BusinessMagazin

Tag: firme

  • Culmea nesimţirii bugetare: şefa Radio Iaşi, primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere

    Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere, cazul fiind fără precedent. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a preşedintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iaşi confirmă: „S-au dat prime de zile de naştere. Au luat şi alţii”. Şeful de sindicat îşi face cruce: e prima oară când aude de aşa ceva. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie şi din alocări bugetare.

     De ce plătesc ieşenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei şi firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naştere a managerului Radio Iaşi de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iaşi cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat – şi prima de 18.000 de lei.

    Aroganţă şi dispreţ

    Ca şi în urmă cu o săptămână, Claudia Crăcăleanu a refuzat dialogul cu REPORTER DE IAŞI. La setul de întrebări formulate în scris a răspuns să ne adresăm conducerii de la Bucureşti a Radiodifuziunii. Marţi, 18 octombrie, accesul reporterului a fost interzis la intrarea în instituţie, portarul primind ordin expres: „Doamna director este în şedinţă şi nu vă poate primi”. REPORTER DE IAŞI a încercat să ajungă la redactorul-şef al Radio Iaşi sau la redactorul şef-adjunct, dar portarul a rămas ferm: „Sunt toţi în şedinţă. Nu aveţi voie să intraţi”. Lipsa de transparenţă într-o instituţie finanţată în proporţie de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect faţă de cei care te susţin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

    Liderul de sindicat e surprins

    Neoficial, în Radio Iaşi sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naştere. Unii nu auziseră de aşa ceva, alţii ştiau că acestea înlocuiesc primele de vacanţă, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naştere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis nişte vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro

  • Care sunt provocările unei afaceri româneşti în cea mai competitivă industrie de pe piaţă

    Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, vorbeşte despre provocările unei afaceri româneşti în cea mai competitivă industrie de pe piaţa locală, IT-ul. Pentru a se dezvolta, în lipsă de noi candidaţi, compania se concentrează pe integrarea de firme cu până la 20 de angajaţi.

    „Au fost ani buni pentru noi, mai ales când te uiţi de la distanţă; la cifra de afaceri, profitabilitate, într-adevăr arătăm bine. În ultimii patru ani, am avut creşteri de două cifre, în procente diverse”, rezumă Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO al Zitec, evoluţia companiei de la interviul anterior acordat Business Magazin, în 2011. Dacă atunci compania pe care o conduce împreună cu soţia sa, Simona Lăpuşan, avea o cifră de afaceri de circa un milion de euro şi 25 de angajaţi, în prezent veniturile Zitec se plasează la 4,5 milioane de euro, iar firma are 120 de angajaţi şi o profitabilitate de 6%. Compania înfiinţată în 2003, de el, soţia sa şi Alex Novac, s-a axat pe oferirea de soluţii software, design web, consultanţă IT, găzduire web, dar şi promovare online. Afacerile companiei au crescut de la an la an: în ultimii patru ani, de pildă, plusurile au fost de peste 10%, în 2015 ajungând chiar la 36%. Lăpuşan spune că deservesc în prezent 15 ţări, de pe patru continente. Clienţii din România generează 60% din business, iar cele mai profitabile alte pieţe sunt SUA, Anglia, Olanda. „Ne mândrim cu aceste creşteri, dar în spatele lor a fost o luptă grea, să păstrăm clienţi, colegii în echipă; concurenţa în domeniu este dramatică, mai ales pentru puţinele firme româneşti din servicii, rămânem din ce în ce mai puţini în zona aceasta”, descrie el situaţia de pe piaţa IT, cunoscută de toată lumea.

