BusinessMagazin

Tag: experienta

  • O nouă tehnică de vânzare: etalarea de opere de artă în magazine

    Nu mai e suficient să ai produse de calitate ca să atragi clienţii, trebuie să le oferi şi o experienţă memorabilă care să-i facă să revină şi să nu prefere să dea comenzi online, consideră unele magazine de lux, care au ajuns la concluzia că pot oferi această experienţă cu ajutorul artei, scrie New York Times.

    Magazinul din Marina Bay Sands din Singapore al companiei Louis Vuitton, spre exemplu, îi întâmpină pe cei care-i trec pragul cu o sculptură suspendată realizată de artistul britanic Richard Deacon, ce pare că pluteşte în spaţiul destinat ei. La rândul său, Material Good, un magazin de ceasuri şi bijuterii din New York, se mândreşte cu lucrările semnate Damien Hirst sau Andy Warhol.

    Casa producătoare de bijuterii Stephen Webster a considerat că operă de artă poate fi şi o lebădă împăiată care pare că zboară, instalând-o în magazinul său din cartierul Mayfair din Londra, unde, susţine compania, atrage atenţia clienţilor, care pun întrebări despre ea şi devin mai interesaţi de produsele expuse.

  • Avocatul clientului în boardul Vodafone

    Ca director customer operations, Ana Alexe este, practic, cea care duce la nivel de board al companiei toate informaţiile importante despre preferinţele clienţilor Vodafone. În cei 17 ani de când lucrează în organizaţie, Ana Alexe a urcat pas cu pas în carieră, iar de la jobul pe care îl avea în call center în studenţie a ajuns să deţină o poziţie în board şi să coordoneze activitatea a peste 1.000 de oameni – de la echipele din call center până la cele de suport sau echipele care au contact direct cu clienţii de business.

    La nivelul unei luni sunt câteva sute de mii de interacţiuni doar cu agenţii (cei care răspund la telefon sau sună clientul), „doar cu colegi care lucrează în contact cu clientul”, spune Ana Alexe, director customer operations, Vodafone România. În online sunt milioane de interacţiuni, dacă sunt luate în calcul şi cele din zona de digital, pentru că tot mai mulţi clienţi preferă această zonă, chiar dacă poate aleg, de pildă, să nu cumpere de pe site. „Zona de digital creşte din ce în ce mai mult. Am lansat chatul din aplicaţia mobilă my Vodafone în urmă cu mai bine de doi ani şi am putut să constatăm că tot mai mulţi preferă acest gen de interacţiune”, spune reprezentanta celui de-al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă. Conform informaţiilor comunicate săptămâna trecută, Vodafone România avea aproape 9.369.000 de clienţi (servicii mobile, servicii de voce şi M2M), la 30 septembrie 2016, în creştere cu circa 315.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, peste 8.683.000 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    Ana Alexe lucrează de 17 ani în cadrul companiei, angajându‑se încă din vremea studenţiei. Povesteşte că şi-a dorit ceva diferit de o facultate obişnuită, de aceea a ales Ştiinţe Politice, la Universitate, secţia de limba engleză. Nu-i era foarte clar la vârsta studenţiei ce anume însemna „altceva”. Şi a ales să nu urmeze calea administraţiei sau a ştiinţelor politice; spune că a ajutat-o foarte mult facultatea din prisma profesorilor, mulţi străini, care i-au imprimat un stil de gândire diferit. „Am făcut foarte multe dezbateri în facultate, ceea ce nu era o practică răspândită la acea vreme. Mi-a format obişnuinţa de a gândi cu capul meu, de a-mi forma o părere despre ceea ce se întâmplă, de a nu lua neapărat de bun un ceva spus de altcineva”. Mărturiseşte că s-a angajat din dorinţa de a acumula experienţă profesională, iar la momentul respectiv şi-a depus CV-ul printat la recepţia Connex; au sunat-o, a trecut printr-o serie de interviuri şi teste şi a fost angajată în departamentul de relaţii cu clienţii. Spune că parcursul de carieră, până la un punct, nu a fost planificat, „pur şi simplu mi-am dorit să fac lucrurile care îmi plac şi să le fac cât pot eu de bine.” Vreme de doi ani a lucrat în call center şi spune că în acea perioadă a învăţat extraordinar de multe „şi cred că mă ajută şi acum în ceea ce fac, pentru că este un contact real cu activitatea de relaţie cu clientul, cu oameni foarte diferiţi. Am învăţat de pildă că trebuie să căutăm o soluţie care să fie potrivită şi inteligibilă pentru un om care poate să fie utilizator de smartphone, bun cunoscător, sau să fie un om care este la primul lui telefon. Sau cineva care a avut o zi proastă. Trebuie să trecem peste felul de a fi propriu, să înţelegem că reprezentăm compania şi nu este nimic personal”.

