BusinessMagazin

Tag: Google

  • Google îi va oferi 100.000 de dolari hackerului care va compromite Chrome OS

    Gigantul IT Google îi va oferi o recompensă de 100.000 de dolari celui care va reuşi să găsească vulnerabilităţi în sistemul de operare Chrome OS, informează Go4it.

    Google este una dintre companiile care le plătesc sume mari celor care reuşesc să găsească vulnerabilităţi în serviciile lor. Acum, gigantul a mărit la 100.000 de dolari, de la 50.000 de dolari, recompensa pentru hackerul care va reuşi să compromită sistemul de operare Chrome OS, prezent pe Chromebook-uri.

    Pentru a putea câştiga premiul, un hacker va trebui să treacă de sistemele de securitate ale platformei în guest mode (mod vizitator), iar hack-ul să funcţioneze şi după ce sistemul este rebootat.

    Google le-a oferit anul trecut două milioane de dolari hackerilor care au găsit vulnerabilităţi în serviciile sale. Până acum, însă, nimeni nu a reuşit să compromită sistemul de operare Chrome OS în condiţiile impuse de Google, potrivit Go4it.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat in anul 2015 premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări.


     

  • Şeful Google România va conduce, din iunie, divizia de new business pe regiunea Asia-Pacific

    Dan Bulucea, actualul Country Director al Google România va prelua un nou rol în cadrul Google: director New Business pentru regiunea Asia-Pacific. Dan Bulucea va lucra în biroul Google din Singapore, având obiectivul de a dezvolta noi oportunităţi de afaceri în regiunea Asia-Pacific, din Japonia, China sau India până în Australia şi Noua Zeelandă.

    Dan Bulucea a fost responsabil pentru dezvoltarea prezenţei şi strategiei Google în România, de la deschiderea biroului local în 2010. În aceşti aproape şase ani, eforturile Google România s-au concentrat pe sprijinirea companiilor româneşti în utilizarea cu succes a tehnologiilor online, promovarea tradiţiilor şi culturii româneşti cu ajutorul tehnologiei digitale (pe platforme precum Google Cultural Institute) şi dezvoltarea abilităţilor digitale în România, prin proiecte specifice în zona educaţiei.

    Dan Bulucea va conduce în continuare biroul local până la numirea noului Country Director al Google România.

  • Adulţii au dat în mintea copiilor şi caută cărţi de colorat

    Cărţile de colorat au devenit în ultimii ani tot mai populare în rândul adulţilor, iar ca dovadă stă faptul că vânzările de anul trecut au crescut de 12 ori faţă de anii precedenţi.
     
     
    Studiul celor de la Nielsen BookScan, care acoperă 85% din piaţa de cărţi din Statele Unite, arată că numărul volumelor vândute a crescut de 1 milion în 2014 la 12 milioane în 2015. Şi volumul căutărilor pe Google după “cărţi de colorat pentru adulţi” au atins un maxim la finalul anului 2015, rămânând şi în 2016 mult peste media obişnuită, scriu cei de la Quartz.
     
     
     

  • „Vor trece zeci de ani până când un computer va învinge omul la acest joc”. Cât este scorul în meciul dintre un program creat de Google şi campionul mondial la Go

    Este AlphaGo de neoprit? Cu siguranţă aşa pare, după ce inteligenţa artificială creată de Google l-a ”zdrobit” pe cel mai bun jucător pe care îl poate oferi omenirea la cel mai complex board game creat vreodată de om: Go. Omul nu a fost nici măcar aproape de a învinge calculatorul, scrie revista de ştiinţă New Scientist.

    După înfrângerea istorică de ieri, când campionul mondial la Go a fost învins de un program de calculator creat de Google, în meciul doi lucrurile păreau să meargă în favoarea jucătorului Lee Sedol. În scurt timp însă, totul s-a întors împotriva sa. AlphaGo a preluat cu o ”mână de fier” controlul asupra jocului printr-o serie de mutări incisive şi total neortodoxe, pe care Lee nici nu a putut să le anticipeze.

    Spre finalul jocului doi, software-ul a părut că şi-a abandonat pentru o secundă natura rece şi calculată şi că ar fi comis o greşeală, care i-a permis lui Lee să cucerească câteva puncte. Totuşi, speranţa era falsă: AlphaGo nu era interesat de pierderile suferite, ci mai degrabă de mutările care îi maximizau şansele de câştig, indiferent cât de scump l-ar fi costat. Scorul a ajuns la 2-0 pentru inteligenţa artificială, într-un joc ce va avea cinci runde.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum să începi o afacere pe YouTube

    Înainte de a porni cu canal de YouTube, pune-ţi următoarele întrebări:

    1. De ce vrei să începi un canal de YouTube?
    2. Despre ce vrei să vorbeşti sau ce vrei să prezinţi în clipurile tale?
    3. Ce tip de audienţă vrei să atragi?
    4. Ce alţi vloggeri ţintesc acelaşi public ţintă?
    5. Cât de des vrei să publici clipuri?
    6. Cum îţi vei realiza, din punct de vedere tehnic, clipurile?
    7. Cât de mult timp vrei să petreci pentru a lucra la canalul tău de YouTube?

