BusinessMagazin

Tag: informatii

  • Anul yuanului

    În clasamentul întocmit de furnizorul de informaţii financiare SWIFT, yuanul a urcat în august 2015 pe locul al patrulea, fiind cea mai folosită monedă din lume în operaţiunile transfrontaliere după dolar, euro şi lira sterlină.

    Yuanul chinezesc a urcat în luna august pe locul patru în topul celor mai folosite monede în operaţiunile transfrontaliere, depăşind yenul japonez în funcţie de valoarea tranzacţiilor, potrivit unui raport realizat de furnizorul de informaţii financiare SWIFT. Valoarea totală a plăţilor în yuani a crescut cu 9,13% în august, reprezentând 2,79% din valoarea plăţilor transfrontaliere globale. Statele care au efectuat cele mai mari plăţi în yuani în luna august au fost China, Hong Kong şi Singapore. Cel mai mare centru offshore de plăţi în yuan se află în Hong Kong, care procesează 70,4% din plăţi în yuani. Deşi peste 100 de ţări au folosit yuanul pentru tranzacţii în luna august, mai mult de 90% din valoarea acestora a fost concentrată în 10 ţări.

    În august 2015, mai mult de 1.700 de instituţii financiare au făcut plăţi internaţionale în yuani, marcând o creştere de 14% faţă de anul precedent. O altă noutate este că peste 600 de instituţii financiare au inclus yuanul în valutele lor de bază fără a avea vreo legătură direct cu China sau Hong Kong.

    De fapt, august a fost o lună decisivă pentru yuan, din cauza acţiunii de depreciere iniţiate de Banca Populară Chineză. Deprecierea yuanului a fost un puternic factor determinant pentru plasarea sa în ascensiune pe scena financiară internaţională.
    Depăşirea yenului este una dintre victoriile importante ale yuanului. Conform datelor SWIFT, în urmă cu 3 ani yuanul se afla în acelaşi clasament pe locul al doisprezecelea, cu 0,84% din tranzacţiile mondiale. Poziţionarea yuanului pe locul al patrulea, cu 2,79% din plăţi, este destul de aproape de yen, pe locul al cincilea, cu 2,76%.

    China face eforturi mari pentru includerea yuanului în DST, iar noua poziţie câştigată de monedă în cursul anului 2015 ar putea reprezenta poarta oficială de intrare. În prezent, în componenţa DST intră dolarul, euro, yenul şi lira sterlină. Includerea yuanului în structura DST face parte din planul Chinei de a-şi transforma pe termen lung moneda într-o valută pentru constituirea rezervelor financiare, alături de dolar şi euro. Ambiţia Beijingului ca yuanul să fie rivalul direct al dolarului are deja cinci-şase ani vechime, în 2010 chinezii deschizându-şi huburi pentru internaţionalizarea monedei la Londra şi Frankfurt. Însă tocmai în luna de aur a yuanului, FMI a mai amânat o dată decizia de a include yuanul în DST, cu nouă luni începând de la 31 decembrie. Motivaţiile FMI au fost legate de faptul că yuanul este încă strans controlat de guvernul chinez, dar şi de devalorizarea intenţionată faţă de dolar, despre care oficialii FMI consideră că are ca scop creşterea exporturilor.

  • Cum devin lucrurile din jurul nostru tot mai inteligente

    Tehnologia care poate transforma orice aparat, fie el frigider, cameră video, contor de gaze, maşină sau ecran publicitar, într-un device inteligent este disponibilă acum. A patra etapă a revoluţiei industriale a început deja şi va transforma modele şi metode de lucru, va schimba radical decizii pentru a eficientiza afacerile, iar comunicarea către consumatori va deveni din ce în ce mai personalizată. Maşini zburătoare, călătorii pe alte planete sau în timp sunt doar câteva dintre scenariile din literatura SF adeseori întâlnite şi în ecranizările de pe marile şi micile ecrane. Viteza cu care se dezvoltă însă tehnologia ne-a obişnuit cu ideea că scenariile imaginate de Jules Verne sunt firesc de realizabile, deşi, să nu uităm, scriitorul şi-a pus pe hârtie ideile în urmă cu mai bine de 100 de ani, pe vremea când nu exista nici măcar o schiţă pentru construcţia unui calculator.

    Oricât de inovatoare sunt unele descoperiri în prezent, adeseori ele sunt luate ca atare, fără a mai produce vâlva de care s-a bucurat apariţia telegrafului, a telefonului sau a televizorului. Tehnologia este adoptată rapid, iar ideea că o maşină are patru SIM-uri incluse în motor este mai degrabă interesantă, dar nu şocantă. Şi da, toate BMW-urile care ies acum pe poarta fabricilor au patru cartele care fac maşina mai inteligentă decât predecesoarele sale din urmă cu numai câţiva ani sau decât vehiculele produse în alte ţări, unde producătorii nu sunt interesaţi (încă) să profite de tehnologie, chiar dacă aceasta le oferă informaţii şi avantaje competitive.

    Unul dintre cipurile cu care este dotat fiecare vehicul BMW nou va emite, în mod automat, un semnal în cazul în care maşina este implicată într-un accident rutier; alt SIM verifică semnele vitale ale conducătorului auto, iar în cazul în care pulsul şi respiraţia nu sunt normale, maşina trage pe dreapta şi cartela efectuează un apel la ambulanţă. Este doar un singur exemplu despre cum lucrurile din jurul nostru devin tot mai inteligente, dar lista este mai lungă de atât. „Se întâmplă chiar acum“, subliniază hotărât Markus Lause, director, enterprise business market al Vodafone România, cu referire la faptul că prin simpla conectare a unui device la un echipament, fie el analog, nu numai digital, acesta poate oferi o sumedenie de informaţii şi poate fi controlat de la distanţă, de la tastatura unui calculator sau chiar cu un telefon mobil.