    Povesteşte că în momentul în care s-a angajat nu se aştepta să înveţe astfel de lucruri, ci voia mai degrabă să vadă ce înseamnă un loc de muncă. „Şi am descoperit un gen de activitate care îmi place foarte mult.” Şi-a dat seama şi că i-ar plăcea rolul de a conduce oamenii şi a mers mai departe – a aplicat pentru o poziţie de team leader, şef de echipă în call center; apoi după care lucrurile „au mers cumva natural; m-am îndreptat spre roluri în care să-mi placă tot timpul activitatea respectivă. Să fac ceva care să consider că are semnificaţie, care este de impact. Pentru mine contează şi dinamica. Partea de operaţiuni legate de clienţi o văd ca fiind extrem de dinamică, extrem de conectată şi cu trendurile din piaţă în general, şi cu tendinţele din tehnologie, dar şi cu ce se întâmplă cu clienţii şi cu aşteptările lor. Totdeauna este ceva nou de făcut, ceva care crează aşteptări, iar dinamismul acesta mi se potriveşte extraordinar, mă ţine în priză”.

    În 2010 s-a gândit că-şi doreşte o experienţă pe o piaţă străină şi a lucrat un an în Vodafone Qatar, decizie legată de dorinţa de a vedea ceva diferit. Spune că a ales intenţionat o piaţă foarte diferită de România, care la acel moment se afla foarte aproape de începutul activităţii organizaţiei, şi din prisma dorinţei sale de a-şi valida competenţele, cum că rezultate sunt legate de faptul că este bună la ceea ce face, nu de faptul că a petrecut suficient de mult timp în companie încât să ştie cum merg lucrurile. A lucrat în Qatar într-o organizaţie cu 250 de angajaţi de 43 de naţionalităţi, cu diferite abordări de business, şi spune că a învăţat foarte multe şi din această experienţă; „cred că m-a făcut mult mai flexibilă, să înţeleg că de la A la B se poate ajunge în feluri foarte diferite şi este foarte OK”.

  • Diorama turismului

    În ciuda tehnologiei care uşurează orientarea printr-un oraş, hărţile tipărite mai sunt încă utile, după cum o arată expoziţia unui fotograf japonez, Sohei Nishino, scrie LA Times. Acesta a creat o serie de colaje intitulate ”Diorama Maps“ (hărţi-diorame) – hărţi ale unor oraşe, care prezintă nu numai dispunerea în teren a diferitelor puncte de interes, ci îi arată privitorului imagini de la nivelul străzilor, ajutându-l să-şi dea seama cum ar fi să se plimbe pe acolo.

    După ce alege un oraş, Nishino se plimbă timp de trei luni prin el fotografiind alb-negru clădiri şi oameni, artistul preferând să se caţăre pe acoperişuri sau la etajele de sus ale clădirilor pentru a obţine cele mai bune imagini. |ntors în studio, realizează un colaj, după care tipăreşte o copie a acestuia, care-i împărtăşeşte privitorului experienţa fotografului în oraşul respectiv.

  • Femeia care trăieşte în jurul lumii. ”Mă costă mult mai puţin să călătoresc tot timpul decât să locuiesc într-un singur loc”

    Nora Dunn, în vârstă de 40 de ani, nu călătoreşte în jurul lumii – trăieşte în jurul lumii, după cum remarcă jurnaliştii de la publicaţia online Travelandleisure.com. 
     
    În 2006, şi-a vândut toate activele financiare şi toate proprietăţile – şi-a început călătoria, urmată de numeroase  numeroase cărţi în care a povestit cât de sustenabilă poate să fie experienţa sa. Are şi un blog în care îşi descrie experienţele  – The Professional Hobo. 
     