    Printre cele mai recente realizări ale companiei se află integrarea unei alte firme româneşti de software, Inotec; aceasta este o nouă modalitate de a creşte numărul de angajaţi ai echipei, într-o piaţă din ce în ce mai competitivă. Antreprenorul spune că este extrem de atent la acest aspect, inclusiv în ce priveşte aşteptările salariale ale angajaţilor. „Am făcut un studiu în aproape toate facultăţile care au un profilt tehnic şi stăm bine, dar degeaba ne uităm la o medie. Este suficient să vină un jucător internaţional care să îşi deschidă birou aici şi care va plăti puţin mai mult ca să strângă o echipă iniţială. Aşteptările noilor angajaţi vor creşte.” Chiar dacă salariile oferite se raportează bine la media pieţei, o companie recent intrată pe piaţă mizează pe atragerea celor mai motivaţi de salarii. „Realitatea este că e o generaţie mai nerăbdătoare, nu vrea să aştepte; programatorul vrea să devină senior în trei ani, să ajungă la salariul maxim într-un an şi aşa mai departe.” În acest context, spune că lupta cu multinaţionalele este într-adevăr „dificilă şi inegală”. În prezent, rata plecărilor se menţine la 20%: „Am avut ani în care am ajuns chiar şi la 10%, dar contează foarte mult şi câte angajări facem, dacă accelerăm şi angajăm mai mult, uneori poate face compromisuri, oamenii aceia nu se adaptează uşor şi creşte numărul celor care pleacă“. Se aşteaptă ca recrutările să fie din ce în ce mai dificile, iar nivelul de pregătire al tinerilor să scadă. „Dacă cererea este foarte mare şi sunt foarte bine plătiţi, lipseşte motivaţia de a se perfecţiona: orice ai face, eşti bine plătit, de ce să mă stresez, asta va fi o factură pe care o să o plătim cu siguranţă. Oamenii din IT de acum sunt răsfăţaţi, sunt plătiţi cu de cinci ori salariul mediu. O duc foarte bine, mai ales cei care trăiesc în oraşe ca Bucureşti sau Cluj. Au casă, maşină, familie, îşi permit şcoli private, când sunt seniori primesc sume bune; întrebarea este dacă rămân competitivi.”

    Pentru a-i ţine motivaţi, Lăpuşan spune că sistemul de lucru de la Zitec presupune rotaţia de la un proiect la altul, în domenii sau tehnologii diferite. „Oricât o să fie de tare firma care te angajează şi te plăteşte foarte bine, dacă lucrezi pe aceeaşi tehnologie timp de cinci ani de zile, în domeniul acesta, ar trebui să o cam iei de la început.” În prezent, în cadrul companiei lucrează 120 de angajaţi, deşi intenţia lui Lăpuşan pentru anul acesta era de a ajunge la 130. „Nu suntem dispuşi să recurgem la compromisuri în ce priveşte nivelul de pregătire al oamenilor.” Doar 1% din candidaţi ajung la interviu şi doar jumătate dintre ei sunt angajaţi. „De foarte multe ori eşti forţat să culegi, nu să alegi; încercăm să îi lăsăm să facă acest lucru pe cei de la multinaţionale, care au norme; acolo vor rămâne oamenii care sunt într-o zonă de mediocritate, submediocritate, pentru că o să fie un loc foarte cald pentru ei acolo. Trebuie să fim doar competitivi, să le dăm proiecte bune şi să plătim corespunzător ca să îi atragem pe cei cu adevărat talentaţi şi care chiar vor să facă ceva pentru că mulţi zic că vor să facă, dar de mâine.” Compania vrea să atragă specialişti proactivi, poate mai rebeli ca spirit, care s-ar simţi blocaţi de rigiditatea din multinaţionale. În acest sens, mizează pe beneficii extrasalariale cum ar fi birourile neconvenţionale (interviurile de angajare se ţin într-o cameră care are forma unui vapor, de pildă, iar în firmă există un spaţiu de relaxare vast), a unei beri artizanale dezvoltate special pentru angajaţii lor, un site în care pot să îşi vadă un posibil traseu al carierei, cât şi altele mai substanţiale – cum ar fi oferirea de acţiuni în firmă. „Birourile sunt un pic mai neconvenţionale, asta ne reflectă pe noi ca echipă şi ca stil de management. Prin birou e poate un amestec eclectic, e practic rezultatul unui sondaj făcut în rândul angajaţilor legat de ce îşi doresc la birou.” Au pus în practică toate ideile exprimate, cu excepţia unui tobogan exterior care să facă legătura între cele două etaje la care îşi desfăşoară activitatea echipa. Acţiunile Zitec sunt oferite colegilor „mai mult decât proactivi şi care ne-au ajutat să evoluăm ca firmă”; numărul acţionarilor a ajuns astfel la şapte, în afară de el şi Simona Lăpuşan. „Sunt oameni care oricând puteau să primească dublul, triplul salariului dacă s-ar fi angajat în altă parte, dar au preferat să rămână în echipa lor.”