    Tehnologia machine-to-machine, numită şi M2M, câştigă tot mai mult teren, afirmă Markus Lause cu ocazia evenimentului prin care compania a lansat patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente – vitrine frigorifice, vehicule, camere video sau contoare de energie. „În România piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason. Eu cred că estimarea este conservatoare şi dezvoltarea va fi mai rapidă. Creşterea în valoare a pieţei va fi în strânsă legătură cu numărul de SIM-uri M2M conectate“, a declarat Lause, care precizează că Vodafone în acest segment nu vinde o simplă conexiune, ci un serviciu. Companiile au tot interesul să transforme „tot ceea ce este acum analog şi încearcă să facă în aşa fel încât să beneficieze de conexiunea la internet“, explică reprezentantul Vodafone.

    Tot el povesteşte că pentru dezvoltarea soluţiilor machine-to-machine compania a organizat workshopuri la care au participat oameni din diferite industrii. Urmărind subiectele discutate pe alte domenii, se întreabă cum pot fi aplicate în domeniul şi companiile pe care le reprezintă. „Sunt de pildă oameni care vor ca în momentul în care un client intră în magazinul lor să li se spună: «Bine ai venit, Diana». Ceea ce înseamnă că Diana, sau oricare ar fi numele clientului care intră în magazin, trebuie să fie recunoscută“, spune Lause. Companiile vor să ştie cât de des intră clienţii în magazin, informaţii care nu sunt la îndemână, dar „pe internet nu eşti un străin, se ştie totul despre tine. Iar tehnologia permite şi comercianţilor din offline, dacă le este permis de cumpărători, să îi cunoască. Dar pentru dezvoltarea de astfel de soluţii este nevoie de gândire creativă. De pildă, cineva a întrebat la un workshop cum ar putea face pentru a emite un voucher pentru un client şi în momentul în care intră în magazin să-i fie oferit, fără ca respectivul client să se recomande“, explică reprezentantul Vodafone.

    REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ 4.0

    Tehnologia care face lucrurile din jurul nostru inteligente produce, povesteşte Markus Lause, cea de-a patra etapă a revoluţiei industriale. La jumătatea secolului XVIII, folosirea puterii aburului a fost declanşatorul revoluţiei industriale care avea să genereze nu numai schimbări radicale în fabrici, ci chiar la nivel de organizare politică în lume. La o sută de ani distanţă, o a doua etapă importantă în dezvoltarea industriei (şi nu numai) a avut loc la momentul descoperirii curentului electric. Mai apropiat de zilele noastre, o altă etapă a revoluţiei industriale a fost produsă în momentul în care a început conectarea calculatoarelor, în SUA, în perioada 1960‑1970. „A patra etapă a revoluţiei industriale a început să prindă contur în urmă cu circa trei-patru ani, iar acum în România suntem chiar la debutul acestui fenomen, industria 4.0,“ declară Markus Lause.

    Conceptul de machine-to-machine a fost definit în urmă cu aproape 50 de ani de tehnicianul Theodore G. Paraskevakos, în timp ce lucra la o soluţie pentru identificarea apelantului în telefonia fixă. Abia în acest secol însă tehnologia M2M a început să ia amploare, fiind produse sisteme de acces wireless şi routere, componente care permit maşinilor să comunice indiferent de locul în care se află. Vodafone este una dintre primele companii de comunicaţii care s-au implicat în tehnologia M2M, iar Lause povesteşte că ideea acestor servicii a pornit concomitent în Germania şi SUA, în urmă cu circa 10 ani. Vodafone a făcut apoi o propunere companiilor din domeniul energetic din Germania, iar ulterior subiectul a trezit şi interesul producătorilor germani de maşini. „În continuare, Germania se şi menţine în vârful listei în ce priveşte interesul producătorilor de maşini pentru tehnologia M2M“, afirmă Lause.

    La ediţia din acest an a congresului mondial al ITS au fost prezentate cele mai noi proiecte şi tehnologii pentru dezvoltarea sistemelor inteligente de transport. Astfel, maşinile care frânează singure dacă vehiculul din faţă acţionează brusc frâna, automobilele care se parchează singure după un mesaj transmis de pe smartphone sau sistemele care indică viteza cu care trebuie să circule o maşină pentru a prinde doar verde la semafoarele de pe traseu nu mai sunt doar simple idei, ci au trecut în registrul concret al soluţiilor care pot fi aplicate.

  • Ad blocker, de la opţiune la serviciu de bază

    Mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014. Şi totuşi, majoritatea acestor mesaje publicitare nu ajung să influenţeze în vreun fel comportamentul celor vizaţi de ele. Google, Facebook şi alte companii de online advertising nu sunt preocupate de calitatea acestor reclame, ci doar de prezentarea acestora, justificând astfel notele de plată. Acest sistem a început însă să fie îngreunat de apariţia unor programe sau aplicaţii mobile care au un singur rol: de a proteja utilizatorul de mesajele publicitare nedorite. Iar succesul lor pare a fi evident: programele de tip ad blocker sunt utilizate, doar în Europa, de peste 77 de milioane de oameni.

    Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.

    Observând tendinţa, publicitarii au decis să se întoarcă la aşa-numitul advertising nativ, adică plasarea mesajelor publicitare sau a produselor în forme mai discrete. Advertising nativ înseamnă sponsorizarea unui program sau introducerea unui produs într-un film, folosirea advertorialelor sau a canalelor de social media. Postările plătite de pe Facebook sau Twitter se dovedesc, în ultima vreme, mult mai eficiente decât bannerele de pe o pagină web.

