunt demersuri în curs pentru trimiterea de invitaţii formale pentru cei doi şefi de stat”, a adăugat Coman, precizând că o altă vizită în Regatul Arabiei Saudite va fi a preşedintelui Senatului, pentru care există deja o invitaţie din 2011, dar care trebuie refăcută pe numele actualului preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Mihai Constantin Coman a fost în perioada 2011-2015 însărcinat cu afaceri a.i la Ambasada României la Riad.

    El a mai fost ambasador în Nairobi, reprezentant permanent al României pe lângă UNEP şi UN-HABITAT, secretar I în cadrul DOMAAL, responsabil de dosarele Siria şi Liban.

  • Preşedintele a promulgat modificarea Legii audiovizualului care permite demiterea preşedintelui CNA

    Potrivit unui comunicat transmis marţi de Administraţia Prezidenţială, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 20 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

    Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de for legislativ decizional, pe 29 iunie, cu 117 voturi “pentru”, după ce fusese respins de Camera Deputaţilor pe 6 mai.

    Acest proiect de modificare a Legii audiovizualului a fost iniţiat de parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senat, şi de parlamentarul PNL Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

    Proiectul a fost depus, pe 31 martie, la Biroul Permanent (BP) al Camerei Deputaţilor şi prevede modificarea articolului 20 din actuala Lege a audiovizualului, în sensul în care se introduc mai multe alineate: “Respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate (al Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.) atrage, de drept, demiterea din funcţie a preşedintelui Consiliului”.

    În această situaţie, “Parlamentul va numi un nou preşedinte al Consiliului, pentru restul de mandat al fostului preşedinte”, iar “fostul preşedinte demis nu mai poate fi reales în funcţie până la expirarea mandatului”.

    Până la această modificare legislativă, Legea audiovizualului nu prevedea posibilitatea demiterii preşedintelui CNA, însă prevede că CNA trebuie să depună un raport anual de activitate şi execuţia bugetară. Acest raport trebuie depus la Parlament până la data de 15 aprilie a fiecărui an.

    Apariţia acestui proiect de modificare a Legii audiovizualului a venit în contextul în care atât Georgică Severin, cât şi Gigel Ştirbu i-au cerut în mai multe rânduri, în ultimul an, demisia Laurei Georgescu, preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Totuşi, contactat pe 2 aprilie de MEDIAFAX, Georgică Severin a declarat că proiectul de modificare a Legii audiovizualului iniţiat de el alături de Gigel Ştirbu nu permite demiterea unui membru al CNA, ci doar schimbarea din funcţie a preşedintelui Consiliului.

    “Raportul (de activitate al CNA, n.r.), având un caracter care priveşte în primul rând activitatea managerială la nivelul CNA sau şi acest lucru, este normal ca actul de control pe care Parlamentul îl exercită asupra CNA să capete un sens mai practic, fără să ne atingem de inamovibilitatea membrilor CNA. Nu putem compara situaţia de la TVR şi de la Radio (Radioul Public, n.r.), unde există Consilii de Administraţie, cu CNA, care este un organism de reglementare şi control pe baza directivei europene. În aceste condiţii, propunerea noastră a fost ca, în cazul în care raportul CNA este respins de Parlament, preşedintele în funcţie al CNA să îşi piardă funcţia de preşedinte, rămânând membru, şi să fie ales pe durata mandatului cât a mai rămas din mandatul preşedintelui un alt membru al CNA dintre ceilalţi membri, evident cu votul din Parlament, ca să respectăm toată procedura legală”, a spus la momentul respectiv Georgică Severin.

    Întrebat dacă a găsit această soluţie pentru eliminarea Laurei Georgescu de la conducerea CNA, Georgică Severin a negat.

    “Este vorba de o iniţiativă care îşi propune să mărească responsabilitatea CNA în raport cu Parlamentul, pentru exercitarea controlului parlamentar. Fiind o instituţie în subordinea Parlamentului, este normal ca şi controlul parlamentar, cum este la alte instituţii, să aibă şi efecte, pentru că altfel un control care nu prevede niciun fel de sancţiune nu mai este un control de fapt”, a mai spus Georgică Severin.

    El a precizat că prin această iniţiativă legislativă se încearcă “responsabilizarea CNA” şi a preşedintelui Consiliului.

  • Preşedintele Iohannis a promulgat Legea privind Codul de procedură fiscală

    Codul de Procedură Fiscală a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, în 24 iunie, dată la care a fost aprobat şi Codul Fiscal.

    Decizia a fost luată de deputaţi cu 306 de voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” şi o abţinere.

    Proiectul de lege privind Codul de procedură fiscală a fost adoptat de Senat, prima cameră sesizată, în 28 aprilie, fiind înregistrate 67 de voturi “pentru”, 5 abţineri şi 17 “împotrivă”.

    Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat la acel moment, la Senat, că prin noul Cod de procedură fiscală se doreşte “simplificarea procedurilor administrative de recuperare a creanţelor fiscale, îmbunătăţirea echilibrului drepturilor şi obligaţiilor celor două părţi ale raportului juridic fiscal, respectiv contribuabil şi organul fiscal, dar şi clarificarea unora dintre instituţiile juridice susceptibile de interpretare”.

    Un alt obiectiv constă în “asigurarea unei stabilităţi şi predictibilităţi pe termen lung a normelor scrise în actul normativ propus a fi rescris”.

    Totodată, se are în vederea simplificarea procedurilor de administrare a creanţelor fiscale, “claritate şi accesibilitate prin eliminarea interpretărilor”, prin corectarea neconcordanţelor existente în prezent între Codul de procedură fiscală şi Codul Fiscal sau alte legi speciale.

    Teodorovici a precizat că o altă prioritate a documentului este “o eficienţă a activităţii de administrare a impozitelor şi taxelor”.

    Vineri, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului spre reexaminare proiectul legii Codului Fiscal, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

  • Iohannis: Aviaţia e pregătită să facă faţă cu succes provocărilor impuse de statutul de membru NATO

    ”Aviaţia română este pregătită astăzi să facă faţă cu succes provocărilor impuse de statutul României de ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene, iar rezultatele obţinute sunt unanim apreciate şi recunoscute. La baza succeselor pe care le-aţi obţinut au stat atât dragostea şi devotamentul dumneavoastră faţă de profesia aleasă, cât şi eforturile susţinute pentru reformarea şi modernizarea Forţelor Aeriene”, menţionează preşedintele în mesaj, potrivit unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a decorat drapelul de luptă al Statului Major al Forţelor Aeriene cu Ordinul “Virtutea Aeronautică” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari.

    “Pentru înaltul profesionalism şi rezultatele remarcabile obţinute în îndeplinirea misiunilor specifice, în semn de apreciere, am dat curs propunerii ministrului Apărării Naţionale pentru decorarea Drapelului de luptă al Statului Major al Forţele Aeriene cu Ordinul «Virtutea Aeronautică» în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, potrivit sursei citate.

    Iohannis a amintit, în mesaj, că anul 2015 are dublă semnificaţie pentru aviaţie, “pe de o parte, la 17 iunie s-au împlinit 105 ani de la primul zbor efectuat cu un avion proiectat şi construit în România, la Arsenalul Armatei, de către Aurel Vlaicu. Pe de altă parte, la 15 septembrie se vor împlini 100 de ani de la înfiinţarea Corpului de Aviaţie Român, momentul în care aviaţia a devenit armă de sine stătătoare în cadrul Armatei României”.

    Klaus Iohannis a salutat contribuţia Forţelor Aeriene în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan şi din Balcanii de Vest, în condiţii de siguranţă, a forţelor militare româneşti.

    “Vă urez tuturor succes în îndeplinirea misiunilor nobile de apărare a cerului patriei şi vă doresc multă sănătate, fericire şi împlinirea aspiraţiilor dumneavoastră!”, se mai arată în mesajul transmis de preşedinte cu ocazia Zilei Aviaţiei Române şi a Zilei Forţelor Aeriene.

  • Iohannis: Aviaţia e pregătită să facă faţă cu succes provocărilor impuse de statutul de membru NATO

    ”Aviaţia română este pregătită astăzi să facă faţă cu succes provocărilor impuse de statutul României de ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene, iar rezultatele obţinute sunt unanim apreciate şi recunoscute. La baza succeselor pe care le-aţi obţinut au stat atât dragostea şi devotamentul dumneavoastră faţă de profesia aleasă, cât şi eforturile susţinute pentru reformarea şi modernizarea Forţelor Aeriene”, menţionează preşedintele în mesaj, potrivit unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a decorat drapelul de luptă al Statului Major al Forţelor Aeriene cu Ordinul “Virtutea Aeronautică” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari.

    “Pentru înaltul profesionalism şi rezultatele remarcabile obţinute în îndeplinirea misiunilor specifice, în semn de apreciere, am dat curs propunerii ministrului Apărării Naţionale pentru decorarea Drapelului de luptă al Statului Major al Forţele Aeriene cu Ordinul «Virtutea Aeronautică» în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari”, potrivit sursei citate.

    Iohannis a amintit, în mesaj, că anul 2015 are dublă semnificaţie pentru aviaţie, “pe de o parte, la 17 iunie s-au împlinit 105 ani de la primul zbor efectuat cu un avion proiectat şi construit în România, la Arsenalul Armatei, de către Aurel Vlaicu. Pe de altă parte, la 15 septembrie se vor împlini 100 de ani de la înfiinţarea Corpului de Aviaţie Român, momentul în care aviaţia a devenit armă de sine stătătoare în cadrul Armatei României”.