  • Top 500 cele mai mari companii din România

    Cele mai mari 500 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 504 miliarde de lei (113 mld. Euro), un rulaj pe care în urmă cu un deceniu îl realizau toate companiile prezente în România. Acum, după rezultatele din 2015, cel mai bun an pentru businessul românesc ca cifră de afaceri şi profit, top 500 generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie.

    Topul din 2015 vine şi cu o premieră: pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială – dedeman bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea, în timp ce Electrica furnizare şi Romgaz închid top 20.

    Dintr-o privire, top 500 înseamnă 116 companii cu afaceri de peste un miliard de lei şi numai trie firme care au trecut de10 miliarde de lei în 2015. Înseamnă peste 400 de companii cu profit şi doar 79 cu pierderi. Înseamnă doar 11 companii antreprenoriale care au reuşit să spargă pragul de un miliard de lei, dar niciuna care să fi atins anul trecut miliardul de euro.

    Automobile Dacia a fost în 2015 pentru a treia oară consecutiv cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, devansând OMV Petrom SA. De-a lungul ultimilor 15 ani, producătorul de automobile a avut o evoluţie spectaculoasă: dacă în 2000 nu figura între cele mai mari zece companii, în 2005 ajunsese pe poziţia a cincea, iar în 2010 era pe a doua treaptă a clasamentului. Dacia a avut afaceri de 19,1 mld. lei, în creştere cu 2% faţă de 2014, poziţia a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing, iar pe locul trei este OMV Petrom SA. Cele trei companii sunt singurele din economia locală care au reuşit în 2015 să treacă peste 10 miliarde de lei, arată analiza realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele sunt preliminare pentru că mai există încă firme al căror bilanţ pe 2015 nu apare pe mfinante.ro. Printre acestea se numără retailerul de mobilă IKEA, mai multe companii de bricolaj, cea mai mare companie din Sibiu a grupului german Continental. „Referitor la numărul entităţilor obligate să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dar care nu au depus, precizăm că specialiştii din Ministerului Finanţelor Publice lucrează împreună cu specialiştii din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la actualizarea listei acestora”, a fost răspunsul Ministerului de Finanţe, care nu precizează însă câte companii figurează în prezent fără bilanţ pe anul 2015. Datele de la Registrul Comerţului arată că până la finalul lunii august peste 650.000 de firme din România aveau bilanţul depus.
    Dedeman Bacău este cea mai mare firmă antreprenorială, iar în clasamentul general se află pe poziţia a şaptesprezecea. În top 100 se află nouă firme controlate de antreprenori locali, iar lor li se alătură Banca Transilvania.

    Companiile antreprenoriale din top 100 sunt pe profit, cu excepţia RCS&RDS, care a raportat o pierdere de 22 mil. lei anul trecut. De partea cealaltă, în top 100 sunt 16 multinaţionale cu pierderi, dar şi „campioanele“ statului la acest capitol.
    Electrica Furnizare este, după cifra de afaceri din 2015, cea mai mare companie controlată de stat, clasându-se pe locul nouăsprezece în top 500. Romgaz vine pe locul 20. Ambele companii sunt listate la BVB, însă raportările pe entităţi fiscale, aşa cum apar la Registrul Comerţului sunt diferite de cele pe Bursă. La BVB, firmele listate publică rapoarte consolidate, la nivel de grupuri, iar acest lucru se întâmplă atât în cazul companiilor de stat cât şi în cazul businessurilor antreprenoriale. Top 500 este realizat strict pe entoităţi fiscale, nu ia în calcul grupuri de firme şi este furnizat de Registrul Comerţului pe baza situaţiilor financiare existente.

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu aproape 5% anul trecut, la 1.222 mld. lei, cel mai bun rezultat atins vreodată de firmele din România, arată datele de la Registrul Comerţului. În euro însă, cursul de 3,68 de lei/euro face ca 2008 să rămână încă un an de referinţă când businessul s-a apropiat de 300 mld. euro.

    În 2015, cifra de afaceri calculată în euro a fost de 275 mld. euro. Peste 654.000 de companii au depus situaţiile financiare pe anul 2015 până la finalul lunii august, un număr relativ constant în ultimii ani.