    În Germania, companiile de publicitate au ales o altă variantă, şi anume acţionarea în justiţie a celor de la Eyeo, dezvoltatorii programului AdBlock Plus. Instanţa a decis în favoarea celor de la Eyeo, creând astfel un precedent periculos pentru o industrie de sute de miliarde de dolari.

    Dacă publicitatea de pe browser a fost şi continuă să fie puternic afectată de fenomenul ad block, industria de mobile advertising pare a fi următoarea victimă. Surprinzător, mai multe companii de telecomunicaţii au decis să introducă ele însele software de tip ad blocker, astfel încât utilizatorii să fie protejaţi fără a ridica măcar un deget. Decizia este neaşteptată deoarece, din punctul de vedere al operatorilor telecom, mesajele publicitare ocupă între 10 şi 50% din lungimea de bandă alocată utilizatorilor. Utilizatorii ar consuma astfel o cantitate mai mare de date şi ar creşte, implicit, veniturile operatorilor.

    Programele de tip ad blocker destinate mediului mobil, introduse de Apple pentru prima oară în luna septembrie, promit să reducă timpul de încărcare al paginilor conservând, în acelaşi timp, conţinutul editorial al unui site. Cei de la New York Times au realizat o analiză a celor două tipuri de conţinut, pentru a afla cât de mult îngreunează mesajele publicitare navigarea online. Rezultatul a fost că mai mult de jumătate din datele transmise sunt de fapt mesaje publicitare. Pentru a evidenţia diferenţele dintre site-uri, jurnaliştii au încărcat fiecare pagină de mai multe ori pe un iPhone 6, cu şi fără ad blocker activat.

    Multe site-uri s-au încărcat mai repede şi au fost mai uşor de navigat, scăzând în acelaşi timp cantitatea de date transmisă (şi implicit costurile de navigare). Site-ul boston.com are (dintre site-urile analizate) cele mai multe mesaje publicitare şi necesită cel mai lung timp de încărcare. În varianta accesării pe un dispozitiv cu ad blocker, timpul de răspuns a scăzut de la 33 de secunde la 7 secunde iar cantitatea de date de la 16,3 megabiţi la 3,5 megabiţi. Per total, numărul de fişiere recepţionate de telefon a fost de opt ori mai mic.

    În cazul LA Times (latimes.com), timpul de încărcare s-a redus cu 75%, de la 12 secunde cu reclame la doar 3 secunde fără anunţurile respective. Cel mai „curat“ site s-a dovedit însă theguardian.com, care s-a încărcat complet în 6 secunde în ambele variante.
    Nu trebuie să ne aşteptăm ca mesajele publicitare de pe site-uri, fie ele pe mobil sau nu, să dispară peste noapte. Industria publicitară va găsi metode de adaptare, aşa cum a făcut-o atunci când lumea modernă a făcut cunoştinţă cu televizorul sau cu internetul. Importanţa programelor de tip ad blocker este însă evidentă, iar disputele asupra oportunităţii lor vor continua cu siguranţă.
     

     

  • Online nu eşti niciodată singur

     Asigură‑te să nu laşi nimic în urma ta, şterge fişierele din logs, cele care înregistrează fiecare mişcare de pe calculator. Am făcut întocmai, apoi am ieşit la fel cum am intrat, nedetectat. Este doar o încercare de a înţelege mai bine hackingul. Se numeşte Hacknet şi este un joc video ce simulează activitatea unui hacker. Hackingul şi securitatea cibernetică nu sunt chiar atât de simple.

    Brain este numele primului virus de calculator şi a venit din Pakistan în 1986. A fost scris de doi fraţi şi nu a fost creat să fie maliţios, era inofensiv. Cei doi chiar şi-au lăsat numele, adresa şi un număr de telefon în corpul virusului. Au trecut 29 de ani de atunci şi viruşii nu mai sunt un joc, iar pericolele din spaţiul cibernetic sunt reale şi pot avea efecte devastatoare. De la an la an numărul fişierelor malware creşte, numărul atacurilor şi numărul incidentelor sporesc, iar criminalitatea cibernetică nu dă semne de oboseală. Infractorii hackeri se folosesc de internet pentru a frauda, a comite furturi de identitate sau pentru a descărca ilegal date. În Europa, anul trecut s-au înregistrat cu 41% mai multe incidente faţă de anul precedent. „Problema se află în creştere exponenţială deoarece cybercrime-ul este acum foarte profitabil. A devenit posibil, uşor şi lipsit de risc. Este mai greu să fii prins în spaţiul cibernetic, un infractor poate redirecţiona traficul din mai multe puncte, se poate ascunde în spatele IP-urilor“, spune Costin Raiu, director de cercetare şi analiză la compania rusă Kasperksy.

    Ştii ce spune faţa ta?