    ”În experienţa lucrului cu alţi oameni, axată pe planurile finanţelor lor şi pe construirea stilului de viaţă al visurilor lor – am realizat că am uitat de propriile mele vise”, a declarat ea pentru Insider. ”Visurile mele au fost, de când eram copil, să călătoresc în jurul lumii.”
    Dunn îşi planifică atent cheltuielile, motiv pentru care spune că a reuşit să economisească 100.000 de euro din costuri de cazare prin găsirea de locuri în care să stea gratuit şi să trăiască peste tot în lume. 
     
    ”A fost uimitor să descopăr cât de puţin mă costă să călătoresc tot timpul. De fapt, mă costă semnificativ mai puţin decât să locuiesc într-un singur loc.” Câteodată, locuitorii zonelor pe care le vizitează o primesc pe canapelele lor. 
    Dunn se autointitulează ”o fată cu gusturi pentru şampanie, care trăieşte dintr-un buget de băutor de bere”: 
    ”Când îmi doresc homar, mănânc homar”, spune ea. Port haine frumoase. În acelaşi timp, nu fac parte dintr-un stil de viaţă consumerist fiindcă tot ce am încape într-o geantă.”
     
    Ea mărturiseşte totuşi că nu fiecare aspect al călătoriei sale a fost uşoară. A supravieţuit în urma a trei dezastre naturale şi s-a molipsit, în acelaşi timp, de mai multe boli. Per ansamblu, spune ”Fiecare experienţă a fost nouă, diferită, sălbatică şi minunată.”
     

  • De ce nu mai vrea această femeie să folosească maşina şi preferă să meargă 11 km pe jos zilnic

    „Nici un echipament special necesar, doar picioarele mele”, spune Jenny Rough, care povesteşte prin intermediul publicaţiei Washington Post experienţa sa de a merge pe jos 11,2 km, din când în când, atunci când lucrează în oraş.

    „Pentru că nu sunt o persoană matinală, m-am decis la un moment dat, din cauza traficului super aglomerat din Washington, să merg cu metroul spre locul de muncă. Iar pentru că sunt o persoană sedentară, m-am hotărât ca la întoarcerea spre casă să merg pe jos. Casa mea nu este aproape de serviciu, dar nici extraordinar de departe, ci la aproximativ 11,2 km.

    Traseul este bine luminat în oraş şi am mereu o lanternă pentru porţiunile întunecate ale traseului.  În general, lucrez de acasă, dar când merg la serviciu îmi iau pantalonii de yoga, mai multe topuri suprapuse, un sutien şi încălţări pentru sport şi după program, la sfârşitul zilei, îmi schimb ţinuta la baie.

    Ce diferenţe a adus în viaţa mea noua schimbare? În primul rând, deşi ajung acasă cu aproximativ două ore mai târziu, simt că am mai mult timp, nu mai puţin. Mă simt plină de energie şi mai fericită. În serile în care merg pe jos, nu sunt la fel de tentată să lenevesc în faţa televizorului şi să mănânc fast food, ca atunci când mă deplasez cu maşina. Gambele mele sunt mai ferme, dorm mult mai bine şi nu mai cheltuiesc bani pe parcare.

    Această navetă pe jos mi-a îmbunătăţit chiar şi căsnicia. Întotdeauna mi-am dorit să fim un cuplu care se plimbă după cină, dar soţul meu nu a fost niciodată prea încântat de idee. În ultima vreme, însă, reacţionând la entuziasmul meu continuu, m-a invitat la o plimbare de seară; iar repetând experienţa am început să ne discutăm problemele altfel, într-un mod mai liniştit, ce ne-a oferit un sentiment de înţelegere profundă. 

    În timp ce mă bucur de aceste avantaje, cea mai mare plăcere este plimbarea în sine. Profit de acel timp să stau cu gândurile mele în aer liber. Mersul pe jos a devenit atât de plăcut, încât acum este un obicei de zi cu zi, chiar şi pentru a merge până la supermarket

  • Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului, iar planurile lor vizează ca în patru ani reţeaua Profihairshop să ajungă la 50 de magazine.