    Klaus Iohannis a salutat contribuţia Forţelor Aeriene în teatrele de operaţii din Irak, Afganistan şi din Balcanii de Vest, în condiţii de siguranţă, a forţelor militare româneşti.

    “Vă urez tuturor succes în îndeplinirea misiunilor nobile de apărare a cerului patriei şi vă doresc multă sănătate, fericire şi împlinirea aspiraţiilor dumneavoastră!”, se mai arată în mesajul transmis de preşedinte cu ocazia Zilei Aviaţiei Române şi a Zilei Forţelor Aeriene.

  • Nicolăescu: Viitorul Cod Fiscal ar putea să producă mai mult rău decât bine

    “Poziţia preşedintelui României este legitimă şi semnalează societăţii că am putea avea o problemă în România. PNL a atenţionat, încă din timpul dezbaterilor, că în condiţii de neperformanţă economică, viitorul Cod Fiscal ar putea să producă mai mult rău decât bine”, a afirmat Eugen Nicolăescu.

    Deputatul PNL a mai afirmat că dacă vor exista probleme în urma aplicării Noului Cod Fiscal, responsabilitatea aparţine exclusiv guvernului Ponta şi a cerut public premierului să prezinte un program de măsuri care să arate că poate asigura condiţiile premergătoare implementării proiectului de Cod Fiscal, astfel încât să nu producă dezechilibre macroeconomice.

    “Creşterea economică, în general, are două motoare: consumul şi investiţiile. Codul Fiscal, în forma pe care noi o dicutăm acum, în general, promovează consumul şi, atunci, sigur că îţi pui problema dacă consecinţele creşterii consumului pot fi absorbite de celelalte componente pe care România ar fi trebuit să le realizeze. Când toate investiţiile sunt tăiate, ne punem problema, oare, creşterea consumului nu ar putea să producă, de această dată, o economiei prociclică? Adică, să ne întoarcem la crizele economice din 2008, 2009?”, a mai susţinut Nicolăescu.

    Eugen Nicolăescu a afirmat că, cel mai probabil, la 1 septembrie vor începe dezbaterile privind cererea de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis, declarându-se încrezător că până la acea dată “guvernul Ponta nu va mai exista”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    “Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

    Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a declarat că noul Cod Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe anul 2016 şi ar fi genereat un deficit brut estimat la circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei.

    Codul Fiscal a fost adoptat de Parlament, în unanimitate. Preşedintele poate respinge o singură dată promulgarea legii.

     

  • Tăriceanu şi Constantin: Codul Fiscal va trece de Parlament, fără modificări de substanţă

    “Decizia lui Klaus Iohannis este una pur politică, fără argumente economice. Argumentele invocate sunt de formă, pentru a încerca să explice o decizie luată doar din considerente politice şi pentru un partid politic, PNL”, potrivit unui comunicat de presă al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor, semnat de preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu şi Daniel Constantin.

    “ALDE ia act de decizia eronată şi partizană a preşedintelui Iohannis. În acelaşi timp, ne exprimăm convingerea că, împreună cu partenerii de guvernare, vom găsi soluţii pentru a trece cât mai rapid prin Parlament din nou Codul Fiscal, fără modificări de substanţă, inclusiv prin organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. ALDE asigură mediul de afaceri că actuala coaliţie de guvernare îşi păstrează neschimbată promisiunea ca România să aibă un nou Cod Fiscal”, menţionează sursa citată.

    Liberal-democraţii consideră că preşedintele ar fi trebuit să promulge Codul Fiscal pentru că România are o creştere economică de 4%, investiţiile străine sunt în creştere accentuată şi a crescut nivelul de colectare în primele luni ale acestui an, lucruri care crează premisele pentru adoptarea unui Cod Fiscal ultraliberal. De asemenea, liberal democraţii susţin că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi reducerea TVA la alimente sunt măsuri luate de guvern care demonstrează că România este pregătită pentru implementarea Codului Fiscal.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    “Susţinem relaxarea şi simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe şi impozite în condiţiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală şi predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă şi temeinică analiză a implicaţiilor întregului set de măsuri fiscale şi bugetare asupra construcţiei bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât şi pentru anii următori şi numai cu respectarea obligaţiilor asumate de România şi a legislaţiei interne referitoare la disciplina financiar-bugetară”, se arată în cererea de reexaminare publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.

    Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a declarat că noul Cod Fiscal ar fi avut implicaţii semnificative asupra bugetului pe anul 2016 şi ar fi genereat un deficit brut estimat la circa 2,9% din PIB, adică circa 21,4 miliarde lei.

    Parlamentul este în vacanţă, iar, potrivit art. 66 din Constituţie, sesiunea parlamentară extraordinară poate fi convocată la cererea şefului statului, a conducerii Parlamentului sau a cel puţin unei treimi din numărul total al parlamentarilor.