    În 2013, Edward Snowden a zguduit lumea dezvăluind că administraţia SUA interceptează convobirile telefonice şi conversaţiile a milioane de americani. Scandalul Snowden a schimbat lumea şi modul cum percepem supravegherea guvernamentală. Folosindu-se de inteligenţa artificială, companiile de tehnologie precum Facebook sau Google folosesc fotografiile încărcate de utilizator pentru a crea un model al feţei acestuia. Aplicaţia Google Photos este capabilă să analizeze faţa unei persoane şi să continue să recunoască acea faţă pe măsură ce omul înaintează în vârstă. Aceste modele ale feţelor ar putea fi introduse în baze de date, iar camerele de luat vederi din magazine sau aeroporturi ar putea să analizeze imaginile în căutarea individului. Companii de securitate, agenţii guvernamentale şi chiar agenţii de marketing ar putea folosi această tehnologie pentru a urmări oamenii şi a le studia comportamentul. Chestiunea devine şi mai complicată când aceeaşi tehnologie poate fi utilizată pentru a evalua starea de spirit analizând expresia facială. Compania Affectiva susţine că a tradus emoţiile în informaţii, analizând 11 miliarde de date de la aproape 3 milioane de chipuri. Vieţile personale, dar şi mediul de lucru se digitalizează tot mai mult. Suntem atât de expuşi online-ului şi reţelelor sociale, încât Facebook s-ar putea să te cunoască mai bine decât fratele tău, arată un studiu al Universităţilor Cambridge şi Stanford. Un computer ce a fost hrănit cu like-uri te cunoaşte mai bine decât o persoană apropiată. Singurul care s-a dovedit a fi capabil în a învinge computerul pe parcursul studiului a fost doar soţul sau soţia persoanei studiate. „Pericolul expunerii datelor personale pe reţelele de socializare este real şi din păcate foarte neglijat la noi. Reţelele de socializare au cam şters, pentru internet, diferenţa dintre public şi privat. Este o problemă de educaţie. Exact cum ne învăţau bunicii «să nu spunem din casă», trebuie învăţat că nu este nici normal, nici funcţional, nici «igienic», ba chiar periculos să ridicăm total barierele «privatului» pe reţelele de socializare“, este de părere Darie Cristea, directorul Inscop Research.

    Preţul unui om

    Dacă o reţea socială ne poate cunoaşte atât de bine pe baza like‑urilor şi a informaţiilor publice, ce l-ar opri pe un hacker să se folosească de aceste date ca să te exploateze, să-ţi fure informaţiile, să-ţi citească mailurile şi, de ce nu, să te urmărească prin camera web a laptopului?

    Lucrurile pot merge şi mai departe, iar accesul la camera web poate fi vândut cu doar un dolar altor sute de oameni. „Hackerul nu ţine cont de cine eşti, ei nu ţintesc doar milionari. Oricât de puţini bani are un om, hackerul îl stoarce de banii ăia“, spune Bogdan Botezatu, senior ethreat analyst la producătorul român de software Bitdefender. Poate nici nu ar trebui să caute prea mult, pentru că ar putea vedea pe reţelele sociale o poză cu câinele tău, pe nume Max, locul de naştere pe care l-ai făcut public pe profil, la fel ca şi numele membrilor familiei tale. Iar în aceste condiţii parcă nu mai este atât de greu să răspunzi la întrebările de securitate ale e-mailului, nu?
    Pe lângă reţelele sociale, toate site-urile, toate companiile unde un utilizator îşi face cont, unde este nevoit să dea date personale (nume, an de naştere, mail etc.), îţi pot strânge datele şi le pot vinde, fără voia ta.

    Financial Times a descoperit că părticelele de informaţie care compun existenţa unui ins modern, conectat, dependent de smartphone şi de reţele sociale sunt vândute de companiile care le adună cu preţuri ce încep de la 0,0005 dolari. Pe internet, informaţiile despre fiecare om valorează doar câţiva bănuţi, iar datele despre o persoană obişnuită sunt cel mai adesea tranzacţionate la valori ce nu depăşesc un dolar sau un euro. Informaţiile generale, referitoare la vârstă, gen, locul unde trăieşte, se vând cu jumătate de cent pentru fiecare o mie de persoane listate. Aproape orice căsuţă poştală electronică primeşte superoferte referitoare la vânzarea de baze de date cu adrese de e-mail ale firmelor şi instituţiilor publice din România. Doar 150 de lei costă o bază de date care cuprinde peste 2 milioane de astfel de adrese de mail. Datele personale care au fost introduse într-un cont pot fi vândute când compania respectivă este vândută sau când intră în faliment. Publicaţia New York Times a realizat o analiză a clauzelor a 100 de site-uri: dintre acestea, 85 precizau că ar transfera datele personale ale utilizatorilor în caz de achiziţie, fuziune sau faliment. Printre companiile „vinovate“ s-au numărat şi giganţii Amazon, Apple, Facebook sau Google.

    Valoarea datelor

    Internetul nu a fost creat ca o reţea securizată, ci una cu accent pe rapiditate şi conectivitate, o reţea expusă atacurilor. În acelaşi timp este un loc unde se realizează tranzacţii financiare sau sunt dezvăluite date personale. Conform unui raport al Symantec, peste 300 de milioane de viruşi au fost creaţi anul trecut, asta însemnând aproape un milion de noi ameninţări în fiecare zi. Nu toţi aceşti viruşi au fost creaţi pentru a ataca organizaţii sau companii, ci unii atacă direct utilizatori de rând.

    Ransomware este un astfel de exemplu. Acesta este un virus care criptează datele de pe un calculator infectat, iar pentru a primi acces utilizatorul trebuie să plătească o anumită sumă. „Ştiu un caz în care cineva trebuia să plătească 200 de euro în 24 de ore, iar, dacă nu plătea, suma cerută creştea la 1.000 de euro. N-au reuşit să plătească la timp şi a fost nevoit să dea 1.000 de euro pentru că nu avea back-up“, a spus Costin Raiu. Acest tip de atacuri a crescut cu 113% în 2014, însemnând că s-au înregistrat peste 700 pe lună.

    Deşi datele despre incidente sunt publice şi ştirile din media despre atacurile cibernetice au devenit aproape la fel de constante precum buletinul meteo de la jurnalul de ştiri, există încă o problemă de conştientizare a pericolului, care nu este bine înrădăcinată în minţile oamenilor. Este vorba de ideea unui incident, a unui atac, iar atitudinea „Mie nu poate să mi se întâmple“ pare să fie foarte întâlnită în România. „Nu-şi dau seama de riscuri până nu pierd ceva“, spune Raiu. Iar situaţia în România pare să fie foarte serioasă. Vorbind despre sistemele de securitate ale companiilor româneşti, Mădălin Dumitru, CEO la Cyber Smart Defence, companie ce oferă servicii de securitate cibernetică, spune că „stau extrem de prost din punctul de vedere al securităţii, 80-85% sunt vulnerabile la atacuri. Toţi clienţii care au apelat la serviciile noastre au avut vulnerabilităţi critice“. 