    Sunt născut la Sibiu şi am plecat în 1982 în Germania, cu familia; atunci aşa era moda, cei cu origini nemţeşti plecau în Germania“, povesteşte Klaus Reisenauer. A urmat Facultatea de Ştiinţe Economice în Stuttgart şi spune că studiile l-au ajutat să pună bazele teoretice în economie şi afaceri. „Însă cel mai mult m-a ajutat în antreprenoriat experienţa acumulată în domeniul managementului de mall-uri, în care am început să lucrez în Germania imediat după terminarea facultăţii. Am învăţat să apreciez dacă va fi sau nu de succes un mall, cât de important este conceptul mallului şi mixul chiriaşilor, precum şi locul unde ai magazinul, pe ce etaj, dar şi cum se amenajează o vitrină atractivă, toate aceasta fiind lucruri extrem de utile şi care pot determina succesul unei afaceri în retail.“

    Cristina Fleacă, şi ea managing partner al Profihairshop, are studii de business management, drept şi limbi străine. Este traducător autorizat de limba engleză şi germană, astfel că după terminarea facultăţii a început să lucreze pe cont propriu în domeniul traducerilor. „Primii mei paşi spre antreprenoriat au fost în domeniul traducerilor pentru companii din diferite domenii. În paralel, am lucrat într-o companie germană unde am învăţat foarte multe lucruri care au pus bazele experienţei mele în ceea ce priveşte dezvoltarea Profihairshop. Limbile străine mi-au deschis orizontul spre comunicare, iar responsabilitatea în ceea ce priveşte coordonarea echipei mele în cadrul companiei mi-a şlefuit abilităţiile de a interacţiona cu oamenii şi de a le acorda suport în diferite împrejurări“, spune ea. „Când mi s-a oferit şansa unui parteneriat în cadrul Profihairshop am ştiut exact că acesta este domeniul care mă defineşte şi mi se potriveşte perfect. Nu îţi alegi pasiunile, ci pasiunile te aleg pe tine. Succesul nu este cheia spre fericire. Fericirea este cheia spre succes. Dacă îţi place ceea ce faci, atunci vei avea întotdeauna succes.“

    Cu experienţe anterioare în antreprenoriat, Klaus Reisenauer şi Cristina Fleacă au mizat pe o nişă extrem de subţire în urmă cu patru ani: cea a produselor profesionale pentru îngrijirea părului. Până în 2012 vindeau produsele importate doar către saloanele de coafură, dar deschiderea primului magazin, de test, s-a dovedit o idee inspirată, care i-a determinat să dezvolte o reţea la nivelul întregii ţări. Acum, afacerea ProfiHairShop operează o reţea de 25 de magazine, iar anul viitor aceasta se va mări cu alte şase spaţii. Previziunile pentru întregul an se referă la o cifră de afaceri de 5,5 milioane euro, în creştere cu 38% faţă rezultatele anului trecut, când vânzările au ajuns la 4 milioane de euro.

    Drumul spre antreprenoriat

    După terminarea facultăţii, Klaus Reisenauer a lucrat timp de patru ani în cadrul unui dezvoltator de mall-uri din Germania, după care, în 1993, a ales calea antreprenoriatului şi şi-a deschis propria afacere în imobiliare. „Mi-am dorit dintotdeauna să fiu antreprenor, să construiesc proiecte noi de la zero, alături de oameni creativi, pasionaţi de meseria lor. Dincolo de riscurile pe care le implică, este o meserie care îţi oferă libertate, independenţă şi multe satisfacţii“, spune Klaus Reisenauer. Povesteşte că după terminarea facultăţii scopul său a fost să se angajeze în domeniul care îl interesa, să capete cât mai multă experienţă, pentru ca mai apoi să-şi dezvolte propria afacere în domeniu. „Astfel, după patru ani petrecuţi în compania în care lucram, înfiinţarea propriei firme a venit ca următorul pas firesc în viaţa mea profesională. Am apelat la un credit bancar, pentru că nu aveam niciun ban; când am plecat din România am lăsat totul aici“, spune Reisenauer, cu trimitere la faptul că proprietăţile familiei au fost, practic, abandonate în momentul plecării din ţară. „Am pornit agenţia imobiliară, am făcut câţiva ani intermedieri, după care am cumpărat teren şi am început propriile construcţii. La finalul anilor ’90 mi-am extins operaţiunile în Austria, Ungaria, Cehia şi Slovacia.“ În 2002, Klaus Reisenauer a înfiinţat o societate la Sibiu împreună cu asociatul său, Kurt Wagner, iar patru ani mai târziu cei doi au pus bazele companiei Oasis Retail Development. Compania este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de centre de retail din România, cu un portofoliu de peste 70 de proiecte finalizate, pe o suprafaţă de 1,5 milioane mp de teren. Principalele proiecte în România sunt locaţiile dezvoltate pentru lanţurile Kaufland şi Plus (Lidl), precum şi centrele comerciale Prima Shops Center şi Family Center, localizate în oraşele Roman, Reghin, Tecuci, Făgăraş, Botoşani, Giurgiu, Râmnicu Vâlcea şi Mangalia.