    Dintre acestea, în jur de 200.000 de companii figurează cu cifră de afaceri zero. La o cifră de afaceri de 1.222 mld. lei în 2015 şi câştiguri reale de 36 mld. lei, marja netă din economie ajunge la aproape 3% anul trecut. Cel mai mare profit net a fost raportat de Banca Transilvania (2,4 mld. lei), iar campionul pierderilor a fost Complexul Energetic Hunedoara, cu o pierdere de 1,6 mld. lei.
     

  • Care sunt joburile pentru care companiile oferă salarii de 1500 de euro la târgurile de joburi

    Companiile caută oameni care să ocupe cele peste 5.000 de joburi pe care le au în oferta cu care au venit la târgul Angajatori de Top. În prima zi, vineri, câteva mii de persoane au trecut pe la stadurile celor o sută de firme, însă nu toţi au avut aptitudinile necesare pentru a fi luaţi în seamă de companii – 43% dintre joburi sunt pentru candidaţi de nivel mediu sau senior.

    Printre companiile prezente, majoritatea de IT&C sau de pe piaţa bancară, a fost, pentru prima dată, Therme Bucureşti. Standul Therme a atras mulţi tineri, majoritatea atraşi de ambianţa exotică şi curioşi de cum ar fi să lucreze la cel mai mare centru de relaxare din ţară, celebru deja pentru tematica sa tropicală. Posturile disponibile la Therme sunt de ajutor barman, ajutor ospătar, lucrător în comerţ, casier, operator welness şi salvamar. Având în vedere poziţionarea centrului, angajatorul asigură şi transport gratuit pentru angajaţi.

    Standurile firmelor de retail a fost asaltate de tineri, în timp de standurile băncilor sau ale restaurantelor nu erau atât de căutate. Carrefour a stârnit un interes în rândul vizitatorilor, majoritatea foarte tineri care nu au încă studiile terminate şi care caută un job din care să se poată întreţine la facultate, în Capitală. Internship-urile şi job-urile part-time sunt, de asemenea, la mare căutare, iar la firmele de IT acestea pot fi plătite şi cu 300-400 de euro. Pentru candidaţii juniori sunt deschise 450 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee. Un tânăr cu mai puţin de un an de experienţă poate câştiga şi 500 de euro la multinaţionalele mari, însă firmele mari pot cere studii în domeniu. Nivelul mediu de experienţă poate însemna şi salarii de 700 de euro, iar la nivelul senior sunt salarii de 1.000 – 1.500 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro

  • Care sunt joburile pentru care companiile oferă salarii de 1500 de euro la târgurile de joburi

    Companiile caută oameni care să ocupe cele peste 5.000 de joburi pe care le au în oferta cu care au venit la târgul Angajatori de Top. În prima zi, vineri, câteva mii de persoane au trecut pe la stadurile celor o sută de firme, însă nu toţi au avut aptitudinile necesare pentru a fi luaţi în seamă de companii – 43% dintre joburi sunt pentru candidaţi de nivel mediu sau senior.

    Printre companiile prezente, majoritatea de IT&C sau de pe piaţa bancară, a fost, pentru prima dată, Therme Bucureşti. Standul Therme a atras mulţi tineri, majoritatea atraşi de ambianţa exotică şi curioşi de cum ar fi să lucreze la cel mai mare centru de relaxare din ţară, celebru deja pentru tematica sa tropicală. Posturile disponibile la Therme sunt de ajutor barman, ajutor ospătar, lucrător în comerţ, casier, operator welness şi salvamar. Având în vedere poziţionarea centrului, angajatorul asigură şi transport gratuit pentru angajaţi.

    Standurile firmelor de retail a fost asaltate de tineri, în timp de standurile băncilor sau ale restaurantelor nu erau atât de căutate. Carrefour a stârnit un interes în rândul vizitatorilor, majoritatea foarte tineri care nu au încă studiile terminate şi care caută un job din care să se poată întreţine la facultate, în Capitală. Internship-urile şi job-urile part-time sunt, de asemenea, la mare căutare, iar la firmele de IT acestea pot fi plătite şi cu 300-400 de euro. Pentru candidaţii juniori sunt deschise 450 de poziţii în cadrul programelor de internship&trainee. Un tânăr cu mai puţin de un an de experienţă poate câştiga şi 500 de euro la multinaţionalele mari, însă firmele mari pot cere studii în domeniu. Nivelul mediu de experienţă poate însemna şi salarii de 700 de euro, iar la nivelul senior sunt salarii de 1.000 – 1.500 de euro.