    Rata atacurilor de toate felurile a crescut anul trecut şi, implicit, multe dintre acestea au fost făcute publice. Să ne aducem aminte de scandalul de la Sony, unde, în urma unui atac, au fost dezvăluite date personale, discuţii private sau niveluri ale salariilor. Alt incident care a fost foarte vizibil a fost atacul asupra cloudului Apple şi publicarea fotografiilor intime a zeci de vedete de la Hollywood, iar cel mai recent atac a fost cel declanşat asupra site-ului Ashley Madison. Aceste hackuri nu se întâmplă doar societăţilor private, ci şi guvernelor. Hackerii au reuşit să sustragă informaţii sensibile, între care numărul de asigurări sociale a 21,5 milioane de americani care erau stocate în baze de date ale unor instituţii publice. Alte date privind 4,2 milioane de funcţionari au fost furate în cadrul unui alt atac cibernetic.

     

  • Cel mai mare retailer online din România a înregistrat anul trecut pierderi record de 13 milioane de euro

    Retailerul online eMAG a raportat un rezultat financiar negativ în 2014, ajungând la pierderi de aproximativ 58 de milioane de lei (cca.13, 1 milioane de euro), potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Magazinul online eMAG, operat de compania Dante International SA a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de circa 1,2 miliarde de lei, în creştere cu aproape 50% faţă de veniturile înregistrate anul anterior, când valoarea acestora era de aproximativ 831 de milioane de lei. Totodată, compania şi-a dublat anul trecut numărul de angajaţi, ajungând la un număr de 1015 în 2014, faţă de 576, numărul mediu de angajaţi înregistrat în 2013.

    Potrivit reprezentanţilor eMAG, pierderile înregistrate se justifică prin investiţiile realizate de companie în 2014. ”Pentru eMAG, anul 2014 a fost marcat de o crestere accelerata a companiei, iar pentru acest lucru au fost facute investitii de peste 20 de milioane de euro. A fost o decizie asumata si a avut drept scop dezvoltarea companiei pe termen lung, conform cu modelul nostru de business. Ne-am concentrat pe consolidarea pozitiilor din Bulgaria, unde eMAG este lider de piata, si Ungaria, in dezvoltarea şi implementarea de tehnologii noi, in dezvoltarea Market Place, in lansarea de noi categorii de produse, dar si in cresterea echipei (in 2014 numarul angajatilor a crescut cu 439), care sa sustina toata aceasta strategie de dezvoltare. ”, a declarat Tudor Manea, directorul general al eMAG România, referitor la pierderile înregistrate de companie anul trecut.

    Potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe, compania a înregistrat constant profit pe timp de criză, primul an de pierderi fiind 2013, când pierderea raportată a fost de 696.880 lei, acesta fiind şi anul în care compania a început să comunice informaţii referitoare la investiţiile realizate. În acelaşi interval de timp, compania a înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri: 2009 – cca. 218 mil. lei, 2010 – cca. 401 mil. lei, 2011 – cca. 621 mil. lei, 2012 – cca. 685. lei, 2013 – 831 mil. lei.


    eMAG se numară printre creatorii pieţei de comerţ online din România. În portofoliul eMAG se regăsesc de la produse IT&C, electronice şi electrocasnice, până la cărţi, jucării, pachete turistice şi cosmetice profesionale, oferta eMAG extinzându-se permanent cu noi categorii de produse prin eMAG Marketplace, prima platforma online din România care grupează mai mulţi retaileri. Compania operează magazinul www.emag.ro precum şi  showroom-uri în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Ploieşti, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Oradea. Societatea Dante International SA a fost înfiinţată în anul 2002.

     

  • A fost descoperit cel mai vechi monument din lume. Este de două ori mai vechi decât Piramidele

    Sculptura din lemn descoperită într-o mlaştină din Rusia a fost datată în urmă cu 11.000 de ani şi conţine o inscripţie pe care nimeni nu o poate descifra, conform publicaţiei Siberian Times.
     
    Idolul denumit Shigir a fost descoperit iniţial în 1890, iar prima încercare de datare a fost făcută în 1997. Analiza a arătat că sculptura este veche de 9.500 de ani, iar acum, folosindu-se de tehnologia modernă a fost analizat din nou, descoperirea fiind una incredibilă, sculptura “îmbătrânind” 1.500 de ani. Shigir are 2,8 metri înălţime, dar iniţial se întindea pe 5,3 metri. Inscripţiile de pe sculptură rămân un mister pentru om, speculându-se că ar putea fi un sistem de credinţă. De asemenea, idolul are şapte feţe însă una singură este tridimensională.
     
    “Această sculptură este o capodoperă, o operă unică. Ornamentul este plin de informaţii criptate. Oamenii împărtăşeau mesaje prin intermediul idolului”, a declarat Mikhail Zhilin, cercetător în cadrul “Academy of Sciences’ Institute of Archeology”.
     
    Astfel, obiectul este plasat exact la începutul epocii Helocen, perioadă geologică caracterizată de oscilaţii climatice şi prin apariţia şi dezvoltarea omului. 