  • De ce PR?

    “Radu, este importantă şi comunicarea, dar ne concentrăm să vindem momentan… ne concentrăm pe produs..”
     
    Este raspunsul pe care eu îl primesc cel mai des sub forma de refuz cand discut cu oamenii de afaceri despre reputaţie, credibilitate sau PR. 
     
    Interesantă este povestea unei foste cliente din Arad. Unul dintre cei mai vechi comisionari vamali din Romania. 25 de ani de experienţă. Peste 10.000 de clienţi. Peste 1 milion de documente întocmite. A fost persoana care a lucrat în prima companie românească de comisionat vamal. Şi din această postură experimenta o situaţie cel puţin ciudată: potenţialii clienţi (corporaţii şi companii mari ) nu îi răspundeau la email-uri. Mai mult decât atât, alegeau preţul cel mai mic de la un concurent cu o experienţă de 10 ori mai mică.
     
    Cum e posibil aşa ceva? Cum se poate ca cineva cu atât de multă experienţă să fie pur şi simplu ignorată? Nu ar fi fost normal să vândă pe bandă rulantă? Se pare că totuşi nu…A venit la şedinţa de consiliere încercând să afle răspunsuri “Nu mai ştiu exact cum să procedez…” îmi spune. “Nu înteleg ce se întâmplă… De 2-3 ani profitul nostru a scăzut de trei ori.. Ce facem greşit ?”
     
    Aici intervine de fapt importanţa activităţii de relaţii publice. Sau a PR-ului cum este acesta cunoscut în piata. PR care înseamnă mult mai mult decât 2-3 apariţii în presă. Pentru ca după astfel de situaţii apar întrebari precum: 
    “Poate o companie să fie văzută drept lider în domeniul ei de activitate fara sa aibă o reputaţie impecabilă?”
    “Poate o companie să vândă fără să comunice eficient potenţialul său?” 
    “Poate o companie sa creasca fara sa imbunatateasca perceptia clientilor asupra domeniului de activitate din care face parte ?” 
     
    Opinia mea este că nu. Si opinia mea se bazeaza pe privirea ultimilor 3500 de antreprenori in fata carora am vorbit. Si se mai bazeaza pe ultimele 4000 de ore de consiliere pe care le-am oferit. 
    De asemenea, aceasta opinie se bazeaza pe un studiu realizat de Forrester Research : 78% din procesul de cumparare are loc anterior interactiunii dintre client si vanzator. Asta inseamna ca potentialii clienti decid inainte. Si inseamna ca potentialii clienti cauta pe Google, Facebook, YouTube sau Linkedin. Si se pare ca ceea ce gasesc acolo cantareste enorm in decizia lor de cumparare. Daca nu vor intelege ce oferim sau daca nu le vom castiga increderea, nu vor cumpara. 
    Si atunci, daca perceptia despre noi si despre domeniul nostru de activitate joaca un rol atat de important, de ce ne concentram atat de mult pe vanzare? Nu suntem cumva atat de ancorati in procesul de vanzare incat uitam esenta problemei ? 
     