    Cititi mai multe pe www.vocea.ro

  • România se îndreaptă către o nouă criză. Peste 3.000 de firme de construcţii au închis porţile anul acesta

    Piaţa construcţiilor din România se îndreaptă cu paşi repezi către o criză similară cu cea din 2011-2013, dacă băncile vor continua să limiteze accesul românilor la credite, avertizează analiştii de la KeysFin, într-un studiu privind situaţia de pe piaţa de profil din România. Efectele vor fi resimţite la nivel general, în economie, pentru că sectorul construcţiilor angrenează un număr semnificativ de afaceri conexe. Efectul instabilităţii creditării au afectat puternic şi sectorul construcţiilor: peste 3.000 de firme au închis porţile în primele luni ale acestui an.

    Mai exact, 3146 de societăţi care activează în domeniul construcţiilor au fost declarate inactive în primele şase luni ale anului 2016, cu 996 mai multe decât în perioada similară a anului precedent.

    Numărul companiilor care activează în domeniu a scăzut şi el, drastic, cu peste 3.800 de firme, de la 35.208 în 2015 la 31.334 în primele şase luni din 2016. Spre comparaţie, în 2010 erau înregistrate 33.857 de firme de construcţii.

        „Datele sunt relevante privind situaţia din sectorul construcţiilor, mai ales în domeniul rezidenţial, unde mare parte dintre şantiere au intrat în conservare, pe fondul blocajului finanţării. Legea dării în plată şi dificultăţile înregistrate de Programul Prima Casă au făcut ca băncile să îşi revizuiască politicile de acordare a creditelor, iar rezultatele s-au văzut în nivelul tot mai scăzut de contractare a locuinţelor noi”, spun analiştii de la KeysFin.

    Şi numărul autorizaţiilor de construcţii a scăzut semnificativ faţă de anii trecuţi. Dacă în 2014, la nivelul lunii iulie erau înregistrate 26.038 autorizaţii, iar în 2015 erau raportate 26.393, în acest an, numărul acestora a scăzut cu 728, la 25.665 de autorizaţii.

    În aceste condiţii, firmele de construcţii au fost nevoite să reducă activitatea şi inclusiv personalul. Astfel s-a ajuns ca numărul mediu al angajaţilor să coboare în acest an la 156.257 salariaţi, faţă de 163.306 în 2015 şi 170.653 cât erau în 2010. Faţă de anul 2011, forţa de muncă din acest domeniu a scăzut cu 34.291 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.vocea.biz

  • Compania poloneză de private debt Credit Value Investments a intrat pe piaţa românească

    Credit Value Investments, companie poloneză de private debt, a intrat pe piaţa românească începând cu luna octombrie, intenţionând să atingă un nivel de finanţare pentru IMM-urile locale în valoare de 100 milioane de euro.

    Printre produsele oferite de companie se numără, Credit Senior (pentru firmele cu un nivel de îndatorare destul de redus, dar care nu au acces la credit bancar pentru proiecte specifice), Credit Mezzanine (pentru firmele cu un grad de îndatorare ridicat sau pentru firme care sunt în stadiul ieşirii din procesul de reorganizare judiciară, pentru management buy-out, pentru împrumut subordonat sau pentru împrumut necesar reorganizării îndatoririlor firmei )şi Credit Distressed (pentru situaţii de restructurare sau situaţii similare care poartă o probabilitate ridicată a riscului de neplată).

    “Ne interesează piaţa din România pentru că, din punct de vedere al populaţiei, este a doua piaţă ca mărime după Polonia, în CEE. Am urmărit cu interes contracţia creditelor bancare către firme, ca procent în PIB şi suntem convinşi că există un potenţial substanţial de cerere care nu a fost încă adresată. Căutam firme cu un plan de business fezabil, cu un track record bun în termeni de implementare a planurilor de afaceri şi cu o istorie financiară care să sugereze posibilitatea de rambursare”, declară Ciprian Nicolae, director Credit Value Investments, Polonia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să îţi vinzi locuinţa printr-o ”punere în scenă”

    Home-staging-ul este o tehnică de marketing cunoscută în străinătate şi importată şi la noi, care înseamnă pregătirea unei proprietăţi pentru vânzare, prin punerea în valoare a spaţiilor şi crearea unui cadru primitor, personalizat prin mobilare parţială şi amenajare de efect. Tot mai mulţi vânzători români apelează la home-staging pe piaţa apartamentelor noi de lux şi îşi scurtează timpul de stat pe piaţă de la o medie de patru, cât este pentru un apartament gol, la o medie de două luni, când avem un apartament cosmetizat, iar preţul poate fi cu 10 sau chiar 15% mai mare, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii grupului de firme imobiliare Nordis.