  • Dacă aveţi cont pe acest site, este posibil să fiţi şantajat! 32 de milioane de oameni sunt în pericol

    Pe 18 august, mai multe informaţii furate de hackeri de pe site-ul de întâlniri romantice Ashley Madison au fost publicate online. Pe lângă o serie de documente oficiale, informaţiile conţineau şi date despre cei peste 32 de milioane de utilizatori. Aceste informaţii se referă la mai multe lucruri, printre care date financiare sau preferinţele sexuale ale clienţilor. Oraşul cu cei mai mulţi membri, aproape 350.000, este Rio de Janeiro, potrivit celor de la Business Insider.

    După cum era de aşteptat, mulţi dintre cei care aveau cont pe site-ul Ashley Madison au început să fie şantajaţi.

    Site-ul de ştiri CoinDesk a publicat povestea unui cititor care primise unui email prin care era instruit să trimită o anumită sumă de bani pentru a evita publicarea unor informaţii confidenţiale: “Datele tale apar în documentele furate recent de la Ashley Madison, iar eu deţin aceste date. Dacă nu vrei să împart aceste date cu cei dragi ţie, depune 2.00000054 bitcoin (450 dolari) la următoarea adresă…”, notează Business Insider.

    Un alt site, Stuff.co.nz, a publicat alte poveşti similare, cu ameninţări similare. Acestea sunt primele încercări de şantaj, dar este probabil ca ele să continue dacă situaţia nu va fi remediată.

    Şantajul nu este însă cea mai mare problemă a celor de la Ashley Madison; în urma hack-ului, peste 15.000 de adrese de mail aparţinând unor membri ai armatei sau oficiali ai guvernului au fost făcute publice, atrăgând atenţia mai multor instituţii de securitate din Statele Unite.

    În acelaşi timp, scriu cei de la The Times, numeroase case de avocatură au început să primească cereri de divorţ.

    În urma acestui scandal, compania Avid Life Media (cea care deţine site-ul Ashley Madison) ar putea fi obligată să plătească despăgubiri în valoare de 1 miliard de dolari. De asemenea, în cazul în care instituţiile abilitate consideră că sistemul de securitate al site-ului era depăşit, compania va primi o amendă de aproape 800.000 de dolari.

  • DNA: Ofiţerul BCCO Saghel dădea informaţii despre dosare patronului Petrolul Ploieşti, Daniel Capră

    Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă întocmit de DNA Ploieşti în dosarul în care sunt cercetaţi şeful DGA Prahova, Constantin Ispas, ofiţerul BCCO Ploieşti Emanuel Saghel şi adjunctul şefului Poliţiei Judeţene Prahova, Adrian Rădulescu, Saghel, care conduce Serviciul de combatere a finanţării terorismului şi spălării banilor din BCCO Ploieşti, primea bilete la meciurile echipei de fotbal Petrolul Ploieşti şi îi furniza patronului clubului ploieştean, Daniel Capră, informaţii despre dosarele în care acesta este cercetat de DIICOT.

    Astfel, conform documentului citat, în primăvara anului 2014, Emanuel Saghel l-a contactat pe Daniel Capră şi i-a spus că ştie despre controlul fiscal făcut de către Direcţia Antifraudă Fiscală Alexandria la clubul sportiv Petrolul, asigurându-l că actul de control fiscal va fi urmat de un dosar penal, “în legătură cu care se va implica personal, atât pentru a fi preluat de o unitate de parchet din Ploieşti, cât şi pentru a-l soluţiona în mod favorabil”.

    Conform procurorilor DNA, despre discuţiile dintre patronul de la Petrolul şi ofiţerul BCCO Ploieşti, dar şi despre asigurările verbale date de Saghel cu privire la soluţionarea favorabilă a dosarului întocmit pe numele lui Daniel Capră şi al clubului patronat de acesta, F.C. Petrolul Ploieşti SA, are cunoştinţă şi Alexandru Crângu, director executiv al clubului sportiv menţionat şi prieten al celor doi.

    “Urmare a acestor promisiuni, Saghel Emanuel a pretins şi primit pentru fiecare partidă-meci de fotbal disputată de către F.C. Petrolul Ploieşti, pe teren propriu, bilete de acces – între 5 şi 30 de bilete, având valoare nominală aferente tribunelor 0, I şi II, cuprinsă între 20-50 lei, media valorică pentru meci jucat fiind de 300-800 lei. Aceste bilete erau pretinse şi primite la sediul clubului de fotbal, cel ce se ocupa de procurarea şi înmânarea acestora fiind Crângu Alexandru”, se arată în referatul cu propunere de arestare preventivă.

    Procurorii susţin, de asemenea, că, pe lângă biletele de acces la meciurile de fotbal, Emanuel Saghel “a beneficiat şi de alte foloase, constând în consumaţii de băuturi alcoolice şi alimente, servite la una din lojele stadionului, consumaţii oferite de către S.C. Rodis S.R.L., al cărei administrator era Crângu Alexandru, facturate către S.C. FC Petrolul Ploieşti S.A. şi achitate integral de Capră Daniel în contul societăţii, la aceste consumaţii participând, printre alte persoane şi Rădulescu Adrian – adjunct al I.J.P. Prahova şi Dosaru Viorel – şeful I.J.P. Prahova. Aceste consumaţii se ridicau la valoarea de 500-1.500 lei, pentru fiecare meci desfăşurat”.

    Un martor cu identitate protejată din dosar susţine, de asemenea, că, în octombrie 2014, Emanuel Saghel s-a întâlnit cu Daniel Capră la un restaurant din Ploieşti despre care se ştie că aparţine directorului executiv al FC Petrolul Ploieşti, Alexandru Crângu, şi că acolo ofiţerul BCCO Ploieşti l-a anunţat pe Capră “că nu poate să-l ajute în rezolvarea favorabilă a dosarului său penal, informându-l că telefoanele sale sunt interceptate de organele de poliţie şi sfătuindu-l în acelaşi timp să nu îşi schimbe numerele de telefon, dar să aibă grijă despre ce discută la telefon şi cu cine discută, angajându-se totodată că îl va anunţa din timp despre data efectuării percheziţiilor domiciliare ce vor fi solicitate în cauză”.