    Opinia mea este ca da. Si opinia mea se bazeaza pe ce spunea Bill Gates : “Daca as mai avea 2 dolari, as investi un dolar in PR.” Sau pe ce spunea Benjamin Franklin : “Fie scrii ceva ce merita citit, fie faci ceva despre care merita scris…” sau pe ce spunea Jean-Louis Gassee : “Publicitatea inseamna sa spui despre tine ca esti cel mai bun. PR-ul inseamna sa spuna altii despre tine ca esti cel mai bun..” 
    Fiecare dintre ei evidentiaza PR-ul ca parte cruciala in succesul unei afaceri si fiecare spune cam acelasi lucru : PR-ul inseamna ce spun oamenii despre tine cand nu esti de fata. Si ar fi indicat sa fie lucruri pozitive. Si, dragilor, asta inseamna reputatie. Iar ideea e simpla : daca nu sunt lucruri pozitive, nu vor cumpara. Daca nu vor intelege ce oferiti, nu vor cumpara. Daca nu le veti castiga increderea, nu vor cumpara. 
     
    PR-ul este un fel de prima impresie. Nu stiu cati dintre cei care spun ca e importanta comunicarea dar se concentreaza pe vanzare ar merge la o intalnire dezbracati. Si apropo de asta, vestimentatia reprezinta tot componenta a PR-ului. Pentru ca prima impresie are o problema majora : Este prima si se formeaza doar o singura data. Apoi, PR-ul este si o a doua impresia. Pentru ca oamenii uita. Este total neinspirat sa plecam de la premisa : “Am fost cunoscut acum 2 ani…e suficient.. “ Oamenii uita, oamenii se schimba si mai apare si concurenta care va investi mai mult in reputatia sa. Iar riscul de a fi uitati rapid creste cum nu ne putem imagina. 
    Si nu in ultimul rand, PR-ul are datoria de a comunica permanent si constant cu toate categoriile de public ( angajati, clienti, parteneri, jurnalisti etc ) pentru a asigura o crestere naturala a afacerii. Pentru ca fiecare categorie de public are interese si nevoi diferite. SI aceste interese si nevoi se afla intr-o continua schimbare. Cu cat relatia cu fiecare categorie in parte va creste, cu atat afacerea va creste. 
    De exemplu, este important ca angajatii sa cunoasca reputatia antreprenorului dintr-un anumit unghi, in timp ce potentialii clienti ar trebui sa fie la curent cu reputatia CEO-ului dintr-un unghi total diferit. 
    Asta deoarece vremea in care produsele se vindeau singure a trecut. Mai mult decat atat, exista concurenta si clientii primesc in fiecare zi sute de oferte. De ce ar alege-o pe a noastra ? In acest context, perceptia clientului despre noi si despre domeniul nostru de activitate devin aproape decisive. Pentru ca ei vor intreba in stanga si dreapta… apoi vor cauta pe Google… apoi vor cauta in presa sau pe bloguri. Decizia lor va fi influentata decisiv de ce vor gasi acolo. 
    Ideea este foarte simpla : afacerea noastra este precum apa, in timp ce reputatia noastra este precum un pahar. Cu cat paharul este mai mare, cu atat va incapea mai multa apa. Simplu spus, cu cat reputatia noastra este mai mare, cu atat afacerea va creste. Cu cat mai multi potentiali clienti ne vor cunoaste si vor avea incredere in noi, cu atat afacerea va creste. 
     
    Si atunci voi reveni la cele 3 intrebari de mai sus : 
    “Poate o companie sa fie vazut drept lider in domeniul ei de activitate fara sa aibe o reputatie impecabila ?”
    “Poate o companie sa vanda fara sa comunice eficient potentialul sau ?” 
    “Poate o companie sa creasca fara sa imbunatateasca perceptia clientilor asupra domeniului de activitate din care face parte ?” 
    Nu cumva in goana noastra dupa dezvoltare, omitem chiar acel aspect care ne-ar ajuta sa crestem afacerea mai usor ?
     
    Autor: Radu Turcescu, PR Strategist

  • Cele mai bune oraşe de vizitat în 2017 – GALERIE FOTO

    Bordeaux, noua destinaţie culinară a Franţei, numit oraşul nr. 1 al lumii în 2017. Principalele motive pentru care cei de la Lonely Planet au ales Bordeaux sunt noua experienţă turistică pe care acest oraş o oferă de anul acesta, Cité du Vin, o adevărată “revoluţie gastonomică”, dar şi viitoarea linie feroviară de mare viteză, scrie Gustarte.ro

    Al doilea cel mai bun oraş pe listă este Cape Town, datorită noilor atracţii culturale, precum Zeitz Museum of Contemporary Art Africa. Podiumul este completat de Los Angeles, cu 50 de noi hoteluri în construcţie şi o uriaşă expansiune a reţelei de metrou.