    Dacă eşti convins că ideea e potrivită pentru tine, atunci trebuie să urmezi următorii paşi: 

    PASUL 1: Creează un nou cont Google. Chiar dacă ai deja o adresă personală de Gmail, e mai bine să foloseşti un cont nou pentru canalul tău YouTube. În primă fază acesta va fi şi numele canalului tău, dar îl poţi schimba ulterior.
    PASUL 2: Contul tău de Google este şi contul de YouTube, aşa că te poţi conecta şi îţi poţi personaliza profilul. Este important să adaugi o imagine de profil şi date de contact, astfel încât lumea să poată lua legătura cu tine.
    PASUL 3: Completează cu atenţie câmpul destinat descrierii canalului, pentru că e important ca lumea să înţeleagă ce fel de clipuri ar putea găsi la tine.
    PASUL 4: Începe să încarci clipuri. Este important, mai ales la început, să generezi cât mai mult conţinut, astfel încât userii să rămână interesaţi de canalul tău.
    PASUL 6: Distribuie clipurile tale şi pe alte canale de social media, precum reţelele de socializare. Acest lucru îţi va genera mai multe vizualizări şi îţi poate aduce şi mai mulţi abonaţi.
    PASUL 7: Lucrează la editarea clipurilor, pentru că în timp va trebui să o faci mult mai bine şi mult mai repede decât la început. Încearcă să foloseşti programe profesionale, precum Adobe Premier.
    PASUL 8: Dacă ai deja un număr semnificativ de vizualizări, poţi să începi să câştigi bani de pe urma canalului tău. Pentru a face asta, trebuie să le permiţi celor de la YouTube să afişeze reclame pe contul tău prin sistemul AdSense. Pentru a verifica dacă eşti eligibil, citeşte criteriile de monetizare video ale YouTube, disponibile pe pagina de suport.
    PASUL 9: Pe lângă încasările de la Google, poţi genera venituri importante din plasarea de produse sau realizarea unor clipuri pentru anumite companii. Ia legătura cu agenţiile de advertising şi prezintă-le ceea ce faci.

    Sfaturi utile:

    Primele secunde ale unui clip sunt extrem de importante  – e perioada în care cei care deschid clipul vor decide dacă merită să îl urmărească până la capăt. Pentru căutare, YouTube foloseşte un algoritm prin care afişează pe o poziţie mai bună videoclipurile urmărite integral decât cele vizionate doar pentru câteva secunde.

    Spune o poveste – orice clip, indiferent că e vorba de un sketch sau un tutorial pentru instalarea unui sistem de operare, trebuie să spună o poveste. Ai nevoie de un început, un mijloc şi o concluzie.

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • Start-up-urile locale îşi vor putea prezenta proiectele investitorilor din Silicon Valley, odată cu încheierea parteneriatului dintre TechHub şi Google

    Comunitatea globală a antreprenorilor în tehnologie TechHub a încheiat un parteneriat global cu Google for Entrepreneurs, în vederea creşterii sprijinului acordat start-up-urilor în tehnologie.

    Prin acest acord, membrii TechHub, inclusiv cei ai TechHub Bucureşti, vor putea să-şi prezinte produsele în faţa unor investitori din Silicon Valley, în cadrul proiectului Google for Entrepreneurs International Demo Days. În plus, aceştia vor putea aplica pentru mai multe programe prin care vor avea acces la noi pieţe – Google for Entrepreneurs Exchange, dar şi la programe de finanţare prin intermediul Google Cloud Platform.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Şeful Google Europa nu ştie ce salariu are

    Matt Brittin, şeful Google Europa, nu ştie ce salariu are şi este acuzat de autorităţile britanice că trăieşte într-o altă lume, informează Mirror
    Multi-milionarul Matt Brittin, preşedintele Google Europe, Middle East şi Africa, nu a putut să le spună autorităţilor cât câştigă.

    „Ce salariu aveţi?”, a întrebat Meg Hiller, şefa comitetul.

    „O să dezvălui salariu dacă este un lucru relevant pentru acest comitet.”, a răspuns Brittin.

    „Dacă v-am întrebat înseamnă că este relevant”

    „Nu am o cifră exactă”, a spus Brittin.

    „Nu ştiţi cu cât sunteţi plătit?”

    „Nu am o cifră”, a repetat el „Dar pot să vă spun în privat dacă este relevant”, a adăugat el.

    Comisia s-a întrunit deoarece Google a fost de acord să plătească 130 mil. de lire sterline pentru a acoperi taxele neplătite din anul 2005.

     

  • Puştiul care la 16 ani a reuşit ceea ce mii de cercetători au încercat, ani de-a rândul

    La 16 ani, Adriel Summathipala a reuşit ceea ce mii de cercetători au încercat, ani de-a rândul, să realizeze: un metodă de diagnostic pentru posibile boli de inimă.

    Adriel Summathipala a ajuns în situaţia de a cerceta bolile de inimă după ce a a aflat că bunicul său a murit în urma unui infarct şi că există mari şanse ca problemele sale să se transmită pe cale genetică. Deşi bunicul său a murit înainte ca Summathipala să se nască, povestirile despre acesta l-au determinat pe tânăr să urmeze un regim de viaţă sănătos şi echilibrat.

    S-a simţit însă frustrat de faptul că nu avea cum să monitorizeze eficacitatea acestui regim, dat fiind faptul că testele din ziua de azi sunt destul de scumpe şi necesită prezenţa într-un laborator.

    Astfel, Adriel Summathipala a decis să construiască un test pentru bolile de inimă ieftin, rapid şi mai ales portabil. În loc să măsoare colesterolul, testul său urmăreşte evoluţia lipoproteinelor cu densitate scăzută, un element corelat cu apariţia bolilor cardiace.

    După doi ani de încercări, tânărul a reuşit să dezvolte acest aparat folosind structura unei imprimante, reprogramând senzorii de hârtie astfel încât aceştia să poată citi nivelul enzimelor de pe un carton special.

    Proiectul său i-a adus un loc pe lista finaliştilor Google 20 Global Science Fair, evenimentul al cărui câştigător va fi anunţat în luna septembrie. Marele premiu oferit de Google constă într-o vacanţă de o săptămână pe Insula Galapagos şi un cec pentru studii în valoare de 50.000 de dolari.