    Acelaşi martor susţine că Saghel îi trimitea mesaje lui Daniel Capră şi prin intermediul lui Alexandru Crângu, precizează referatul DNA.

    Şeful Direcţiei Generale Anticorupţie Prahova, Constantin Ispas, adjunctul şefului Poliţiei Judeţene Prahova, Adrian Rădulescu, şi Emanuel Saghel, care conduce Serviciul de combatere a finanţării terorismului şi spălării banilor din BCCO Ploieşti, au fost reţinuţi luni seară de procurorii DNA Ploieşti.

    Ulterior, comisarul şef Constantin Ispas, reţinut pentru trafic de influenţă, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, luare de mită, folosire de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, spălare a banilor şi cercetare abuzivă, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Tribunalului Prahova.

    Emanuel Saghel, care fusese reţinut pentru şantaj, trafic de influenţă, folosire, în orice mod, direct sau indirect de informaţii care nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită, a fost pus sub control judiciar, în urma deciziei instnaţei.

    Decizia Tribunalului Prahova privind măsurile preventive faţă de cei doi poate fi contestată la Curtea de Apel Ploieşti.

    Pe de altă parte, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA l-au pus sub control judiciar pe comisarul şef Adrian Rădulescu.

     

  • Symantec extinde soluţia Data Loss Prevention pentru stocarea în cloud

    “Symantec Data Loss Prevention este o soluţie de securitate axată pe conţinut, care spijină companiile să înţeleagă unde sunt stocate datele confidenţiale, cum sunt folosite şi ce măsuri pot lua pentru a asigura protecţia acestora”, a declarat Amit Jasuja, vice preşedinte în cadrul diviziei de dezvoltare de produs a Symantec. “Acum, extindem soluţia pentru a proteja email-urile şi informaţiile stocate în cloud şi integrăm soluţia cu Box, pentru a oferi companiilor un control ridicat şi o vizibilitate amplă asupra datelor confidenţiale şi a le permite să utilizeze tehnologia cloud la potenţial maxim.”

    Extinderea soluţiei Data Loss Prevention pentru aplicaţii cloud reconfirmă strategia Symantec de a proteja datele confidenţiale şi identităţile virtuale din mediul de business indiferent unde sunt stocate – on premise, în tranzit sau în cloud.

    Provocările de protecţie a datelor din cloud

    Într-o lume în care datele au un rol esenţial şi sunt disponibile oriunde, în reţea şi în cloud, mereu la îndemâna utilizatorilor, stocarea informaţiilor confidenţiale şi transferul acestora între infrastructura proprie din companii şi mediul cloud trebuie să se facă în siguranţă. Preocuparea pentru securitate, confidenţialitate şi conformitate devine, astfel, tot mai ridicată în mediul de business.

    “Securitatea şi conformitatea informaţiilor din companii nu a fost niciodată uşor de păstrat. Astăzi, cloud-ul şi lumea aflată în permanentă mişcare creează noi provocări în domeniul protecţiei datelor, informaţiile confidenţiale trecând adesea dincolo de sistemele de securitate ale reţelelor din mediul de business”, a afirmat Cheryl Tang, senior product marketing manager în cadrul diviziei Enterprise Security a Symantec. “Tot mai mulţi angajaţi partajează fişiere în mod curent, folosind soluţii de stocare în cloud pentru consumatori, adesea fără ca departamentul IT să fie informat. Prin urmare, sunt create şi stocate în cloud foarte multe date care rămân însă nedescoperite, nemonitorizate şi, foarte posibil, neprotejate.”

    Securitatea Symantec Data Loss Prevention în cloud

    Soluţiile Data Loss Prevention ţin cont de comportamentul de utilizare a datelor din companii şi asigură securitatea acestora prin:

    •           Politici şi fluxuri de lucru solide privind pierderea datelor oriunde ar fi stocate – în reţelele companiei şi, începând de acum, şi în cloud. Clienţii îşi pot extinde cu uşurinţă politicile existente privind pierderea datelor la stocarea în cloud şi la soluţiile de email.

    •           Data Loss Prevention pentru soluţii cloud de email monitorizează şi protejează email-urile trimise prin intermediul Microsoft Office 365 Exchange Online.

    •           Data Loss Prevention pentru stocarea în cloud oferă vizibilitate crescută a datelor confidenţiale stocate de companii în Box. Soluţia este integrată cu platforma Box pentru a monitoriza conturile angajaţilor, oferind o analiză în detaliu cu privire la caracterul informaţiilor şi la modul de utilizare şi partajare a acestora.

    •           Protecţia pentru sincronizarea şi partajarea de fişiere personale în cloud asigură monitorizarea datelor din companii şi împiedică utilizatorii să sincronizeze fişierele de pe computererele de la locul de muncă cu soluţii personale de stocare în cloud precum Box, Dropbox, Google Drive, Hightail, iCloud şi Microsoft OneDrive.

    “Pe măsură ce companiile mută tot mai multe informaţii în cloud, acestea caută furnizori de servicii de securitate care să le poată proteja datele, indiferent de locul în care sunt stocate şi gestionate. Data Loss Prevention este una din tehnologiile cheie care asigură protecţia datelor oricând, oriunde, pentru orice dispozitiv, fiind o soluţie esenţială pentru securitatea cloud”, a declarat Cheryl Tang.

    Soluţia Symantec Data Loss Prevention este disponibilă în prezent la nivel global.