    1. Bordeaux, Franţa

    2. Cape Town, Africa de Sud

    3. Los Angeles, SUA

    4. Mérida, Mexic

    5. Ohrid, Macedonia

    6. Pistoia, Italia

    7. Seul, Coreea de Sud

    8. Lisabona, Portugalia

    9. Moscova, Rusia

    10. Portland, SUA

    Mai multe despre Bordeaux puteţi citi pe www.gustarte.ro

  • Şcoala care te învaţă să dezvolţi un produs IT de la 0 în doar cinci luni

    Şcoala Informală de IT anunţă lansarea primului program de Full Stack Product Development din ţară. Programul va începe pe 15 noiembrie 2016, la Cluj-Napoca.

    Programul Full Stack Product Developement este o noua iniţiativă a echipei din spatele proiectului Şcoala Informală de IT. Prin intermediul acestui program, persoanele cu o experienţă de minim 1 an în Software Development vor avea ocazia de a  învăţa să construiască de la 0 un produs real de IT, sustenabil, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Mentorii care se vor ocupa de susţinerea acestui program interactiv sunt Paul Brie, Dan Calinescu, Cristian Moldovan şi Iulian Pădurariu. Fiecare dintre aceştia are o experienţă de peste 10 ani în domeniul IT. 

    “Acest program reprezintă o continuare naturală a implicării noastre active în punerea bazelor unei noi generaţii de IT-şti, în care mentalitatea de produs software va fi în prim plan. În paralel cu zona tehnică punem emfaza pe înţelegerea din punct de vedere business a tuturor stagiilor prin care trece un produs de la idee până la lansarea pe piaţă, respectiv dezvoltarea ulterioară a business-ului.”, a declarat Răzvan Voica, managing partner, Şcoala Informală de IT.

    Programul are o durată de 20 de săptămâni, timp în care, se vor aprofunda noţiuni de Product Landing Page, UI-Functional Mobile App, UI-Functional Web App, Local API, Public API, Fully Functional Mobile App, Fully Functional Web App şi API.
    Şcoala Informală de IT este un proiect de educaţie alternativă şi reconversie profesională, axat pe educaţie prin mentorat, iniţiat în 2013 la Cluj-Napoca. În cei trei ani, programul a ajuns şi în Timişoara, Iaşi şi Bucureşti.

    Admiterea în cadrul programelor Şcolii Informale de IT se face prin intermediul unui dublu proces de selecţie – prin testare şi intervievare – în cadrul căruia candidaţii trebuie să facă dovada motivaţiei şi a potenţialului pentru a urma o carieră în industria IT.  

  • Cele mai bune oraşe de vizitat în 2017 – GALERIE FOTO

    Bordeaux, noua destinaţie culinară a Franţei, numit oraşul nr. 1 al lumii în 2017. Principalele motive pentru care cei de la Lonely Planet au ales Bordeaux sunt noua experienţă turistică pe care acest oraş o oferă de anul acesta, Cité du Vin, o adevărată “revoluţie gastonomică”, dar şi viitoarea linie feroviară de mare viteză, scrie Gustarte.ro

    Al doilea cel mai bun oraş pe listă este Cape Town, datorită noilor atracţii culturale, precum Zeitz Museum of Contemporary Art Africa. Podiumul este completat de Los Angeles, cu 50 de noi hoteluri în construcţie şi o uriaşă expansiune a reţelei de metrou.

    1. Bordeaux, Franţa

    2. Cape Town, Africa de Sud

    3. Los Angeles, SUA

    4. Mérida, Mexic

    5. Ohrid, Macedonia

    6. Pistoia, Italia

    7. Seul, Coreea de Sud

    8. Lisabona, Portugalia

    9. Moscova, Rusia

    10. Portland, SUA

    Mai multe despre Bordeaux puteţi citi pe www.gustarte.ro