    „Când vizionează un apartament nou gol, puţini potenţiali cumpărători îşi pot imagina cum ar arăta amenajat şi mobilat, aşa că le este greu să se hotărască. Într-o perioadă a vitezei, oamenii sunt mereu contracronometru şi vor să se mute cât mai repede într-o locuinţă şi apreciază orice idee de amenajare realizată cu imaginaţie şi aflată în trend. Apartamentele frumos finisate şi mobilate atrag mai mulţi clienţi şi se vând mai repede şi mai scump decât cele nemobilate.  Există chiar proprietari care le pregătesc pentru vânzare sau revânzare, exact cu acest scop şi modul profesionist în care o fac se apropie foarte mult de serviciile de home-staging din Statele Unite, acolo unde există chiar firme specializate care vin şi aduc mobilierul, decoraţiunile şi plantele înainte de scoaterea pe piaţă şi îl iau înapoi, după vânzare”, afirmă Emanuel Poştoacă, General Manager, Nordis.

    Potrivit Nordis, ansamblurile rezidenţiale care au show-room de prezentare vând mai bine. Oamenii au nevoie să vizualizeze cum poate fi organizat şi amenajat spaţiul interior, aşa că o privire în show-room-ul unui ansamblu rezidenţial le dă o idee despre cât de mare este livingul sau dormitorul, cum se poate amenaja mobilierul şi dacă este suficient pentru nevoile familiei. „La ansamblurile pe care le reprezentăm în mod exclusiv, după amenajarea unui apartament show-room, au crescut vânzările cu 5-10%, faţă de perioada anterioară. Pentru fiecare ansamblu ne-am orientat către mobilier şi decoraţiuni din segmentul de piaţă al publicului ţintă vizat. De exemplu, la ansamblul Park Residences 5 am apelat la gama premium a retailerilor de mobilă Ikea şi KIka, iar la High Residence la mobilierul de lux personalizat BoConcept având ajutorul firmei de design Scandinavian Design House România”,afirmă Emanuel Poştoacă, General Manager, Nordis.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis, de intermediere imobiliară, Nordis ¬ Administrare, de administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii si dezvoltare imobiliară. Nordis are în portofoliu, la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera.Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.
     

  • Patronatele din transporturi invită firmele să renunţe la RCA

    Grupul de federaţii şi confederaţii patronale din domeniul transporturilor care au organizat, la 15 septembrie, protestul faţă de scumpirea poliţelor de asigurare pentru răspundere civilă auto (RCA) invită firmele să renunţe la aceste asigurări, deşi ele sunt obligatorii.

    „Invităm toate firmele care nu pot face publice în mod transparent metodele de calcul ale valorilor RCA să renunţe la RCA!”, se arată într-un comunicat al transportatorilor.

    Aceştia se întreabă „cum societăţi de asigurări similare din toate ţările UE pot să opereze asigurări RCA la tarife de 5-10 ori mai mici decât în România, fără să clameze pierderi?”.

    Comunicatul este transmis de Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) şi de organizaţiile patronale APTE 2002, FORT şi APULUM.

    Reacţia transportatorilor vine ca urmare a intervenţiilor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR) prin care conducătorii auto profesionişti, dar şi angajatorii acestora, sunt acuzaţi că nu întreprind măsuri eficiente pentru mărirea gradului de siguranţă în circulaţie şi reducerea accidentelor.

    De asemenea, patronatele din transporturi solicită Parlamentului „să asigure prin intermediul ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) publicarea valorilor pe ultimii cinci ani pentru fiecare categorie de autovehicule asigurate RCA, dar şi agregate”, astfel încât să se evidenţieze scumpirile din perioada 2015-2016.

    Guvernul a adoptat joi, 15 septembrie, o Ordonanţă de Urgenţă prin care recomandă ASF o nouă formulă de calcul pentru poliţele RCA şi plafonează costul acestei asigurări la 7.500 de lei.