    Symantec Corporation (NASDAQ: SYMC) este expert în protecţia informaţiilor. Fondată în aprilie 1982, compania Symantec este inclusă în topul Fortune 500 şi oferă una dintre cele mai vaste reţele de inteligenţă a datelor la nivel global, precum şi soluţii performante de securitate, backup şi disponibilitate pentru stocarea, accesarea şi partajarea datelor importante. Compania are peste 20.000 de angajaţi în peste 50 de ţări. 99% din companiile incluse în Fortune 500 sunt clienţi Symantec. În anul fiscal 2014, compania a înregistrat venituri de 6,7 miliarde dolari.

  • „Poveste Urbană” – aplicaţia mobilă gratuită care dezvăluie poveştile clădirilor istorice ale României

    Aplicaţia se prezintă sub forma unui ghid modern, dedicat celor interesaţi să descopere clădirile cu valoare arhitecturală din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa.

    Aplicaţia oferă informaţii despre foştii proprietari ai caselor, clădirilor sau conacelor boieresti, poveştile familiilor care au trăit acolo sau le-au trecut pragul. Totodată, oferă informaţii despre anul construcţiei, precum şi numele arhitectului. Informaţiile au fost culese şi verificate de o echipă de istorici şi arhitecţi.

    Din meniul aplicaţiei, utilizatorii pot selecta limba dorită (conţinutul aplicaţiei este disponibil în română şi engleză), oraşul pe care vor să îl descopere, precum şi să vizualizeze pe hartă cele mai apropiate obiective.

    „Poveste Urbană” poate fi descarcată gratuit din magazinele PlayStore şi AppStore. Mai multe detalii pot fi găsite şi pe website-ul dedicat proiectului, aplicatiapovesteurbana.gandul.info

    “Am ales să sprijinim cu mândrie proiectul “Poveste Urbană” nu doar pentru că este un proiect în a cărui valoare credem cu tărie, ci, mai mult decât atât, pentru că însusi scopul proiectului este să scoată la lumină valori autentice, pe care timpul şi-a pus amprenta şi le-a făcut să intre într-un con de umbră: clădiri care ne definesc, monumente care marchează momente importante şi, nu în ultimul rând, poveştile care le însoţesc şi care ne dezvăluie mai multe despre comunitatea în care trăim. Avem încrederea că astfel, cunoscând mai bine trecutul şi moştenirea lui, putem contribui la un viitor mai frumos pentru copiii nostri”, spune Alma Lavinia Clara Bacula, reprezentatul Fundaţiei Colegiul Pro (fosta Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro).

    Pentru ING Bank, acesta este un proiect de responsabilitate socială, ce se încadrează în direcţia dezvoltare urbană. Colaborarea cu Fundaţia Colegiul Pro a pornit în urma unei competiţii de proiecte, lansată de ING în octombrie 2013. Prima etapă a acestui proiect s-a desfaşurat in perioada iunie – iulie 2014, cand publicul larg a fost invitat să intre pe platforma povesteurbana.gandul.info şi să încarce fotografii şi poveşti ale clădirilor cunoscute.

    „ING Bank susţine proiecte de dezvoltare urbană care urmăresc să facă mai bună viaţa în oraş. Iniţiativele sunt alese în urma unor competiţii de proiecte pentru organizaţiile neguvernamentale. Pe lângă Poveste urbana, am sprijint şi proiectul Asociaţiei Make a Point – Turnul de apă şi artă din Pantelimon – şi Romanian Design Week al The Institute. Anul acesta, finanţam proiectul Asociaţiei Tandem, care îşi propune să ajute persoanele nevăzătoare să devină independente în Bucureşti, prin crearea unei aplicaţii pentru mobil construită în beneficiul lor. În ultimii trei ani, ING Bank a investit peste 200.000 de euro în aceste proiecte”, spune Roxana Colisniuc, CSR Officer ING Bank.

    „Poveste Urbană” beneficiază de susţinerea Mediafax Group.

    Fundaţia Colegiu Pro (fostă Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro – FEDM) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. Fundaţia Colegiul Pro a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012. Un proiect complex desfăşurat în 2013 în parteneriat cu Metropolitan Life, intitulat „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, a avut ca principale activităţi dezvoltarea unei campanii de educare şi informare a publicului larg în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate.

    Mediafax Group este o companie construită în jurul conţinutului şi reuneşte branduri-lideri de piaţă din presa românească. Brandurile Mediafax Group sunt: BUSINESS – Ziarul Financiar, www.zf.ro; Business Magazin, www.businessmagazin.ro; SPORT&SPECIAL INTEREST – www.prosport.ro, www.promotor.ro, www.go4it.ro, www.descopera.ro; GENERAL – Mediafax Mass-Media News, www.mediafax.ro, www.gandul.info; Mediafax Foto, Mediafax Monitorizare, Mediafax Mobile; WOMEN&ENTERTAINMENT: Ce se întâmplă, doctore?, www.csid.ro, The One, www.one.ro, www.apropotv.ro.

    ING Bank România este parte a ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză, care oferă servicii bancare unui număr de peste 33 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din peste 40 de ţări.

    Înfiinţată în 1994, ING Bank România este o bancă universală, oferind produse şi servicii tuturor categoriilor de clienţi – companii mari şi mici, instituţii financiare, mici antreprenori şi persoane fizice.

    ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienţi, angajaţi, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt aşteptările şi nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România şi-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcţii: Educaţie financiară si antreprenoriat, Educaţie pentru copiii din grupurile dezavantajate şi Dezvoltare urbană.

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:

    Ana-Maria Popa, Project Manager, Fundaţia Colegiul Pro T: 0741 472 905 E: anamaria.popa@m.ro

    Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsibility Officer, ING Bank T: 0752 015 585; E: roxana.colisniuc@ing.ro