  • Transporturi mici şi dese

    Vânzările de vehicule comerciale cresc de aproape trei ori mai repede decât piaţa auto totală, pe măsură ce nevoia de transport este tot mai mare. În cazul vanurilor, apetit în creştere de achiziţie au afacerile din farma, transport călători şi din sfera produselor alimentare.

    Utilitarele, sau vehiculele comerciale, utilizate la transporturi de mărfuri sau persoane, reprezintă unul dintre cei mai buni indicatori cu privire la starea unei economii: creşterea vânzărilor acestora reflectă fidel starea companiilor dar şi rulajul mărfurilor. Spre exemplu, în primul semestru al acestui an, vânzările de utilitare de sub 3,5 tone au urcat cu 16,5% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând aproape de 6.900 de unităţi.

    În primul semestru al anului 2016, piaţa de autovehicule comerciale uşoare din România a crescut cu 16,5%, iar felia deţinută de Fiat Professional s-a apreciat cu 33%, câştigând astfel cotă de piaţă. „În continuare, ne aşteptăm ca această creştere să se menţină. Fiat Professional înregistrează o cotă de piaţă de 9,7%, iar Ducato are o poziţie privilegiată, constantă în top trei vânzări pe piaţa LCV de import“, spune Narcis Ghiţă, CEO Auto Italia, importator în România al mărcilor Fiat, Fiat Professional, Alfa Romeo, Jeep, Abarth, Lancia şi Maserati.

    Vânzările de vehicule comerciale cresc de aproape trei ori mai repede decât piaţa auto totală, pe măsură ce nevoia de transport este tot mai mare, iar camioanele au prins avânt. „Dimensiunile cele mai mari ale flotelor comercializate în primul semestru s-au înregistrat pentru companii din sectoare precum alimentaţie şi farma. Aşa cum s-a văzut din rezultatele obţinute pe segmentul autovehiculelor comerciale în 2015, tendinţa pe segmentul business-to-business este în continuare de creştere. Ne aşteptăm ca anul acesta să depăşim 1.500 unităţi livrate“, adaugă Narcis Ghiţă. În primul semestru, compania pe care o conduce a livrat utilitare în principal către companii din industria alimentară şi farmaceutică, însă şi către firme de transport sau cele din micile industrii.

    „Parteneriatele cu carosierii au ajutat la extinderea portofoliului de clienţi, iar anii în care clienţii au exploatat autovehiculele noastre (…) au adus volume importante şi în creştere, de la an la an“, arată şeful AutoItalia. Compania vinde utilitare şi către companii de leasing operaţional, care în ultimul an şi-au diversificat portofoliul şi vor să atace inclusiv piaţa de curierat. „Vindem şi prin leasing operaţional. Avem parteneriate în continuă creştere, care dau rezultate foarte bune. Încercăm să ne menţinem în trendul crescător al industriei de profil, piaţa de leasing operaţional fiind emergentă. Procentele în momentul de faţă sunt în creştere, am putea estima un 10% din vânzările de flote ale AutoItalia“, mai spune Narcis Ghiţă.

    În cazul vanurilor Mercedes-Benz, oficialii importatorului spun că  începutul anului a indicat o tendinţă pozitivă şi o creştere continuă pentru autovehiculele comerciale uşoare ale mărcii pe piaţa locală, atât în ceea ce priveşte volumul, cât şi calitatea acestora. „Pentru a doua jumătate a anului estimăm o evoluţie similară cu ceea ce s-a întâmplat în prima parte din 2016 în ceea ce priveşte piaţa de autovehicule comerciale uşoare. Pentru întregul an estimăm o creştere a pieţei de autovehicule comerciale uşoare cu aproximativ 10%, comparativ cu 2015“, declară oficialii de la Mercedes-Benz România. Tot ei adaugă că modelul cel mai cerut din prima jumătate a acestui an este fără îndoială Sprinter 5t furgon, destinat transformării în microbuz pentru transport de persoane. „Mercedes-Benz Vito stabileşte noi standarde în segmentul din care face parte. Acest pachet de beneficii a generat o creştere de aproximativ 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    Chiar dacă, în cazul Mercedes-Benz, cele mai mari vânzări s-au realizat către clienţi cu activităţi în domeniul transportui persoane, şi alte companii au un apetit ridicat pentru vehicule comerciale, din segmente ca transportul de mărfuri generale, curieratul, transportul de produse de panificaţie, transportul de mărfuri cu temperatură controlată, logistica. „Strategia noastră se concentrează şi pe serviciile postvânzare, mai concret în direcţia consolidării reţelei de service şi respectiv îmbunătăţirea serviciilor“, mai spun oficialii de la Mercedes-Benz România.

    De partea celalaltă, Cristian Milea, country director Opel pentru România, spune că, la fel ca anul trecut, evoluţia favorabilă a segmentului utilitarelor surclasează creşterea totală a pieţei şi a segmentului autoturismelor. „În acest context, creşterea de 21% înregistrată până acum este favorabilă pentru întregul an în curs“, afirmă Cristian Milea.

    Iar Vlad Mirilă, manager zonal vânzări flote pentru VW Autovehicule Comerciale în cadrul Porsche România, este mai optimist şi estimează că vânzările de vehicule comerciale uşoare de sub 3,5 tone vor urca în acest an cu circa 25% faţă de volumele atinse în 2015.

    Cea mai vândută utilitară Opel a fost Movano, aceasta înregistrând 60% din vânzările de utilitare Opel, cererea fiind distribuită relativ egal pe versiunile van şi şasiu. Cea mai mare flotă livrată a fost către Caroli, Opel ofertând atât utilitare cât şi autoturisme. Flota cea mai mare exclusiv de vehicule comerciale uşoare a fost cea cumpărată de compania Cord. „Cât priveşte performanţa Opel din a doua jumătate a anului, mă aştept ca aceasta să fie constantă, în linie cu primele şase luni. Opel România a vândut flote de vehicule comerciale uşoare către companii ce activează în domenii precum FMCG, distribuţie, curierat, farma, construcţii“, adaugă Cristian Milea. El spun că Opel comercializează utilitare inclusiv către firmele de leasing operaţional, însă procentul este redus.

    Din gama Volkswagen comerciale cele mai solicitate modele au fost vanurile cu masă totală maximă autorizată de 3,5 t şi volum util cuprins între 15 şi 17 metri cubi echipate cu motoare de 2-2,2 litri. Autovehiculele au fost echipate cu aer condiţionat, oglinzi şi geamuri acţionate electric şi banchetă cu două locuri pentru însoţitori. Cea mai mare flotă de vehicule comerciale Volkswagen livrată în primul semestru al acestui an a fost compusă din 43 de vehicule comerciale uşoare. „Estimăm că vânzările de flote vor reprezenta circa 60% din vânzările totale de utilitare cu masa de până în 3,5 tone“, aperciază Vlad Mirilă.

    Potrivit oficialilor companiei Porsche România, cele mai multe utilitare au fost vândute către firme de curierat rapid şi firme specializate în distribuţie. Iar firmele de leasing operaţional reprezintă circa 10-15% din totalul vânzărilor Volkswagen de autovehicule comerciale uşoare de sub 3,5 tone; creşterea vânzărilor de vehicule utilitare s-a văzut inclusiv în  businessul firmelor de leasing.

    BCR Leasing, al treilea cel mai mare jucător din piaţa de leasing financiar, a acordat în primele şase luni ale anului finanţări în valoare de 119 milioane de euro, în creştere cu 46% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea afacerilor a fost susţinută în principal de avansul finanţărilor care au avut ca destinaţie achiziţia de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, care au înregistrat o creştere de peste 50%. Leasingul auto reprezintă 79% din totalul afacerilor BCR Leasing, adică în jur de 94 milioane de euro la finalul lunii iunie. În ciuda creşterii finanţărilor pentru autoturisme, în cadrul portofoliului auto rămân dominante finanţările pentru vehicule comerciale grele, care reprezintă aproape jumătate din totalul finanţărilor.

    Trendul ascendent din prima jumătate a acestui an vine ca o continuare a situaţiei de anul trecut. Vânzările de camioane grele, de peste 16 tone, au închis anul 2015 cu un volum de peste 7.000 de unităţi, în creştere cu circa 50% comparativ cu anul anterior, în condiţiile în care firmele de transport au continuat să-şi reînnoiască flotele şi chiar să le extindă. Pe întreg segmentul autovehiculelor utilitare, înmatriculările au urcat cu 23% anul trecut faţă de 2014, la peste 17.000 de unităţi, conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), avansul fiind mai mare decât pe segmentul de autoturisme, care a urcat cu 16%.